Înainte să mă pierzi- Capitol extra 15

–  Știai că leii se împerechează de cinci sute de ori pe săptămână?

Asta fusese prima replică a lui Grayson, aruncată fără menajamente imediat ce le văzu fețele. În esență, îi numea „bestii”, dar o făcea cu un soi de umor sec, aproape firesc.

Chase nu păru deloc stânjenit și Josh nici măcar nu încercă să-i răspundă. Era mult prea ocupat să mănânce.

În fața lui, mâncarea dispărea aproape mecanic, de parcă trupul îi cerea mai mult decât putea gândi.

Josh observă atunci bandajul de pe brațul lui Grayson. Își aminti cum, pe drum, în timp ce conducea, își aruncase privirea spre el de mai multe ori. Acum înțelegea — își fracturase un os lovind casca lui Tommy.

În orice caz, era mai bine așa decât o lovitură la tâmplă.

După ce Chase termină, fură nevoiți să facă un duș rapid, apoi să treacă printr-o serie de analize. Abia după ce li se recoltă sânge și rezultatele fură verificate cu aparate speciale, li se permise să plece.

Destinația: un restaurant.

Acolo îi aștepta o cantitate impresionantă de mâncare. În mod normal, doar priveliștea ar fi fost suficientă pentru Josh. Dar acum era diferit.

Se așeză fără ezitare și începu să mănânce, ca și cum încerca să umple un gol care nu mai ținea doar de foame.

Farfuriile de pe masă erau încărcate cu mai multă mâncare decât la o masă de sărbătoare. Josh ducea fiecare îmbucătură la gură cu o grabă aproape instinctivă, ca și cum ar fi fost ultima lui masă.

Două sticle de lapte dispărură rapid, urmate de aproape jumătate dintr-un curcan umplut. Nu se opri nici la prăjitura uriașă cu mere, iar apoi continuă cu o friptură consistentă, cinci plăcinte cu carne și un hamburger cu brânză în plus.

Chase, în schimb, abia reuși să mănânce mai puțin de jumătate din porția lui înainte să lase furculița jos. La început îi fusese foame, dar nu se putea compara cu ritmul lui Josh.

Nu doar Grayson, ci și doctorul îl priveau cu o surprindere greu de ascuns.

– Ai participat vreodată la un concurs de mâncat? întrebă doctorul, urmărindu-l pe Josh în timp ce acesta termina un hot-dog uriaș în doar câteva înghițituri.

Josh răspunse cu un simplu gest din cap. După ce mai goli o sticlă de lapte, își turnă calm suc, de parcă totul ar fi fost perfect obișnuit.

Grayson și Steward nu-și puteau dezlipi privirea de la el, încă uluiți. În schimb, Chase zâmbea larg, fără să-și ascundă amuzamentul.

În cele din urmă, cea mai mare parte a mâncării de pe masă ajunse în stomacul lui Josh. Când acesta se lăsă pe spate în scaun, cu un aer în sfârșit mulțumit, Grayson nu se mai putu abține:

– De ce nu te-ai înscris la un concurs?

Curiozitatea îi răzbătea clar din voce.

Josh își șterse liniștit gura cu un șervețel înainte de a răspunde:

– Sunt mulți care mănâncă mai mult decât mine.

– Serios? murmură Grayson.

– Nici vorbă, adăugă doctorul, dând din cap.

Dar Josh rămase neclintit în convingerea lui. După ce își potoliră foamea, își îndreptară atenția spre rezultatele analizelor.

– Este bine.

Doctorul aruncă o privire rapidă asupra foii tipărite, apoi dădu ușor din cap.

– Foarte bine.

Zâmbetul larg care i se întinse pe chip fu suficient pentru ca toți cei prezenți să înțeleagă rezultatul, fără să mai fie nevoie de explicații. După o scurtă pauză, continuă:

– Feromonii sunt stabili, iar analizele de sânge și celelalte teste de bază arată normal. Există câteva aspecte care necesită investigații mai detaliate, dar, per ansamblu, este o veste liniștitoare.

Tonul său, până atunci sobru, se îndulci, iar un zâmbet ușor șiret îi lumină privirea.

– A meritat, până la urmă, izolarea de câteva zile, domnule Bailey.

