Airi(2026)-Capitolul 11

Kairo Myomi

Vocea aceea ușor gâjâită și leneșă aparținea unui bărbat atât de frumos încât pentru o clipă păru ireal.

Semăna puțin cu Kayen Myomi.

Avea aceeași eleganță rece și aceeași prezență apăsătoare, însă într-o formă mult mai provocatoare și mai ostentativă. Părul negru îi strălucea sub luminile grădinii asemenea penelor de corb, iar ochii aceia întunecați și ușor alungiți aveau ceva periculos și languros în același timp.

Zâmbetul lui era frumos, dar avea ceva în el care îl sperie pe Airi și tocmai de aceea lui nu îi plăcu deloc.

Bărbatul era foarte înalt. Chiar și stând jos, Airi își dădu seama că îl depășea clar pe Kayen, care era deja un bărbat impunător. Acesta avea probabil aproape doi metri.

Purta haine de militar care păreau puțin ostentative.

Airi ridică instinctiv privirea spre el.

– Bună ziua, domnule.

Bărbatul zâmbi și mai larg.

– Oh… o bonă politicoasă.

Își înclină puțin capul, studiindu-l fără rușine.

– Frumosule, dar al cui ești tu?

Privirea îi coborî lent spre copilul adormit din brațele lui Airi.

– Cărei case aparții?

Apoi râse încet.

– Să nu-mi spui că ești bona lui Kayen.

Airi deschise ușor gura, pregătit să răspundă, însă înainte să apuce, Dora se ridică imediat de lângă el și îl privi pe necunoscut cu seriozitatea aceea rece pe care o moștenise evident de la tatăl ei.

– Da. Este bona noastră.

Bărbatul clipi surprins.

Dora își strânse imediat mânuța în mâneca lui Airi.

– Și nu este “frumosul” nimănui.

Pentru o secundă, liniștea se întinse între ei.

Apoi necunoscutul izbucni într-un râs sincer, profund și surprinzător de cald.

– Ah… deci asta este fiica lui Kayen.

Își trecu limba peste dinți, amuzat.

– Acum înțeleg de ce fratele meu și-a pierdut mințile.

Airi încremeni…fratele…

Ochii lui se măriră instinctiv.

Bărbatul observă imediat reacția și zâmbi din nou, de data aceasta mult mai lent.

– Oh… nu ți-a vorbit despre mine?

Își întinse mâna liberă spre el.

– Kairo Myomi. Fratele mai mare al lui Kayen.

Bărbatul se apropie brusc și, fără niciun avertisment și atinse părul lui Airi. Un miros de benzină și gudron izbucni în jurul lui sufocându-l.

Pentru Airi, gestul acela fu aproape violent.

Simți atingerea ca pe o invadare intimă, ca și cum cineva îi profana ceva ce nu avea dreptul să atingă. Își feri imediat capul, instinctiv.

Necunoscutul râse încet.

– Oh, micuțule… eu nu mănânc oameni. Adică nu mănânc Omega.

Zâmbetul lui deveni și mai larg.

– Nu te feri așa.

Își înclină capul într-o parte și îl privi cu ochii un pic închiși, de parcă analiza un obiect pus la vânzare.

– Știi… eu sunt un om foarte important.

Ochii îi alunecară din nou peste chipul lui Airi.

– Dar cum dracu Kayen nu mi-a spus până acum că are în casă o bonă atât de frumoasă?

Râse din nou, superficial și arogant.

– Se vede că îi este teamă de frumusețea mea. Altfel mi-ar fi spus că există cineva atât de frumos lângă el.

Airi își coborî privirea.

– Cum te cheamă, frumosule?

– Airi… șopti el.

Bărbatul îi atinse din nou părul, ridicând câteva șuvițe între degete. Gudronul fu și mai intens și arse aerul din jurul lui Airi.

Bărbatul Omega își trase imediat capul înapoi și se ridică în picioare.

– Domnule, vă rog să nu mă mai atingeți. Chiar nu este politicos.

Necunoscutul ridică sprâncenele, amuzat.

– Hopa… avem o bonă curajoasă.

Luă o poziție autoritară.

– Mda… Kayen are o gură spurcată, deci probabil avea nevoie de o bonă care să știe să răspundă.

Apoi se apropie și mai mult. Airi se simți violat de intruziunea în spațiul lui cu frezii albe.

