DOCTORUL- Romanul Capitolul 33 (18+)

Încercă să își facă loc prin mulțimea pestriță, costumată în cele mai neobișnuite și extravagante costume ce îi fuseră dat să le vadă. Înșfăcă un pahar cu un lichid ce i se părea a fi vin, și porni mai departe să îl găsească.

Costumația lui era simplă și anostă findcă se îmbrăcase exact ca un doctor ce urma să își facă vizitele într-un spital. De fapt, halatul alb, lung până la genunchi, cu o cruce roșie cusută pe buzunarul de la piept era a lui Pool. Masca neagră simplă ce îi acoperea partea superioară a feței îl ajuta să se piardă în mulțimea gălăgioasă.

– Vaiii, doctore. Trebuie să mă ajuți neapărat, se plânse o doamnă ce se agăță de brațul lui.

După câte își dădea seama, doamna respectivă, era un fel de păstoriță sau lucrătoare într-o tavernă, după costumul ciudat în care era îmbrăcată.

– Ajută-mă findcă am inima frântă, se lamentă aceasta încercând să îi șoptească cât mai aproape de ureche.

– Mă scuzați…doamnă, rosti încercând să o îndepărteze cât mai discret de el,

– dar eu nu vă pot ajuta cu această problemă.

– Dar ești doctor, ce naiba, spuse aceasta bosumflată agățàndu-se în continuare de el.

– Poate o să vă simțiți mai bine dacă vă conduc pe terasă, încercă o altă abordare, observând privirile ce I le aruncau cei din jur.

– Daaa…pe terasă. Sau în grădină. Acolo o să mă puteți consulta, o auzi încuvințând printre cuvinte rostite cu sughițuri.

Reuși să o întoarcă cu fața spre ușile duble deschise larg, sperând din tot sufletul ca acolo să scape de ea.

Nu apucă să facă doi pași pe terasă, că însoțitoarea lui își aținti privirea asupra unui bărbat costumat în trubadur, părăsindu-l exact așa cum îl abordase.

Respiră ușurat și porni spre un loc mai reteas pentru a încerca să găsească o nouă strategie de căutare. Până la terminarea balului spera să îl găsească.

Trecu pe lângă un grup unde vreo patru bărbați tineri care vorbeau și râdeau. Când ajunse în dreptul lor, halatul alb al unuia dintre ei îl făcu să îl privească mai atent, minut în care la fel făcu și celălalt.

Privirile li se întâlniră printre găurile negre ale măștilor, conștientizând fiecare cât de aproape erau. El rămase locului, iar celălalt își abandonă prietenii și făcu un pas după care rămase în fața lui privind neâncrezător, chiar dacă inima îi bătea puternic în piept.

Continuau să se privească de parcă nimeni nu ar fi fost în jur. Erau doar ei doi și clipa lor de recunoaștere și emoție.

– Doctore!?…întrebă Darius analizându-l în întregime.

– Ești chiar tu? rosti în continuare aproape în șoaptă.

Doar confirmă printr-o înclinare a capului, secătuit de puterea de a rosti cuvintele. Nu îi venea să creadă că îl găsise. Că era în fața lui, la fel de frumos precum și-l amintea.

– Ești singur? auzi o altă întrebare la care răspunse tot prin tăcere.

– Mai vrei să rămâi la bal, sau te pot conduce eu. Am trăsura…

-Vă mulțumesc pentru ofertă, reuși să rostească.

– Aș vrea într-adevăr să plec.

Dându-și seama că avea degetele încleștate pe paharul pe care îl avea în continuare în mână, se descotorosi de el așezându-l pe marginea unui de ghiveci ce decora terasa. Nu intenționase nici o secundă să bea acel lichid ciudat.

Darius se întoarse și merse pe terasă, ocolind mulțumea din imensa sală. Îl urmă privindu-i spatele, abținându-se să nu îi prindă degetele cu ale lui.