Josh își duse ceașca de cafea la buze, obosit, fără să răspundă. Nu știu câte zile petrecuseră în pat. Cei doi care păreau a fi pe moarte, făceau sex, se sărutau și se mângâiau într-o stare suspendată, între epuizare și revenire. Totul fusese intens, copleșitor. Cantitatea de feromoni eliberată era atât de mare încât Josh avea adesea o senzație de sufocare și simțea că e pe punctul de a se îneca, într-o succesiune de momente în care realitatea părea să se dilueze sub presiunea unei forțe greu de controlat.

Actul se repeta de fiecare dată când se trezea. Chase abia dormea. De fiecare dată când Josh deschidea ochii, el emana feromoni fără încetare, plângându-se în sinea lui.

Trecuse aproape o săptămână până când rutul lui Chase dispăru și, în cele din urmă, își reveni complet.

– Apropo, forța fizică a lui Bailey este remarcabilă, continuă doctorul, studiind din nou rezultatele.

– Toate gărzile de corp sunt la fel?

– Da, răspunse Josh scurt.

– Trebuie să fim puternici ca să putem proteja pe cineva.

Nu era nevoie să explice mai mult; sensul era limpede pentru toți. Chase își feri privirea, ascunzându-și ușor roșeața din obraji în timp ce se prefăcea că își savurează cafeaua.

– Va trebui să studiez mai atent durata acestor episoade, adăugă doctorul.

– Dacă apar complicații, situația ar putea deveni dificilă.

– Dacă nu apar probleme după câteva controale periodice, le lăsăm așa, interveni Josh, rigid.

Nu-i plăcea direcția în care mergea discuția și, mai ales, felul în care Chase părea analizat ca un șoarece de laborator.

De parcă i-ar fi citit gândurile, doctorul zâmbi ușor, cu o umbră de amărăciune.

– Sunt, totuși, medic. Nu fac nimic care să-mi rănească pacienții. Deși… recunosc că de data aceasta am greșit.

Tonul îi rămase calm, aproape cald.

– Când Chase a întrerupt prima dată medicația, ar fi fost mai înțelept să așteptăm și să observăm evoluția. Îmi asum asta. Dar, uneori, chiar și un medic poate lua o decizie greșită.

Pentru o clipă, pe chipul lui se așternu o umbră de oboseală, aproape de regret. Apoi zâmbi din nou, mai ușor.

– Totuși, mă bucur. Feromonii voștri s-au sincronizat surprinzător de bine.

Chase, care până atunci rămăsese tăcut, își ridică privirea și vorbi:

– Desigur. Joshua este Omega-ul meu.

Cuvintele lui căzură simplu, dar cu o siguranță care atrase imediat atenția tuturor.

Doctorul păru sincer intrigat, Grayson rămase cu gura întredeschisă, iar Josh simți cum îl cuprinde o căldură stânjenitoare.

Chase, însă, zâmbea larg — iar acel zâmbet era îndreptat numai spre el.

 

***

 

După masă, fură conduși într-o altă cameră, diferită de cea în care petrecuseră ultima săptămână.

– Deocamdată, acea cameră nu va mai fi disponibilă, spuse doctorul cu un zâmbet vag.

Nu oferise nicio explicație, dar Josh înțelese fără să mai întrebe.

Rutul se încheiase, însă Chase urma să mai rămână în conac pentru câteva zile, la recomandarea medicului. Josh nu se împotrivi; dimpotrivă, acceptă fără ezitare.

Rămași singuri, își coborî vocea:

– Nu am încredere deplină în el… dar nu cred că ți-ar face rău.
Făcu o pauză, apoi adăugă:
– Oricum, în momentul ăsta, e singurul pe care ne putem baza.

Chase îl privi câteva clipe, apoi rosti încet:

– Joshua…

Când Josh își ridică ochii, îl găsi deja în fața lui, atât de aproape încât nu-și dăduse seama când se apropiase.

– Acum suntem doar noi doi… chiar vrei să vorbești despre altcineva?

Deși împărțiseră aceeași apropiere zile la rând, în vocea lui Chase se simțea încă o umbră de nemulțumire, aproape copilărească.

