Zhao Jin Xin era ca o persoană însetată care întâlnește o sursă de apă. El devastă buzele lui Li Shuo cu o gură care voia mai degrabă să-l înghită.
Li Shuo îl împinse puternic pe Zhao Jin Xin și îl călcă pe picior.
Zhao Jin Xin gemu, dar nu se îndepărtă. El prinse bărbia lui Li Shuo pentru a-l împiedica să muște din nou. Îl sărută pe Li Shuo până când nu mai putu respira, apoi îi dădu drumul.
Li Shuo se uită la el.
– Ce poți schimba făcând asta?
Zhao Jin Xin gâfâi și șopti:
– Mi-era dor de tine și voiam să te sărut.
Li Shuo fu surprins și păru puțin confuz.
Zhao Jin Xin își îngropă fața în gâtul lui Li Shuo și se frecă de el.
– Ai făcut-o cu el?
Li Shuo se strădui să-și tragă mâna înapoi, dar mâna lui Zhao Jin Xin era extrem de puternică, iar strânsoarea lui devenise din ce în ce mai strânsă. Îl durea și nu se putea desprinde. Strânse din dinți și spuse:
– Lasă-mă.
– Răspunde-mi, mai întâi.
— Ce legătură are cu tine?
– Răspunde-mi.
Zhao Jin Xin îl mușcă ușor de gât.
– Zhao Jin Xin!
Li Shuo spuse furios:
– Nu vreau să mă cert cu tine, nu mă forța!
Zhao Jin Xin rânji, cu o voce rece.
– Li Shu este atât de drăguț, nu suportă să fac nimic cu el. Cu siguranță vei pierde avionul astăzi, deci răspunde la întrebarea mea.
– Ai făcut-o cu el? Îmi răspunzi. și te voi lăsa să pleci.
Li Shuo trase adânc aer în piept, nedorind să se angajeze într-o competiție copilărească.
– Nu.
Zhao Jin Xin făcu o pauză și lăsă mâna lui Li Shuo așa cum promisese.
Li Shuo îl împinse departe și îl privi furios.
– Voi, băieți, sunteți puțin înceți. Credeam că vechea relație s-a reaprins și că o să faceți sex imediat.
Zhao Jin Xin zâmbi și spuse:
– Cred că ți-e frică.
Li Shuo își miji ochii.
– De ce să-mi fie frică?
– Ți-e frică să nu faci sex cu Han Fei Ye, care va cădea dacă bate vântul. Nu te simți bine.
Li Shuo își îndreptă pieptul și spuse fără expresie:
– Jin Xin, a fi cu limba ascuțită este cea mai scăzută formă de comportament. Dacă tu crezi că poți schimba ceva prin cuvinte sarcastice, atunci te supraestimezi și mă subestimezi.
– Da, Li Shu este matur, stabil, generos și decent. Sunt tânăr și ignorant. Te rog să înțelegi, nu sunt sarcastic. Spun adevărul. Zhao Jin Xin își linse buzele cu un zâmbet pe față,.
– Dacă ai uitat, te pot ajuta să-ți amintești cum arăți sub mine.
Li Shuo putea simți că Zhao Jin Xin îl irita în mod deliberat. Când cei doi se înțelegeau bine, Zhao Jin Xin nu numai că nu avea acest aspect spinos, dar era extrem de delicat. Acum Zhao Jin Xin părea să fi scos partea sălbatică și periculoasă, plină de provocare.
Zhao Jin Xin arăta rareori o latură care să fie în concordanță cu vârsta lui reală, ceea ce nu îi plăcea să vadă.
Li Shuo spuse calm:
– Ești copilăros și nerezonabil astăzi. Nu are rost să comunicăm.
El deschise ușa și ordonă:
– Ieși.
Ochii lui Zhao Jin Xin erau puțin posomorâți, dar treptat se umplură cu o urmă de tristețe:.
– Mi-era foarte dor de tine. Ești prea nemilos cu mine. Bătrânul tău iubit a apărut și m-ai părăsit imediat.