Părăsiră terasa și merseră în continuare pe lângă casă, lăsând în urmă lumina și gălăgia, până ce ajunseră la intrare principală, unde un lacheu se grăbi să înștiințeze vizitiul Lordului.

-Unde stai?

– La hotelul Condor.

Când ajunse trăsura, îi comunică vizitiului unde vrea să meargă după care urcară amândoi.

Instinctul îi îndemna să se repeadă unul asupra celuilalt într-o îmbrățișare dorită, dar pentru că nu aveau prea mult de mers, se rezumară să se privească și să își împletească strâns degetele.

– Când ai venit și cum ai întrat? întrebă Darius privindu-l cu dragoste.

– Am ajuns astăzi. Cu restul m-a ajutat Pool.

– Doamne…nu-mi vine să cred că ești lângă mine.

– Am vrut să îți fac o surpriză, îl lămuri.

Nu apucară să mai spună nici unul nimic, pentru că trăsura se opri iar valetul le deschise ușița.

– Am ajuns, domnule.

– Mulțumesc Carl. Am să te rog să mergi acasă. Eu intenționez să rămân pentru a schimba câteva vorbe cu prietenul meu.

– O să vă așteptăm, răspunse acesta luând poziția de drepți.

– Nu este nevoie pentru că nu știu cât am să întârzii, iar când termin am să iau o birjă.

– Cum doriți, domnule. Vă doresc în continuare o noapte frumoasă.

Îi mulțumi vizitiului și merseră împreună spre întrarea în hotel.

Între timp amândoi își dădură măștile jos.

– La ce cameră stai? întrebă Darius.

– Etajul doi, 26.

– Tu urcă iar eu am să închiriez o cameră, îi șopti.

Era cea mai bună soluție pentru a nu da nimănui de bănuit că se cunoșteau.

Nici măcar o secundă inima nu își încetinise galopul nebun. La un moment dat în trăsură, fiind atât de aproape, crezuse că avea să îi spargă pieptul pentru a ieși afară.

Trecuseră două luni de când se văzuseră ultima oară. De când se atinseră și…Doamne, parcă trecuse o eternitate.

Întră în cameră și aruncă pur și simplu haina de pe el, după care trase de lavalieră desfăcându-i nodul cu degete tremurânde.

Când auzi bătaia discretă în ușă se îndreptă spre aceasta, abia putând să își controleze tremurul picioarelor.

O deschise iar celălalt se strecură înăuntru. Nici nu închise bine ușa că se simți prins într-un sărut aprig. Toată emoția și neliniștea se transformă în dorință. Acum știa doar că îl împingea pe Darius în lemnul dur al ușii aproape strivindu-l, răspunzându-i la sărut într-o manieră necontrolată. Nu vroia să se dezlipească de buzele lui, dar voia în același timp și să îi sărute chipul pe care ajunse să îl viseze și când era cu ochii deschiși.

Constată că încă avea lavaliera agățată de gât, așa că îi prinse un capăt și trase, după care îi apucă mâinile și îi înfășură încheieturile fără a abandona sărutul.

Abia când rămaseră fără aer se desprinseră, timp în care celălalt îi văzu isprava.

– Dă-mi drumul findcă vreau să te ating, se plânse Darius privindu-l cu ochii rugători.

– O să ai timp să mă atingi cât poftești, dar deocamdată vreau să o fac doar eu.

– Este o pedeapsă? întrebă cu voce spășită.

– Da. Pentru că m-ai făcut dependent de tine.

– Și mie mi-a fost îngrozitor de dor de tine, îl asigură privindu-i chipul cu drag.

– Arată-mi, îl invită Mathias, stand la un pas de el.

– Desfă-mi mâinile și am să îți arăt cât de mult am visat la trupul tău perfect, spuse arătându-i încheieturile.