Josh zâmbi ușor și îi închise vorbele cu un sărut.

Profitând de clipă, murmură:

– Data viitoare… vino să-mi cunoști familia.

– …Familia? De ce? întrebă Chase, clipind nedumerit.

Reacția lui îl făcu pe Josh să râdă încet.

– Ca să le spunem că urmează să ne căsătorim.

Chase rămase o clipă tăcut, surprins.

– …Nu putem face asta fără să le spunem?

Entuziasmul pe care Josh îl anticipase nu veni. În schimb, răspunsul lui Chase era precaut, aproape serios.

Josh clătină din cap.

– Nu neapărat. Nu trebuie, dacă nu vrei.

Pentru o clipă, se gândi la reacția lui Grayson când va afla — iar acel gând îi aduse un zâmbet abia schițat.

Abia atunci Chase păru să se liniștească puțin.

Privind în jos, Josh adăugă, cu o voce mai domoală:

– Doar că… mama și Emma au grijă destul de des de Pete. Cred că ar fi bine să te prezinți… ca tatăl lui.

La auzul acestor cuvinte, expresia lui Chase se schimbă din nou, o umbră de neliniște strecurându-i-se pe chip.

– …Vreau să-ți cunosc părinții, spuse el în cele din urmă, cu o ușoară ezitare.
Apoi adăugă, evitându-i privirea:
– Dar nu vreau să-mi vizităm familia.

– Atunci așa rămâne, răspunse Josh simplu.

Acceptarea lui veni fără ezitare. Se apropie și îl sărută ușor, iar Chase îl cuprinse imediat de talie, trăgându-l mai aproape.

Fără să-și dea seama, ajunseră în baia privată, încă prinși în acea apropiere tăcută. Hainele căzură în grabă, aproape neglijent, iar pentru o clipă își pierdură echilibrul în apropierea căzii.

– …Au.

Josh tresări ușor când intră în apă. Cada era suficient de încăpătoare pentru amândoi, dar corpul lui încă resimțea o tensiune surdă, un disconfort pe care nu-l putea ignora complet.

Chase, intrat primul, scoase un sunet scurt și se opri, observându-l.

Josh ridică o mână, semn că e în regulă, și se așeză lângă el, lăsându-l pe Chase să-l cuprindă pe la spate, încercând să-și păstreze calmul.

– Va trebui să mai rezist o vreme, murmură el.

Mușchii i se încordară pentru o clipă. Era conștient de starea lui, de limitele propriului corp, chiar dacă nu putea ignora complet ceea ce simțea.

Îl durea stomacul de fiecare dată când se mișca din cauza spermei care-i intrase în corp timpul căldurilor. Josh își stăpâni durerea și spuse cu o voce obosită.

– Sexul nu înseamnă doar să intri în mine…

Voia să spună că o va face cu gura, dar Chase întrebă primul.

-Te referi la frecare?

– Frecare? Unde?

La auzul întrebării, Chase își băgă mâna între șoldurile lui Josh și îi mângâie partea interioară a coapsei.

– Aici.

De unde a mai învățat și asta?

Josh se uită la Chase, fără să-și poată ascunde fața contorsionată de durere. Acolo îl aștepta o față angelică cu o privire inocentă, ceea ce-l făcu pe Josh să simtă un alt impuls violent.

 Vreau să te țin doar pentru mine… să te văd doar eu.

Josh îl privi o vreme, studiindu-i expresia intensă, aproape amețitoare. Apoi își desprinse ușor privirea, ca și cum ar fi făcut un pas înapoi, înainte de a trece o limită nevăzută.

– Poate… mai târziu, răspunse el calm.

Chase păru pentru o clipă dezamăgit, dar nu insistă. Dădu doar din cap și își sprijini fruntea de umărul lui Josh, căutând o apropiere mai liniștită.

Apa caldă îi învăluia, iar tensiunea din trupurile lor începea, încet, să se risipească. Oboseala se așternu peste ei ca o pătură ușoară, iar liniștea deveni din ce în ce mai adâncă.

Ce bine…

Josh închise ochii, lăsându-se purtat de acel moment de pace rară.

– Joshua…vocea lui Chase îi întrerupse liniștea, abia șoptită.