– Ce e, dragule? Nimeni nu te-a atins până acum?

Privirea îi coborî lent peste gâtul lui Airi.

– Să nu-mi spui că ești virgin.

Airi simți cum obrajii îi îngheață.

– Și chiar dacă ai fi… nu te-am omorât, scumpule.

Zâmbetul acela deveni aproape obscen.

–Din contră. Ai șansa să fii atins de mine. Un bărbat Alpha pe care îl doresc toate femeile.

Râse scurt.

– Altele ar leșina numai dacă aș sufla în direcția lor.

Airi îl privi direct pentru prima dată.

– Dar eu nu sunt alte femei. Eu sunt doar Airi.

Vocea lui rămase calmă, însă în stomac începea să i se strângă frica.

Bărbatul îi părea profund nepoliticos.

Îl atingea fără permisiune, îi vorbea vulgar și invada puritatea din jurul lui. Airi încerca să nu îl jignească. Nu voia să creeze probleme domnului Myomi.

Însă necunoscutul părea fie surd, fie complet dezinteresat de limitele altora.

Continua să îi mângâie părul. La un moment dat, degetele îi coborâră spre ceafă.

Atingerea glandei îl făcu pe Airi să tresară violent.

Se retrase cu un gest violent strângându-l pe Ben  mai aproape de el.

– Domnule, sunteți foarte nepoliticos.

În secunda următoare, bărbatul îl trase brusc spre el.

Mâna aceea mare îi prinse ceafa și îl lipi aproape complet de propriul trup. Airi simți imediat forța unui Alpha dominant și agresiv.

Feromonii cu miros dezagreabil îi invadară simțurile.

Mirosul era greu, rece și tăios, sufocant. Îi veni să vomite.

Buzele necunoscutului ajunseră periculos de aproape de ale lui.

Airi nu mai știa cum să reacționeze.

Nu putea să îl lovească, putea să țipe și nu putea nici măcar să gândească limpede sub presiunea feromonilor.

Bărbatul râdea direct în fața lui.

– Ți-am spus.

Degetele îi strânseră și mai tare ceafa.

– Îți promit că în câteva luni vei dori singur să intri în patul meu.

Respirația lui fierbinte îi atinse obrazul.

– Și îți promit că sunt foarte bun.

Zâmbi lent.

– Orice femeie are orgasm cu mine… darămite un Omega care…

– Ia mâna de pe Airi.

Vocea lui Kayen tăie aerul ca o lovitură rece și autoritară.

Aerul deveni periculos.

Feromonii dominanți ai lui Kayen izbucniră instantaneu în grădină cu o forță atât de violentă încât Airi simți aproape imediat nevoia să respire mai adânc. Irișii negri dădură oxigen freziilor albe și piatra fierbinte, lovită de ploaia de vară sfârâi amenințător.

– Dă-ți dracului labele jos de pe el. Acum.

Necunoscutul îl eliberă imediat și ridică mâinile în aer, teatral.

– Aaa… fratele meu a apărut.

Rânji larg.

– Mă întrebam când vine și ciclopul.

Kayen se opri în fața lor.

Privirea lui era atât de întunecată încât până și Airi simți un fior rece.

–Salutare, frate dragă, continuă celălalt cu același ton batjocoritor.

Kayen nu răspunse imediat.

Își scoase lent sacoul și îl puse pe umerii lui Airi fără să-și ia ochii de la fratele său.

Abia apoi vorbi.

– Dacă îl atingi încă o dată fără permisiune… îți rup mâna. Ce cauți aici?

Bărbatul râse cu toată gura arătându-și șirul de dinți perfecți.

–Auzisem despre petrecerea asta și despre faptul că sunt invitați oameni importanți…adică scumpul meu frate.

Râse scurt, chiar și stând pe jos.

– Dar eu ce sunt? Un nimeni?

Își ridică privirea spre Kayen.

– Câștig milioane cu acțiunile companiei. Cred că am uitat să-ți reamintesc că sunt mai bogat decât tine.

Kayen nu reacționă deloc.

Asta îl făcu pe fratele lui să zâmbească și mai larg.

– Deci cum puteam să nu fiu invitat?

Își întoarse apoi privirea direct spre Airi.

Privirea aceea îl făcu pe Omega să simtă din nou un fior rece.

– Dar nu asta este problema, frățioare.

Zâmbetul îi deveni din nou provocator.

– Cum de nu știam că ai o bonă nouă?

Își înclină ușor capul.

– Cine este frumusețea asta mică?

Kayen făcu un pas înainte și strânse pumnii eliberând feromoni de apărare.

– Nu te interesează cine este.

Vocea lui era joasă și atât de rece încât până și aerul părea să se încordeze.

– Îi dau salariu, locuiește în casa mea și lucrează pentru mine. Asta este tot ce trebuie să știi.

Ochii lui întunecați se îngustară.

– Și să nu îndrăznești să îl mai atingi vreodată.

Tăcu o clipă.

– Pentru că vei avea de-a face cu mine.

Fratele lui ridică sprâncenele teatral.

– Hopa.

Rânji.

– Să nu-mi spui că ești într-o relație cu bona ta.

Pumnul lui Kayen plecă în secunda în care Kairo termină fraza. Nasul lui deveni roșu de sângele care izbucnise în jet pătându-i haina albă de ofițer de marină.

Kairo scoase o batistă și își șterse sângele de la nas, fără să pară deloc deranjat.

– Deși… sincer, te înțeleg. Este foarte frumos.

Privirea îi alunecă din nou peste Airi într-un mod care îl făcu pe Omega să își strângă instinctiv sacoul lui Kayen pe umeri și pe Ben .

– Frații, de obicei, împart totul, nu? Ești deja obișnuit.

Zâmbetul îi deveni murdar.

– Poate împărțim și frumusețea asta mică care…

Iar nu apucă să termine fraza.

Pumnul lui Kayen îl lovi din  nou direct în față cu o forță brutală.

Sunetul impactului răsună sec în grădina aproape goală.

Bărbatul se dezechilibră și căzu pe spate, direct pe gazon. Din nas începu imediat să îi curgă din nou sânge.

Airi tresări violent.

Nu îl mai văzuse niciodată pe Kayen lovind pe cineva.

Feromonii Alpha-ului izbucniseră atât de puternic încât aerul devenise greu.

Kayen se întoarse imediat spre Airi și, pentru prima dată, Omega îl văzu cu adevărat furios.

Nu era furia aceea rece și controlată pe care o afișa în fața angajaților.

Era ceva mult mai întunecat, mult mai periculos.

– Airi, nu fi speriat.

Vocea îi rămase joasă, însă tremura de furie reprimată.

– Domnule Myomi… șopti Airi instinctiv.

Ochii lui Kayen nu se desprindeau de fratele său.

– Ascultă-mă foarte bine, Airi.

Se apropie de acesta suficient cât să îi poată vorbi clar.

–Să nu mai vorbești niciodată singur cu acest bărbat.

Fiecare cuvânt cădea greu.

– Dacă se apropie vreodată de tine, mă chemi imediat.

Airi clătină încet din cap.

– Da… am înțeles.

Kayen inspiră adânc, încercând evident să își controleze furia.

– Mașina a sosit. Du-te cu copiii acasă. Eu voi veni mai târziu.

Airi nu protestă.

Îi luă imediat pe cei trei copii și plecă spre mașina care îi aștepta în fața proprietății.

Pe tot drumul până la poartă, inima îi bătea dureros de tare.

Nu știa ce se va întâmpla între Kayen și fratele lui, dar înțelesese suficient cât să realizeze că cei doi nu aveau deloc o relație bună.

Și, mai ales, văzuse ceva ce nu credea că va vedea vreodată.

Chipul domnului Myomi cu adevărat furios era înfiorător.

Era pentru prima dată când îl vedea atât de enervat, atât de violent și totuși…

Airi nu știa cum să numească ceea ce simțise în privirea lui Kayen când îl apărase.

Nu era doar furie, era ceva mult mai personal, mult mai instinctiv.

Își coborî privirea spre Ben, care dormea liniștit în brațele lui.

Fratele lui Kayen fusese extrem de nepoliticos.

Îl atinsese fără permisiune, îl ținuse cu forța și îi invadase spațiul de parcă ar fi avut dreptul asupra lui.

Airi realiză abia acum adevărul care îl făcu să strângă mai tare copilul la piept.

Atingerea aceea îi lăsase aceeași senzație ca o agresiune.

Fusese ca și cum cineva încercase să îi fure ceva intim fără acordul lui.

Kayen, însă, îl apărase. Gândul îi încălzi sufletul…și zâmbi discret.