Mathias îl ignoră și dintr-o singură mișcare îl întoarse cu spatele spre el. Îi desfăcu pantaloni cât putu de repede, după care îl trase pe picioare. Se lăsă în genunchii și după ce îi scoase pantofi de dans, îl dezbrăcă complet, lăsându-i fundul expus priviri lui înfocate. Ridică mâinile așezându-i palmele pe gambe, începu să urce într-o mângâiere ușoară, parcă încercând să se reobișnuiască cu textura și căldura pielii ce o atingea. Trecu de coapsele albe și urcă tot mai sus ridicându-i cămașa ce o purta pe sub halatul pe care îl abandonase în camera ce o închiriase.

– Mathi…își auzi numele rostit printre buzele încleștate.

Acesta se făcu că nu îl aude, și îi trase soldurile spre el, obligându-l să se sprijine cu palmele de lemnul uși.

Aplecă capul și își înfipse dinți în carnea tare, după care linse locul însemnării.

– Vreau să îți marchez tot corpul, astfel încât să nu te poată vedea nici măcar valetul tău când te schimbi sau când faci baie.

– Înseamnă că trebuie să rămâi cu mine să mă ajuți tu, rosti cu speranță.

– Domnule Lord, va trebui să te descurci singur, îl contrazise însemnându-l și pe fesa cealaltă.

Darius își mușcă buzele încercând să nu geamă prea tare, conștientient că era lipit de ușă. Nu voia ca cei care treceau prin dreptul acesteia să audă sunetele, iar astfel să își pună întrebări.

– Termină cu tachinarea. Dezbracă-te și tu, ca să poți întra mai repede în mine.

– Poate nu vreau să o fac, spuse lingând un nou semn, de această dată alegând coapsa dreaptă.

– Poate vreau să te tachinez mai mult.

Se ridică în picioare și îl întoarse cu fața spre el pentru ai captura buzele într-un sărut senzual. Îi văzuse excitarea, iar el era fix în aceeași stare, dar nici nu vroia să reducă totul la o cuplare rapidă. Simțea nevoia să îi perceapă starea cu toate simțurile. Timpul despărțiri îi alimentase imaginația cu tot felul de interacțiuni, iar în orele ce le puteau petrece împreună era hotărât să experimenteze cât mai multe dintre ele.

Când se despărțiră din sărut Darius, prinse un moment prielnic și își aruncă brațele pe după capul lui, apropiindu-l și mai mult.

Mathias îi prinse fundul cu palmele obligându-l să îi înconjoare coapsele cu picioarele. Îl prinse bine și porni cu pași siguri spre patul din cameră. Își așeză un genunchi pe marginea acestuia și se aplecă depunându-și prețioasa comoară pe așternutul aranjat impecabil, după care ridică mâinile și îi ridică celuilalt brațele de după gâtul lui și le lăsă pe pat ridicate deasupra capului.

– Chiar nu o să îmi dezlegi mâinile? întrebă Darius privindu-i chipul.

– Nu încă. În noaptea asta, dacă ești de acord, vreau să experimentăm împreună o cremă pe care am preparat-o pentru noi, spuse încercând o explicație. Rămase cu genunchii sprijiniți pe pat de o parte și de alta a șoldurilor lui, privind în jos spre el.

– Am descoperit o combinație de plante care ne poate ajuta să…să ne mărim plăcerea. Adică…am făcut amestecul…

– Ai adus crema cu tine? întrebă privindu-l cu sprâncenele ridicate întrebător. Mathias aprobă printr-o înclinare a capului.

– Atunci…hai să o încercăm.

– Chiar ai atâta încredere în mine? întrebă neâncrezător.

– Te iubesc Mathias, spuse Darius privindu-l în ochii.

– Și eu te iubesc, mărturisi la rându-l lui, după care se aplecă să îi sărute buzele cu dragoste.

– Mulțumesc, rosti după ce întrerupse sărutul.