În loc să răspundă imediat, Josh își ridică mâna și îi mângâie ușor capul, într-un gest aproape instinctiv.

– Dacă ți-e greu… putem schimba, murmură Chase.

Josh deschise ochii și îl privi, nedumerit la început. Dar expresia serioasă a lui Chase nu lăsa loc de îndoială.

Abia atunci înțelese sensul cuvintelor lui.

– Adică să ți-l bag eu ție?

Chase nu răspunse, dar tăcerea lui avea greutatea unui acord nerostit.

Josh îi privi chipul în liniște, zăbovind asupra fiecărui detaliu, ca și cum ar fi încercat să-l fixeze în memorie. În mintea lui, gândurile izbucniră haotic, amintiri fragmentate și imagini tulburi revărsându-se unele peste altele, ca un torent imposibil de oprit.

Rămase așa pentru câteva clipe, prins între acele senzații contradictorii, până când reuși, în cele din urmă, să le adune și să le reducă la tăcere.

După un minut care păru mai lung decât ar fi trebuit, își desprinse privirea și deschise încet gura.

– Sunt multe lucruri pe care le putem face fără să fie nevoie să-l introduci.

Chase se opri pentru o clipă.

Văzând cum expresia i se înăsprește, Josh lăsă să-i scape un suspin scurt.

– Chase… hai să fim sinceri. Am mai multă experiență decât tine.

Tăcerea care urmă fu apăsătoare.

– Mult mai multă, adăugă el, fără să-și abată privirea.

Chase ezită. Cuvintele lui Josh atinseseră exact punctul sensibil, iar răspunsul părea să-i rămână blocat undeva între orgoliu și acceptare.

– Dar doare, nu-i așa? … Îți place să te doară?

După ce o faci de atâtea ori, e firesc să doară.

Josh îi răspunse cu o expresie uluită.

– Nu-mi place să mă doară.

Apoi adăugă în șoaptă.

– Dar urăsc să te văd suferind.

Chase făcu ochii mari.

Privindu-i ochii ușor tremurători, Josh zâmbi din nou. Se apropie încet și îi atinse buzele într-un sărut scurt, aproape ezitant.

– Sunt multe lucruri pe care nu le-am făcut încă, murmură el, fără să-și desprindă privirea.
Apoi adăugă, cu o liniște caldă în glas:
– Și vreau să le descopăr pe toate… cu tine.

Surprinderea din ochii lui Chase se topi treptat, lăsând loc unui zâmbet luminos. Se apropie la rândul lui și îl sărută, de data aceasta fără ezitare.

Pentru o clipă, buzele li se despărțiră, iar Josh șopti:

– Îți place?

– Da, răspunse Chase simplu, fără urmă de îndoială.

Zâmbetul lui era sincer, plin de o încredere care îl dezarma.

Josh îl privi pentru o clipă, cu un gând jucăuș strecurându-i-se în minte. Dacă i-ar spune toate fanteziile care-I treceau prin minte, Chase ar păli. Apoi murmură, aproape în șoaptă:

– Abia aștept.

Chase nu mai spuse nimic. Îl sărută din nou, iar în liniștea caldă a apei, cei doi rămaseră îmbrățișați, ținându-se unul de celălalt ca și cum nimic din afara acelui moment nu mai conta.

Voia să se odihnească pentru moment, dar nu putu să nu se excite din nou. Așa e când ai un suflet pereche?

Josh se apropie ușor de urechea lui Chase, cu o expresie aparent nepăsătoare, dar privirea îi era fixată pe semnul încă vizibil, ca o amprentă care nu mai putea fi ignorată.

Când simți privirea lui Josh, Chase zâmbi ușor.

– Acum te pot găsi oriunde ai fi, spuse el liniștit.

Cuvintele lui purtau o certitudine calmă, aproape firească. Josh zâmbi la rândul lui și se apropie de buzele lui.

– Și eu, răspunse simplu.

Curând, sărutul deveni mai profund, și în timp ce-și atingeau ușor limbile printre buzele deschise, Josh își desfăcu în mod natural picioarele și se urcă peste Chase. În timp ce se legănau ușor din cauza apei din cadă, membrul lui Chase îi atinse orificiul și simți o senzație de căldură în abdomen.