Li Shuo avea un temperament blând, iar când auzi vorbele Zhao Jin Xin, inima i se înmuie și lăsă capul în jos neîndrăznind să se uite în ochii lui Zhao Jin Xin.
– Îmi pare rău, dar am ales.
— Chiar crezi că ai făcut alegerea corectă alegându-l?
– Nu l-am ales eu, dar o altă stare de viață .
Li Shuo închise ochii obosit.
– Ieși.
Zhao Jin Xin se uită la Li Shuo timp de două secunde, cu o privire rece în ochi și-a încrețit buzele și a zâmbi.
– Cu siguranță vei regreta.
Li Shuo făcu un gest tăcut de expediere.
Zhao Jin Xin ieși cu pași mari din salon.
Li Shuo închise ușa și răsuflă lung.
Nu era obișnuit cu un Zhao Jin Xin atât de agresiv, dar cochetul și frumosul Zhao Jin Xin era de fapt de câteva ori mai periculos, pentru că inima era cel mai greu de protejat și cel mai greu de recâștigat odată ce era pierdută.
Când veni momentul, Li Shuo se urcă în avion, cu un pas înaintea lui Zhao Jin Xin.
Imediat ce se așeză, Zhao Jin Xin apăru la ușa cabinei purtând o mică valiză.
Cei doi oameni se priviră unul pe celălalt, iar timpul și spațiul se scurse pentru o clipă, de parcă s-ar fi întors la mai bine de jumătate de an în urmă. Prima lor întâlnire, acum că se gândea bine, fusese ridicolă, dar și puțin grațioasă, ceea ce îl făcu pe Li Shuo să suspine.
Trecuseră de la a fi străini, la a fi într-o relație, la a merge pe drumuri separate, de la cei mai apropiați la cei mai necunoscuți. Se dovedise că durase doar mai mult de două sute de zile.
Li Shuo se aplecă ușor. Se simțea inconfortabil.
Zhao Jin Xin simțise, de asemenea, o strângere în piept în același timp, și chiar și valiza ușoară de cabină din mâna lui devenise grea. Din ochii indiferenți ai lui Li Shuo, ca niște fântâni străvechi, văzu aceleași amintiri. După ce fusese de acord să-l ajute pe vărul său să facă față rivalului său amoros, rezervase acel zbor înapoi în Statele Unite ca și Li Shuo. Voise să vadă ce fel de caracter nemilos avea cineva atât de arogant încât fratele său să fie atât de înfricoșat. La prima vedere, el îi trezise tot interesul.
Dar acum…
Strânse mânerul valizei de cabină.
Li Shuo își coborî ochii și-și întoarse capul spre fereastră fără să spună un cuvânt.
Zhao Jin Xin se așeză lângă el. Li Shuo se așteptase deja să fie în această poziție și nu se mișcă.
Zhao Jin Xin se așeză într-o poziție confortabilă și chicoti:
– Îți mai amintești când ne-am întâlnit prima dată? Aceeași scenă, aceeași locație.
Inima lui Li Shuo tremură ușor, dar nu răspunse.
– De îndată ce m-am urcat în avion, te-am văzut luând ceva din locașul de bagaje și te-ai întors spre mine.
Zhao Jin Xin își sprijini bărbia, își frecă ușor buzele cu degetul arătător și-și miji ochii de culoarea piersicilor.
– Acea postură, fundul tău deosebit de rotund, talia ta îngustă și picioarele tale foarte lungi…voisem să te dezbrac chiar atunci.
Obrajii lui Li Shuo deveniră fierbinți. Când venea vorba de nerușinare, nu văzuse niciodată pe cineva care să-l poată învinge pe Zhao Jin Xin.
Văzând lipsa de reacție a lui Li Shuo, Zhao Jin Xin chicoti de două ori, se aplecă în față, își puse bărbia pe umărul lui Li Shuo și spuse cu un aer ambiguu:
– La ce te-ai gândit când m-ai văzut prima dată?
Li Shuo se îndreptă, se întoarse și spuse calm:
-Că erai foarte arătos.
-Atât?
Zhao Jin Xin ridică din sprâncene.
– Ce altceva?
— Ar fi trebuit să vrei să faci sex cu mine, spuse nefericit Zhao Jin Xin.
Li Shuo zâmbi și nu voi să-i mai acorde atenție.
Zhao Jin Xin era complet diferit de persoana cu care se întâlnise înainte. Atunci când îl văzuse pentru prima dată, nici nu voise să se îndrăgostească de el și nici nu se gândise să-l lase pe Zhao Jin Xin să se îndrăgostească de el.
Dar viața este plină de surprize.
În acest moment, în cabină răsună anunțul de a se pregăti pentru decolare. Scoase telefonul mobil, trimise mesaje părinților săi, lui Xiang Ning și lui Wen Xiaohui, apoi opri telefonul.
Zhao Jin Xin îi urmări mișcările și nu spuse nimic.
La scurt timp, avionul decolă.
Li Shuo se simțea plictisit când se gândi că va fi obligat să se holbeze la Zhao Jin Xin pentru următoarele zeci de ore. Răsfoi cartea din mână, dar nu putu să o citească deloc.
Zhao Jin Xin întoarse capul, se uită la el și spuse brusc fără să se gândească:
– Li Shu, poți să mă săruți?
Li Shuo nici măcar nu ridică privirea.
– Nu-mi face probleme.
— Sărută-mă și te voi pedepsi mai puțin.
Li Shuo se uită la el:
– Tu? Să mă pedepsești?
Zhao Jin Xin zâmbi ușor:
– De fapt, sunt foarte supărat, doar nu vreau să fiu supărat pe tine.
Li Shuo își aruncă ochii înapoi asupra cărții cu răceală.
– Sărută-mă.
Zhao Jin Xin spuse cochet:
– Vreau să iei inițiativa de a mă săruta.
Li Shuo respiră adânc, închise cartea, se întoarse să se uite la el și spuse calm:
– Jin Xin, vreau să încetezi, înțelegi? Înțelegi? Te rog, nu mai face aceste lucruri confuze.
Zhao Jin Xin se uită la Li Shuo în liniște, apoi zâmbi, cu un zâmbet care era inocent și crud.
– Bine, sunt foarte supărat.
Li Shuo nu vedea ce putea face Zhao Jin Xin în avion. Deschise cartea, sperând să-l izoleze pe Zhao Jin Xin de gândurile sale, dar știa că fiecare celulă din corpul lui părea să respire Zhao Jin Xin. Acest sentiment era atât de îngrozitor, era ca și cum oriunde era Zhao Jin Xin prin preajmă, toată atenția i-ar fi fost captată de el.
Zhao Jin Xin se lăsă pe spate în scaun, chicoti și spuse:
– Li Shu, deși m-ai enervat, ți-am făcut totuși o favoare.
Li Shuo fu uimit și avu brusc o presimțire de rău augur în inimă:
– Ce vrei să spui?
– Nu vrei să-ți reaprinzi vechea relație cu Han Fei Ye? De asemenea, sper că poți fi fericit, așa că sper și că Han Fei Ye este o persoană care te poate face cu adevărat fericit.
Li Shuo s-a încruntat ușor și s-a întors să se uite la Zhao Jin Xin:.
-Ce vrei mai exact să spui?
Zhao Jin Xin rânji, iar dinții aceia albi îi dădură fiori pe șira spinării. El clipi ușor.
– Pentru a te face fericit, am decis să-l testez pentru tine.
Ochii lui Li Shuo se măriră.
– Vorbește clar.
Zhao Jin Xin spuse zâmbind:
– Han Fei Ye și-a încălcat promisiunea și a renunțat la tine pentru o ofertă. Eram foarte îngrijorat că el va răni din nou pe Li Shu din cauza intereselor. Am folosit câteva conexiuni pentru a le oferi companiei. Aprobarea contractului creează un mic obstacol…
Li Shuo fu șocat. Îl prinse de guler, furia îi izbucni din ochi . Strânse din dinți și spuse:
– Ce ai făcut?
– Nu fi nervos, este doar un test pentru el. Dacă va renunța la tine pentru profit, cum poate o astfel de persoană să merite investiția?
Li Shuo inspiră adânc și strigă:
– Zhao Jin Xin, ce naiba vrei să faci!
Zhao Jin Xin ținu mâna lui Li Shuo și o atinse ușor:
– Fac asta pentru binele tău. Nu-ți face griji, nu-i voi face nimic vechiului tău iubit. Te ajut doar să vezi realitatea. Mulțumește-mi.
Li Shuo se uită la zâmbetul crud și rece al lui Zhao Jin Xin și nevii îi explodară. Mormăi furios și ridică pumnul necontrolat.
Ochii lui Zhao Jin Xin se întunecară și se uitară la el fără ezitare.
Pumnul lui Li Shuo tremură în aer, dar nu putu lovi.
Această persoană…această persoană e…la naiba!
Zhao Jin Xin se uită la ochii lui Li Shuo cu e expresie ciudată.
Pasagerii din jur deveniră puțin nervoși și cineva apăsă pe soneria de serviciu.
Li Shuo nu putuse balansa pumnul. Chiar dacă era extrem de furios, ca bărbat, cum putea să atace pe cineva care era în relații bune cu el? Lăsă pumnul în jos cu forță.
În acest moment, stewardesa se repezi și întrebă intrigată ce se întâmplă.
– Este în regulă, doar glumeam.
Zhao Jin Xin zâmbi .
Fața lui Li Shuo era mohorâtă și, pentru prima dată în viața lui fu nepoliticos, spunând aspru femeii:
– Nu-ți face griji pentru noi.
Stewardesa ezită si plecă.
Zhao Jin Xin își netezi gulerul care fusese boțit de Li Shuo.
– Ce s-a întâmplat? Ți-e teamă că se va întâmpla din nou?
– Zhao Jin Xin, ești un nenorocit.
Li Shuo coborî tonalitatea vocii și spuse amenințător:
– Dacă îndrăznești să-i faci ceva lui Fei Ye, nu te voi lăsa să mă mai vezi niciodată.
– Nu sunt deloc interesat de un slab ca el. O fac doar pentru binele tău.
Zhao Jin Xin zâmbi.
– Nu ești deloc curios, ce va alege? Când vei ateriza, sună-l. Dacă nu răspunde la telefon, atunci a ales cariera, așa cum am convenit.
Li Shuo strânse pumnii, iar ochii lui se înroșiră de furie. Nu se gândise niciodată că Zhao Jin Xin ar putea fi atât de rău. Acest lucru îi aminti de persoana pe care o urâse cel mai mult în viața sa și acea persoană avea sânge similar cu Zhao Jin Xin.
Merita să fie o familie, sunt o familie!
Zhao Jin Xin se uită la fața lui Li Shuo care nu mai era calmă din cauza furiei. Își încrucișă picioarele cu multă grație și spuse pe îndelete:
– De fapt, dacă m-ai fi sărutat chiar acum, aș fi așteptat până aterizam. Cine te-a făcut să fii atât de nemilos cu mine?
Li Shuo se ridică și merse spre baie.
Trânti ușa cu putere, se privi în oglindă cu fața roșie și lovi cu putere lavaboul.
Zhao Jin Xin, acest nenorocit, acest nenorocit! A făcut-o intenționat, se răzbuna pe el!
De ce s-a îndrăgostit de un asemenea ticălos? De ce nu a știut mai devreme? De ce a fost indus în eroare de aspectul și de măștile lui Zhao Jin Xin? De ce a uitat că această persoană era vărul lui Shao Qun?
Ce ar trebui să facă acum? Avionul lui nu avea să aterizeze decât peste douăsprezece ore, nu putea da un telefon, nu putea contacta pe nimeni, ce putea face? Când Fei Ye avea cel mai mult nevoie de ajutor, nu putea face nimic.
Acesta era scopul lui Zhao Jin Xin!
Zhao…Jin… Xin!