Se dădu jos din pat, sub privirea celuilalt, și se îndreptă spre geanta pe care o adusese cu el. După ce cotrobăi într-un buzunar ascuns, scoase la iveală un mic recipient. Îl așeză pe pat după care se descotorosi de toate hainele, rămânând gol. Astfel celălalt îi putea admira în voie trupul perfect și penisul pe deplin erect.

Veni lângă pat și apucându-i picioarele i le depărtă așezându-i tălpile pe așternut. Rămase câteva clipe privindu-i poziția provocatoare, încercând din răsputeri să nu se repeadă asupra lui, pentru a-i simți fierbințeala trupului.

– Această cremă am să o aplic pe mușchii tăi sensibili. Am să o pun cu degetele, iar după câteva clipe ar trebui să simți căldură, totodată relaxare și dorință. După ce o să întru în tine, același lucru am să îl simt și eu, îi explică învârtind între degete micul recipient.

– Sper doar ca relaxarea mea, să nu fie foarte mare, astfel încât să nu îți mai pot oferi plăcere, mai adăugă cu un mic zâmbet din colțul guri, ca un fel de scuză.

– Fă ce trebuie să faci, și vedem cum ne descurcăm împreună referitor la consecințe. Oricum îți repet că am încredere totală în tine, îl mai asigură încă o dată.

Cum totul era lămurit, desfăcu capacul și luă cu două degete o cantitate generoasă de cremă după care le așeză pe mușchii strânși și începu să îi maseze lent, ca după câteva clipe să își făcă loc cu un deget trecând lin printre ei. După câteva clipe îl strecură și pe al doilea, urmărind cu privirea reacția partenerului său.

– Uau…chiar…chiar a început să se încălzească, îl informă prinzându-și între dinți buza de jos, încercând să deslușească simțurile ce începură să îl asalteze.

– Explică-mi tot ce simți, îl încurajă cu voce răgușită.

– Sunt excitat ca naiba, iar dacă nu intri acum în mine, am să te strâng de gât, rosti amenințător de data asta arătându-i și prin mișcări adevărul vorbelor.

– În somn, mai adăugă.

– Mă supun poruncii tale, Lordul meu, rosti prinzându-și cu degetele celeilalte mâini penisul întărit.

Se poziționă deasupra lui, și după ce își retrase degetele se lăsă să alunece în canalul strâmt ce îl făcu să strângă din dinți, încercând să facă penetrarea cât mai blândă. Intenția se duse pe coclauri în momentul când îi simți fierbințeala, alimentată și de crema ce o aplicase cu dărnicie.

Se sprijini cu palmele pe genunchii celuilalt, obligându-l să își desfacă și mai mult coapsele, fapt ce făcu să vadă și mai bine apropierea lor.

– Te simt în întreg trupul, rosti Darius privindu-l printre pleoapele mijite, în încercarea de a estompa lacrimile de emoție ce le simțea adunându-se.

Se mișcau în contre succesive, încercând să dăruiască astfel cât mai multă plăcere unul altuia. Tot acest entuziasm, poate se datora și cremei create, dar uniunea și plăcerea de a fi împreună îi ridica pe culmile extazului prin prisma sentimentelor ce îi umeau.

– Eu văd tot ce trupurile noastre simt. Ahhh…îți văd ce-a mai frumoasă și dorită parte din tine.

Transpirația ce le umezea trupurile și gemetele scoase la unison, îi făcu să își reverse sămânța în același timp. Unul pe propriul abdomen, iar celălalt în trupul ce îl absorbise până în acel punct în care amândoi creară doar un singur trup.

***

– Mă simt plin, moleșit și satisfăcut, recunoscu Darius având capul așezat pe pieptul celuilalt.

– Ar fi culmea să nu fie așa, după un maraton de cinci runde.

– Revederea și dorul să fie responsabile, sau crema ta?

– Ce contează ce și cum? Ar trebui să te gândești cum ai să mergi astăzi, rosti cu îngrijorare aplecând capul să îi sărute părul răvășit.