– …uh?

Deodată, Josh își desprinse buzele și se uită în jos. În apa cristalină, penisul gros al lui Chase, care îl atingea ușor pe al lui, ieși la iveală. Dar ceea ce observă Josh fu o schimbare în corpul lui Chase.

– … A crescut mult.

Locul pe care îl atinge ușor avea mult păr pubian, exact ca înainte.

Chase se uită și el la sine și spuse:

– Oh, nu contează.

Josh continuă să vorbească fără ca Chase să-i observe expresia feței.

– Nu te mânca? În timp ce creștea.

– … Să mă mănânce?

Chase își încheie fraza ca și cum ar fi scormonit atent prin propria memorie, căutând un adevăr care îi scăpa printre gânduri.

Josh îl privi o clipă în tăcere.

„Ei bine… nu cred că e momentul să-mi fac griji pentru asta”, își spuse el, cu o urmă de amărăciune care îi traversă gândul.

Își aminti brusc scena de mai devreme, când Chase, chinuit de o mâncărime persistentă, venise la el și se plânsese fără rețineri. La acea amintire, partea de jos a corpului lui Josh se încordă ușor, un reflex involuntar.

Chase îl interpretase greșit.

– Ești excitat?

– Da, Josh răspunse cu sinceritate.

După ce își luă ochii de pe penisul lui Chase, spuse privindu-i chipul dulce.

– Vrei să te ajut să-ți amintești, Chase?

Chase se opri o clipă. Era evident că își amintea momentul din trecut, dar nu refuză imediat pentru că își amintea și cum se  excitase din cauza fricii.

– Chase, șopti Josh cu blândețe.

– Ce-ar fi să încercăm cu frișcă de data asta?

Își coborî mâna și apucă penisul erect al lui Chase.

– Aici, ca înainte, Josh șopti încet, ca și cum ar fi vrut să seducă un copil.

– O să ți-l ung.

Chase privi fără să înțeleagă expresia lui Josh. Aroma feromonilor Omega-ului său nu-l putea seduce mai mult în acel moment.

– …bine.

Abia atunci Chase își dădu seama că acceptase. În același timp, realiză că fusese prins în aceeași „șmecherie” ca înainte, dar era deja prea târziu să se mai retragă.

Se lăsă dus de val, fără rezistență. Josh își deschise brațele, iar Chase îl îmbrățișă imediat.

Josh închise ochii, lăsând gândurile să-i alunece:

„Ce ar trebui să facem acum?”

Își aminti, fără să vrea, diverse scene confuze, amestecate cu emoții greu de definit, și zâmbi ușor, aproape fără să-și dea seama.

 Pentru Alpha al meu…

– Ah…

Un sunet scurt, adânc, îi scăpă lui Josh din gât. Îl percepu ca pe ceva intens, dar nu apucă să înțeleagă corect reacția lui Chase până când privirea acestuia nu se înăspri ușor.

Atunci își dădu seama: nu era ceea ce crezuse.

Ambii reacționau la același impuls, la aceeași tensiune. Amândoi simțeau la fel.

– Eh…

Fără avertisment, Chase se ridică brusc, ridicându-l pe Josh odată cu el. Apa fierbinte se revărsă peste marginea căzii, împrăștiindu-se pe podea, în timp ce ieșiră în grabă din baie.

Cu pași mari, Chase traversă camera și se îndreptă direct spre pat.

– …!

Îl aruncă pe Josh pe pat și se urcă peste el înainte ca acesta să apuce să spună ceva.

Înainte ca Josh să spună ceva, Chase vorbi primul.

– Nu îl  voi băga.

– …

– Îl voi atinge doar, lasă-mă să o fac.

O spunea ca și cum ar fi fost o rugăminte, dar era un avertisment. Curând, Chase își puse buzele pe sfârcurile umede ale lui Josh și le supse cu putere.

– Oooh, un geamăt îi scăpă lui Josh fără să vrea și se încruntă.

Îl durea tot corpul. Era o durere surdă, răspândită peste tot, ca și cum fiecare mușchi fusese lovit fără milă, iar senzația nu părea să se diminueze nici măcar atunci când Chase încerca să fie atent. Chiar și așa, diferența era abia perceptibilă — ca și cum grija lui ar fi putut doar să atenueze puțin inevitabilul, nu să-l oprească. În plus, sfârcurile lui, erau umflate și înroșite, iar Josh rămânea fără suflare la o simplă atingere.