– Nu ai preparat o cremă și pentru atenuarea durerii dorsale? întrebă sărutându-i pieptul în dreptul inimi ce o simțea bătând ritmic.

– Să știi că m-am gândit la toate, îl liniști Mati.

– Nici nu mă așteptam la mai puțin de la iubitul meu doctor.

Se ridică într-un cot după care se apropie de el și îi sărută buzele.

– După ce facem baie mă ajuți să o aplic? întrebă privindu-l zâmbind poznaș.

– Privirea ta mă îndeamnă să te ajut și în alt fel, răspunse privindu-l la rândul lui cu sprâncenele ridicate întrebător.

– Sufletul își dorește foarte mult, dar trupul meu nu cred că mai suportă asta acum. Dar…ne putem ajuta în al mod. Se apropie de chipul lui și îi prinse buzele într-un sărut.

Numai că prin acesta îi arătă destul de clar la ce anume se gândea.

Îl prinse la rândul lui cu brațele și îi răspunse la sărut, întinzându-se deasupra lui.

Amândoi erau lipicioși și transpirați de la apropierile tumultoase ce îi aduse în pragul eliberări de câteva ori la rând, dar acest aspect nu îi deranja pe nici unul în acel moment. Sărutul era mai important și mai dorit pentru mai ține cont vreunul de acest aspect.

Chiar dacă trupurile amândurora aveau nevoie de o baie fierbinte, de mâncare și de odihnă, erau amândoi conștienți că orele petrecute împreună erau deja pe sfârșite, plăcerea apropierii era singura dorință ce le încărca sufletele.

– Doamne…nu vreau să plec, spuse Mathias aproape de buzele pe care nu se îndura să le părăsească.

– Îmi pare rău iubire că te fac să treci prin acest chin, rosti Darius cu regret.

– Dacă mai gândești sau mai spui așa ceva, am să te bat la fundul gol. Eu… spuse privindu-i chipul îngrijorat,

– mi-am asumat această relație.

Își înfipse degetele în părul lui ciufulit, obligându-l să nu își ferească privirea.

– Dar…alături de mine va trebui să te ascunzi de toți. Dragostea noastră se poate desfășura doar în spatele ușilor închise, rosti cuvintele cu privirea încețoșată din cauza lacrimilor.

– Am ales să te iubesc și am să o fac atâta timp cât am să respir, sau cât ai să mă vrei.

– Mathi, nu mă joc cu propriile sentimente și nici cu ale tale. Mai ales că am să îți fiu recunoscător toată viața pentru faptul că m-ai scos din agonia mea. Dar te asigur că dragostea mea este reală și sinceră, fără a avea de-a face cu recunoștința.

– Și eu îți sunt recunoscător că mi-ai arătat și o astfel de dragoste. O altfel de apropiere între doi oameni, într-un timp în care nu mai speram și nu îmi mai doream să simt așa ceva, recunoscu și el cu ochii plini de lacrimi.

Se strânseră în brațe plini de fericire. Fiecare în parte dăruind tot ce sufletul permitea și dorea.

– Ar fi prea mult dacă te rog să fii al meu acum și în viețile viitoare? întrebă Darius privindu-l printre lacrimile ce îi inundau privirea și îi curgeau line pe obraji.

– Ești așa un copil uneori.

Mathias rosti cuvintele sărutându-i pleoapele și obrajii uzi.

– Da. Promit că am să te iubesc atât în viața asta cât și în toate cele care vor urma. Chiar dacă mă îndoiesc sincer că v-or mai fi și altele.

– Nici eu nu cred că vor mai fi altele, dar mă bucur că ai fost de acord să intri în jocul meu. Te iubesc.

-Și eu te iubesc.

Rămaseră îmbrățișați fiecare visând la un timp în care iubirea să fie liber împărtășită de fiecare persoană în parte, fără ascunzișuri și fără durere sufletească.