Problema era că lui Chase îi plăceau prea mult sfârcurile lui.

Ajunsese în această situație mușcând, lingând și sugând persistent sfârcurile lui Josh, în ciuda faptului că era amețit de rut. Dar cea mai mare problemă era că și lui Josh îi plăcea.

– Ugh, gemu din nou.

De data aceasta, Chase îi lingea sfârcul, iar abdomenul său încă dureros simțea un fior cald.

– Ah, gemu Josh.

M-am simțit vreodată așa? încercă să-și amintească, dar renunță repede.

Ce contează? Important este cum mă simt acum.

Imediat ce Chase prinse cu putere sfârcul umflat între dinți, Josh îi cuprinse capul și scoase un țipăt scurt. Chase ridică privirea și clipi cu o expresie inocentă pe chip, de parcă nu-și dăduse seama de ce-l făcuse pe Josh să sufere. Dar în clipa în care-i văzu chipul lui Chase, neliniștea lui Josh dispărut.

– Ce e? întrebă Chase, care urmări cu privirea degetul lui Josh, apoi se uită din nou spre Josh.

Josh spuse, frecându-și ochii cu cealaltă mână, de parcă ar fi renunțat.

– Măsuța de ceai. Adu-mi țigara de acolo.

La indicația lui Josh, pe măsuță se aflau deja o țigară și o brichetă. Le pusese acolo chiar înainte să intre în camera lui Chase, apoi își continuase căutarea prin încăpere, ca și cum ar fi avut ceva important de găsit.

În acel moment, își aminti brusc că primise țigara de la Steward. Gândul acesta îi lăsă un gust amar, iar Josh o luă fără prea mult entuziasm din mâna lui Chase.

– Stai, stai, îl opri el.

Dar era deja prea târziu. Josh își aprinse țigara, ignorând protestul.

Nicotina îi umplu plămânii după o pauză lungă, iar efectul fu aproape imediat — durerea din corp păru să se estompeze puțin, iar mintea i se limpezi puțin, superficial, dar fu un sentiment binevenit.

Chase nu insistă. Rămase doar lângă el, așteptând liniștit, lăsându-i timp să fumeze în ritmul lui.

 

Expresia feței sale trăda faptul că era nerăbdător să-și stăpânească dorința pe care o avea de a mușca, linge și atinge corpul lui Josh în acel moment.

Abia atunci Josh, care fumase jumătate din țigară, spuse.

– Continuă.

Apoi își desfăcu larg coapsele cu țigara într-o mână, lăsându-și fundul la vedere. Chase, surprins, deschise ochii larg, iar Josh spuse după ce mai trase un fum.

– Intră, ce faci?

La insistența lui Josh, Chase încercă să-l atace imediat, dar se opri.

– Ai spus că nu o vom face pentru o vreme, nu?                          

La întrebarea lui, Josh încruntă din sprâncene și întrebă, îndepărtându-și țigara de pe buze.

– Uită de asta. Deci, o faci sau nu?

Chase nu răspunse. În schimb, se urcă peste Josh și, uninduși buzele cu ale lui Josh din nou, Chase șopti printre săruturi.

– Te iubesc, Joshua.

Puțin mai târziu, își mișcă buzele și își îngropă nasul în gâtul lui Josh.

Chase putea simți mirosul feromonilor lui Josh.

Era atât de subtil încât, de obicei, abia îl putea percepe atunci când acesta nu își lua medicația.

Dar acum era diferit.

Acum îl simțea clar, dens, aproape copleșitor — suficient cât să-i tulbure respirația dacă se concentra prea mult. Nu era doar prezența lui Josh în sine, ci legătura dintre ei, amplificată de semnul imprimat, care făcea totul mai intens, mai apropiat, mai greu de ignorat.

Era datorită mărcii lui Josh.

Chase se așeză între picioarele puternice ale lui Josh și se agăță de membrul acestuia. Când penisul său fierbinte ajunse la orificiu, Josh deschise gura de parcă ar fi așteptat acel moment. De îndată ce își introduse penisul, orificiul lui se lărgi de parcă ar fi fost flămând și ar fi încercat să-l înghită. Chase își arcui spatele, scotând un geamăt profund.

– ….

Un suspin de durere și plăcere îi scăpă lui Josh. Când membrul lui Chase intră complet, în ciuda faptului  că se simțea atât de rău încât abdomenul îi ardea, își pierdu mințile și se aruncă pe el. Chase îl privi în ochi pentru o clipă, înainte ca peretele interior al lui Josh să înceapă să-i maseze și să-i îmbrățișeze penisul cu nesaț.

Realiză prea târziu că își pierduse controlul, deși nu era în rut. Sperma lui, revărsată fără control, îi umplea măruntaiele lui Josh.

Când își coborî privirea, îl văzu pe Josh ținând țigara, stând intins pe pat și gâfâind. Chase se aplecă și îi sărută buzele. Putea simți cum zâmbește. Când își ridică privirea, Josh îl privea zâmbind.

Înainte să-și dea seama ce înseamnă asta, strânse țigara între buze, îl apucă pe Chase de umeri cu brațele și se răsuci cu penisul lui Chase încă înăuntrul lui.

– …!

Când își reveni, poziția se schimbase. Josh se ridică deasupra lui Chase și apoi  suflă fumul din țigară.

– Dacă o faci, fă-o cum trebuie.

Dupăc e spuse asta, începu să-și miște șoldurile peste Chase, cu țigara în mână. În ciuda circumstanțelor momentului, penisul lui Chase se întări din nou, în loc să se micșoreze.

– Chase, spuse Josh.

– De câte ori vrei să o faci azi?

Chase se gândi o clipă și, de parcă i-ar fi citit gândurile cele mai intime, Josh îi răspunse primul.

– Să o facem de trei ori.

După ce luase o decizie unilaterală, stinse mucul de țigară pe capul patului și  începu să-și miște șoldurile cu putere.

În timp ce-și mișca șoldurile sălbatic, Chase nu mai putu să se abțină și țipă.

– Doamne, Joshua, la naiba!

– Ar trebui să folosești cuvinte frumoase, Chase, îl avertiză Josh gâfâind.

Cu toate acestea, lui Chase nu-i păsă și înjură din nou, iar Josh îl pedepsi imediat.

Josh își ridică brusc șoldurile, iar membrul lui fierbinte ieși. Frustrat, Chase îl privi cu o expresie uimită.

Josh se uită la Chase și își așeză genunchii deasupra lui, pe jumătate în picioare, și spuse.

– Ți-am spus să nu înjuri.

– Hei…!

Furia lui Chase pentru că pierduse momentul eliberării era enormă. Imediat îl apucă pe Josh de umăr, îl doborî și își introduse penisul în el.

Dar ăsta nu fu sfârșitul. Josh își dădu seama prea târziu că făcuse o greșeală.

– Oh, stai, oprește-te, asta…încercă el să-l oprească pentru că, brusc, se înfuriase, dar era prea târziu. Chase își împinse penisul până la capăt și îl umplu. O durere ascuțită i se răspândi în abdomen ca un curent electric și, pentru o clipă ochii lui Josh își schimbară culoarea.

Chase râse de el între două gâfâieli.

– Scoate-l din nou, dacă poți.

Sigur că era imposibil. Chase rămase nemișcat, apoi îl strânse pe Josh cu putere în brațe și își mișcă șoldurile. Josh se preda pentru prima dată în viața lui și simțea o durere ascuțită în abdomen. Dar Chase nu era blând deloc.

– Ai spus de trei ori, nu? râse el în timp ce și ținea penisul înăuntru.

– Încă nu am făcut-o de trei ori.

Pentru o clipă, Josh simți că sângele îi părăsește fața.

Chase o făcu într-adevăr de trei ori, așa cum spusese.

Odată ce își scoase penisul din interiorul lui Josh, acesta învăță pe pielea lui timp de aproape două zile ce însemnase să-l provoace și nu se referea doar de câte ori o făcuseră.

Cea mai importantă lecție era că un Omega nu trebuie să-și provoace partenerul Alpha.

⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜⚜