LS- Povestea lui Nan și Mac – Capitolul 21

LS- Povestea lui Nan și Mac – Capitolul 21

Mac trase imediat înapoi prosopul, acoperindu-și capul.

– Ești… Mac era pe cale să deschidă gura să înjure, dar s-a oprit când silueta puternică era dezbrăcat complet, făcându-l pe Mac să roșească.

– Curăță, mi-e frig, spuse Nan cu o expresie normală. Mac nu îndrăznea să-i întâlnească privirea.

– Nerușinat!! spuse Mac cu voce tare înainte de a accepta să apuce prosopul şi să-l usuce aspru şi neglijent.

– Fii amabil, spuse Nan zâmbind văzând expresia îmbufnată a lui Mac.

– Gata, spuse Mac sec.

– Ce s-a terminat? Nu l-ai șters încă, a spus Nan, Mac strângând din dinţi înainte de a arunca prosopul peste corpul lui Nan.

– Ah… La naiba Mac… idiotule, mi-ai rănit fiul, Nan se aplecă puțin în faţă şi gemu când prosopul aruncat de Mac l-a lovit drept în mijlocul corpului. Mac se cutremură puțin înainte de a zâmbi.

– Succes, vrei să mă tachinezi, spuse Mac.

Nan şi-a pus mana pe picioare şi s-a aşezat pe marginea patului.

– Să nu crezi că vei trece peste asta. Nu vei supraviețui în această noapte si nu te vei putea trezi, arată Nan spre fața lui şi l-a amenințat pe Mac.

– Vreau să fii steril, ticălosule, spuse Mac furios. Nan începu să-şi revină şi se uită la el.

– Nu mă interesează să fiu steril, pentru că oricum nu poţi rămâne însărcinat, a spus Nan pe un ton normal.

– Nu crezi că vei avea copii şi o soție? Mac nu se putu abține să nu întrebe, Nan se ridică şi se uită la Mac.

– Vreau să am o soție, dar un copil, nu sunt sigur, spuse Nan ridicând din umeri.

– Nu trebuie să ai copii. Îmi pare rău pentru copilul care trebuie să aibă un tată ca tine, a glumit Mac, Nan se uită la el zâmbind.

– Îmi pare rău pentru tatăl tău că a avut un fiu ca tine. Serios, ai făcut vreodată ceva pentru a-l face mândru? întreba Nan, făcându-l pe Mac să tacă.

– Nu-ţi face griji pentru familia mea, a spus Mac în glumă înainte de a arunca prosopul către Nan.

– Încă nu s-a terminat. Încă nu m-ai dat cu pudră, protesta Nan grăbit

– O, idiotule, strigă Mac înainte de a merge spre el să ia niște pudră și să o aplice peste el. Nan stătea acolo, zâmbind ca un copil.

– Vrei și pe fata? Întrebă Mac, dându-şi seama de ceva.

– Bine, răspunse Nan

– Închide ochii, spuse Mac. De îndată ce Nan închise ochii, Mac zâmbi ușor. Deși nu s-a putut răzbuna pe deplin, ar putea totuși să răspundă puțin.

Brusc…

O cantitate de pudră a umplut fața lui Nan şi întreaga lui față a devenit albă, inclusiv sprâncenele şi genele.

– Haha, râse Mac încet în timp ce Nan se ridică uluit când și-a dat seama ce face Mac, a deschis ochii încet și o cantitate mică de pudră i-a căzut din gene.

– Amuzant… uh, atât de amuzant, spuse Nan rece, făcându-l pe Mac să se simtă nesigur.

– Nu am pudrat pe nimeni niciodată, nu țipa la mine, a argumentat Mac. Nan îi aruncă o privire severă, iar Mac a trebuit să-şi înăbușe râsul.

– Știi că este o risipă de pudră? Spuse Nan.

– Poți cumpăra alta, a argumentat Mac.

– Folosești lucrurile fără să stai pe gânduri, dar te gândești să cheltuiești bani? Nan a spus din nou, Mac a rămas nemișcat.

– E în regulă, am o modalitate de a mă asigura că nu se irosește, spuse Nan, făcându-l pe Mac să se încrunte confuz la cuvintele lui.

– Ce vrei să spui? întrebă Mac curios.

– M-ai pudrat deja prea mult și nu poți pune praful înapoi in cutie. Vino să iei niște… Când a terminat de vorbit, Nan a alergat la Mac şi l-a închis.

– Oh, ticălosule, nu fă asta… La naiba, ah, striga Mac frustrat în timp ce se străduia să scape, când Nan şi-a frecat fata de faţa lui astfel încât pudra să se lipească şi de Mac.

– Idiotule, hainele mele o să se murdărească, la naiba! Mac tipa frustrat, pudra împrăștiată pe podeaua dormitorului, precum şi pe faţa, chiar și hainele erau acum pline de alb. Mac a încercat să-şi ascundă fața pentru a-l împiedica pe Nan să împrăștie pudra, dar nu a reușit să scape. Nan l-a urmat o vreme, dar în cele din urmă s-a oprit şi a râs.

– Haha, cred că tu și cu mine putem merge într-o tigaie, a spus Nan jucăuș pentru că trupul lui Mac era şi el acoperit de pudră. Mac şi-a șters imediat praful pe faţă şi de pe haine.

– Totul e murdar, vezi? Mac l-a lovit pe Nan pentru că era un iubitor de curățenie şi, văzându-şi hainele murdare așa, nu s-a putut abține să nu se enerveze.

– De ce să te deranjezi cu asta? Trebuie doar să cureți mizeria, a spus Nan, trecându-şi mâna peste cămaşa şi pantalonii lui Mac.

– La naiba, cu cât treci mai mult cu mana, cu atât devine mai murdară. Du-te, îmbracă-ți hainele, nu te încurca cu mine,  Mac se trase, țipând neîncetat. Nan a ras în gât şi s-a dus gol la dulap să se îmbrace. Mac nu putea decât să se ridice și să geamă, dar trebuia şi să-şi schimbe hainele.

– Te joci ca un copil, geme Mac încet.

– Am auzit asta, spuse Nan. Mac se uită la el cu ochii mari.

– Huh, deci pot să vin la stadion cu tine? Întrebă Mac.

– Hai să mergem, a răspuns Nan cu puțin timp înainte ca amândoi să părăsească camera.

– Ai scos vehiculul din garaj? Întreba Nan în timp ce stătea în fața casei.

– Nu încă. Te-am așteptat mai întâi, a răspuns Wei, Mac părea confuz pentru că mașina lui Nan era deja parcată în faţa casei.

– Atunci, du-te şi adu-o pentru mine, voi verifica mai întâi starea, a spus Nan, iar Wei s-a dus repede spre partea laterală a casei.

– Ce mașină? întrebă Mac curios.

– Huh? Nan se întoarse scoțând un sunet în gât.

– Am întrebat cu ce mașină ai de gând să concurezi? întrebă Mac din nou.

– O să vezi destul de curând, răspunse Nan zâmbind. Nu după mult timp, Wei a adus vehiculul în faţa casei, lăsându-l pe Mac uluit.

– Ai de gând să concurezi cu un Ducati? A întrebat Mac când a văzut în faţa lui mocicleta sport Ducati roșie cu negru.

– O, ce e ciudat în asta? Întrebă Nan, verificând starea motocicletei înainte de a o duce la cursă, căci nici el nu mai circulase de mult.

– Credeam că o să concurezi cu o mașină, a spus Mac din nou pentru că prefera mașinile decât motocicletele, argumentând că nu-i plăcea să călărească în ploaie.

– Prefer o mașină… dar cu nenorocitul ăsta, voi concura cu o motocicletă… Wei, du-te şi ia niște unelte, i-a spus Nan subalternului său. Mac a tras un scaun să stea și să-l privească pe Nan cum reglează motocicleta.

Pentru că îi plăcea aşa ceva. Nan s-a aşezat şi a reglat motocicleta o vreme, până a fost gata.

– Te interesează bancheta mea din spate? Nan bătu ușor pe scaunul pasagerului.

– Nu, nu vreau să mor încă, a spus Mac.

– Dar azi arăți ca şi cum ai fi mort, nu-i aşa? Spuse Nan, făcându-l pe Mac să se uite la el.

– A fi cu mine este ca şi cum ai muri, Mac. Asta a fost tot ce a spus Nan înainte de a se urca pe motocicletă.

– Urcă-te,  Nan dădu din cap pentru Mac să stea pe spate, dar Mac clătină imediat din cap.

– Ți-am spus să vii, spuse Nan cu forță. Mac se încruntă înainte de a se ridica să se așeze stângaci în spate.

– Oh, ține. Wei i-a întins casca lui Mac pentru a o tine, iar Mac a acceptat-o, confuz.

– Tine-te bine, voi ridica roata, spuse Nan serios, făcându-l pe Mac să tresară şi să-i îmbrățișeze talia cu un braț pentru ca celălalt ținea casca.

– Ești nebun? Nu ridica roata, ticălosule, o să cad! Mac ţipă imediat.

– Huh, chiar crezi că am de gând să ridic roțile fiului meu iubit? spuse Nan în glumă

Brusc…

– Oh, mă doare Mac, ce naiba faci? Mai întâi muști şi zgârie, iar acum mă ciupești? a spus Nan în timp ce Mac îl ciupi de talie înainte de a-i da drumul.

– De ce mă tachinezi?! strigă Mac din nou.

– Te plângi ca un copil, a spus Nan, fără a lua asta în serios înainte de a porni bicicleta şi a pleca, făcându-l pe Mac să-l îmbrățișeze strâns în jurul taliei.

– Stai drept, nu te încorda. Nan simți rigiditatea lui Mac.

– Într-o zi, o să te scot din țară cu un planor, ca să te obișnuiești cu asta, a spus Nan in timp ce conducea spre pista sa de curse.

– Nu, nu plec nicăieri cu tine, spuse Mac în grabă. Nan a zâmbit, dar în inima lui a vrut să facă exact ce a spus. Nan a condus mai întâi să parcheze în faţa biroului.

– De ce te-ai oprit? întrebă Mac, confuz, crezând că se îndreptau spre pistă.

– Vrei să mă vezi concurând? Așteaptă aici, voi conduce o vreme, apoi mă întorc. Poţi să faci o plimbare şi să vezi ce este pe aici, a spus Nan. Dar Mac strânse puțin buzele pentru că voia să-l vadă concurând.

– O să merg cu tine, spuse Mac încet, ceea ce îl făcu pe Nan să se întoarcă să se uite la Mac.

– Ești bolnav? Vrei să mă urmezi? întrebă Nan zâmbind.

– Nu, vreau doar să văd, nu-i aşa? Întrebă Mac.

– Hă, dacă vrei, bine, a spus Nan, înainte de a continua să meargă pe pistă, unde mulți clienți au folosit circuitul. Mac văzuse doar pista de curse şi tocmai ajunsese pentru prima dată în aceasta zonă, unde deja așteptau subordonați. Nan a parcat, iar Mac a coborât imediat să stea lângă motocicletă. Mai multe persoane au venit la Nan şi Mac cu interes.

– Ați verificat pista? I-a întrebat Nan pe subalternii săi.

– Da, domnule, răspunse un subordonat înainte ca Nan să se întoarcă să-l apuce de cotul lui Mac şi să tragă să-l urmeze. Mac îl urmă, dar ochii i se mișcau curioși în jurul lui. Nan l-a luat pe Mac să stea pe marginea pistei cu restul echipei. Unii clienți concurau pe pistă.

– Nenorocitul ăla e aici? i-a întrebat Nan pe subalternii săi.

– Nu încă, domnule, dar va fi în curând, a răspuns unul dintre subalterni. Nan a scos o țigară şi a fumat. Mai mulți clienți au intrat să-l întâmpine într-o manieră prietenoasă, în timp ce Mac stătea lângă el în tăcere.

Nu după mult timp, un grup de motocicliști a intrat pe banda, Nan s-a întors să se uite și a trebuit să zâmbească când a văzut că el este provocatorul.

– Gata? Un tânăr cu o fată lângă el s-a apropiat de Nan şi l-a întrebat.

– De mult e gata, ești de acord cu ceea ce spun? Nan a întrebat din nou pentru că suma era destul de mare

– La naiba da, nu mă voi răzgândi, a răspuns concurentul.

– Atunci poți pune banii, spuse Nan.

Femeia cu Deo s-a uitat la Nan cu ochi seducători pe care i-a văzut şi Mac. Nan se întinse să-şi înfășoare brațele în jurul gâtului lui Mac şi să-l tină mai аргоаре.

– Domnișoara arată destul de bine, nu crezi? Întrebă Nan batjocoritor.

– Deci poţi câștiga cursa, nu? Spuse Mac, făcându-l pe Nan să se uite surprins la el.

– Atunci iei banii şi dă-mi fata, răspunse Mac, ceea ce îl făcu pe Nan să se oprească o clipă, dar să zâmbească.

– Atunci, voi paria şi pe oameni, bine? Întrebă Nan. Mac şi-a ridicat puțin capul pentru că doar glumea.

– Da. Deși Mac glumea, gura lui a răspuns oricum.

– Deo, îl striga Nan, care verifica starea motocicletei, făcându-l pe Deo să se întoarcă cu fata. Mac se uită nervos la Nan.

– Din moment ce suma este oricum mare, mai pot paria pe un lucru? spuse Nan, făcându-l pe Mac să înghețe, știind că cu siguranță o va pune în miză pe fată, făcându-l pe Mac să se simtă frustrat şi supărat în inima lui.

– Ce? întrebă Deo înapoi.

– Dacă voi câștiga, o vreau pe fata de lângă tine, a spus Nan. Fata, în loc să fie surprinsă, a zâmbit ușor.

– Şi dacă câștig? A întrebat Deo pentru că oricum nu o lua în serios pe femeie. Nan îl trase din nou pe Mac aproape.

– Îl înțelegi, răspunse Nan, făcându-i ochii lui Mac să se mărească de șoc.

– Ești nebun, ticălosule, Mac îl certa, făcându-l pe Deo să zâmbească.

– Ei bine, tu ai sugerat-o, nu? Întrebă Nan pe un ton normal. Mac strânse din dinții.

– Vorbeam despre femeie, nu despre mine, stai departe, spuse Mac din nou.

– Sunt de acord, spuse Deo, întrerupându-l. Mac se întoarse să-l privească cu dezgust.

– Ce s-a întâmplat? Nu sunt de acord cu asta, strigă Mac.

– Bine, deci dacă câștigi, poți să îl ai, spuse Nan din nou, făcându-l pe Mac să înghețe şi să se uite la Nan dezamăgit. Nu credea că Nan va fi atât de rău cu el. Deo dădu din cap cu un zâmbet când văzu că Mac nu putea face nimic.

– Dă-mi un moment să-l calmez, spuse Nan, iar Deo se întoarse în grupul său.

Nan îl trase de brațul pe Mac ca să-l urmeze. A rezistat, dar Nan l-a împins şi l-a trântit de perete, care este o barieră care bloca vederea oamenilor din faţă. Nan şi-a retras subalternii care se aflau în acea zonă pentru a vorbi cu Mac.

– Lasă-mă, mă duc acasă! Mac țipă în timp ce se zbătea.

– Unde te duci grăbit? Încă nu am fugit, a spus Nan zâmbind, împingându-l pe Mac până când spatele îl lovește de peretele de ciment, dar nu prea tare. Lumina fulgeră, luminând ochi furioși ai lui Mac.

– Du-te şi mori, ticălosule! Îl certa Mac nerăbdător.

– Nu-ţi face griji, dacă mor, te iau cu mine, spuse Nan sarcastic.

– Mă vezi ca pe o jucărie pe care o poți oferi oricui, nu? Spuse Mac cu profund dezgust. Nan scoase o țigară şi o aprinse, ținându-l pe Mac pentru a-l împiedica să plece.

– Mă vezi ca pe un învins? Întrebă Nan, făcându-l pe Mac să tacă pentru că nu înțelegea cuvintele lui Nan.

– Sunt mai bun decât crezi. De ce ți-e frică? spuse Nan normal.

– Nu trebuie să te lauzi. Oricât de bun ești, dacă pierzi, pierzi. Nu e ca şi cum nu există nimeni mai bun decât tine, a spus Mac, iar Nan a zâmbit ușor.

– De ce ești îngrijorat? Sunt o persoană competitivă, nu sunt deloc stresat, a spus Nan.

– Idiotule tu concurezi, dar eu sunt pariul! strigă Mac. Nan a scuturând scrumul de țigară.

– Vrei să câștig? A întrebat Nan, Mac a privit suspicios pentru că nu știe dacă Nan va spune sau va face ceva ciudat pentru a-l provoca din nou.

– Răspunde-mi. Vrei să câștig sau să pierd? întreba Nan în timp ce Mac îşi mușcă buza.

– Câștigă, a răspuns Mac scurt, aşa ca Nan a zâmbit ușor înainte de a întinde mâna să-l apuce de gâtul lui Mac.

– Atunci dă-mi puțină energie, a spus Nan înainte de a-l trage de gâtul lui Mac spre el. Buzele lui i-au sărutat imediat buzele lui Mac, care s-a zbătut în stare de soc, dar Nan l-a prins pentru a-l împinge de perete. Genunchiul lui Nan a fost introdus între picioarele lui Mac, o limbă fierbinte împletită cu limba lui Mac cu fervoare, tachinându-l până când Mac a început să răspundă. Vârfurile limbii lor s-au împletit.

– Hmm… uh, sună geamătul slab al lui Mac, Nan suge atât de tare încât Mac nu mai putea respira. Nan şi-a întredeschis buzele pentru a-i permite lui Mac să-şi umple plămânii cu aer, dar nici măcar un minut. L-a sărutat din nou, prinzându-l pe Mac cu garda jos. Nan suge buzele lui Mac înainte de a musca cu putere.

– Oh, de ce dracu muști? Striga Mac, ducându-şi mâna la gură în timp ce Nan îşi mușca buza, deși nu prea tare, dar totuși îl durea.

– Bine, sunt plin, a spus Nan zâmbind, tot fumând țigara pe care o ținea în mână.

– Idiotule, îl certa Mac scurt, dar avea un sentiment ciudat în piept.

– Bine, energia mea este plină. Să așteptăm și să-mi vedem abilitățile, a spus Nan înainte de a-l conduce Mac înainte. Mac s-a uitat in tăcere înapoi, ridicând o mână pentru a-şi mângâia buzele si a scos un oftat ușor.

-Ai de gând să stai şi să aștepți să mă întorc și să mă încarc din nou? Nan se întoarse către Mac când văzu că încă stătea în picioare.

– La naiba ticălosule, îl certa Mac înainte de a accepta să-l urmeze. Nan nu putea decât să râdă încet.

Mac se apropie să se așeze în același loc, dar ochii lui erau cu interes asupra motocicletei parcate. Mac era încă îngrijorat de cursă pentru că el însuși era implicat în joc.

– Gata? întrebă Deo, uitându-se la Mac viclean, făcându-l pe Mac să pară dezgustat în ochii lui Deo. Nan urmărea în secret atitudinea lui Mac când văzu că expresia îmbufnată îl făcea să zâmbească.

– Hei, pregătește-te, a spus Nan înainte de a primi cămaşa şi pantofii de la subalterni.

– Nu trebuie să porți casca? spuse Mac nonșalant, Nan se întoarse să privească şi ridică ușor o sprânceană.

– De ce? întrebă Nan înapoi.

– Dacă cazi, capul tău se va lovi de pământ şi vei muri. Mac nu s-a putut abține să nu vorbească

– Blestemă-mă, dacă chiar mor, nu plânge, a spus Nan.

– Cine spune că aș plânge? Aș fi fericit, a spus din nou Mac. Nan a rămas tăcut, spre surprinderea lui Mac, pentru că nu a răspuns ca de obicei, făcându-l pe Mac să se simtă puțin îngrijorat în inima lui văzând un astfel de comportament neobișnuit. După ce şi-a pus cămaşa şi pantofii, Nan îi aruncă o privire lui Mac.

– Ce tocmai ai spus? N-am auzit, am meditat, a spus Nan, făcându-l pe Mac să înghețe o clipă, pentru că i se păru ciudat că Nan nu a răspuns, Mac a crezut că Nan era atât de supărată, încât a preferat să tacă. Mai degrabă, nu a acordat nicio atenție.

– La naiba, îl mustră Mac furios pentru că Nan chiar îl făcea să-şi piardă controlul tot timpul.

– Dă-mi o binecuvântare, a spus Nan cu un zâmbet înainte de a se ridica şi de a-şi pune mânușile de motocicletă.

– Te rog să… gura lui Mac se opri imediat. La început, a intenționat să îl blesteme pe Nan să piardă, dar şi-a dat seama că, dacă pierde, Mac va trebui inevitabil să meargă cu cealaltă persoană.

– Te rog spune-mi, îl tachina Nan pe Mac să continue. Mac şi-a muscat buza, nevrând să vorbească.

– Haha, a chicotit Nan înainte de a-şi ridica mâna și de a-şi freca capul dintr-o parte în alta.

– Așteaptă şi vezi ce fac, Nong, spuse Nan, arcuindu-şi sprâncenele spre Mac şi mergând spre motocicleta lui. Mac se ridică şi se uită la el, inima începând să-i bată cu putere de emoție. Nan a urcat pe motocicletă şi şi-a pus casca. Mac a crezut că Nan arăta grozav mergând pe o astfel de motocicletă.

Huh, oricine poartă cască arată bine pentru că nu-ţi pot vedea faţa. Se gândi Mac în secret in inima lui.

Pe de altă parte, Deo era și el pregătit, iar cei doi se îndreaptă spre punctul de plecare. Multă lume a venit să urmărească pentru că s-a răspândit vestea că Nan, proprietarul circuitului, va concura. Cu cât știu mai mulți oameni, cu atât va avea mai mulți bani. Nan are şi oameni care pariază. Oamenii voiau să știe cine va câștiga. Nan s-a concentrat si s-a uitat drept înainte, fără să se uite la Mac, pentru că avea propriile sale motive.

Sunetul roților care se învârteau în pregătire a sunat periodic și, de îndată ce lumina a devenit verde, ambele motociclete au țâșnit înainte. Mac se ridică în picioare şi se lipi de gard entuziasmat. Sunetul vuietului motocicletelor a răsunat pe pista de curse, unde trebuie făcute 2 ture, în primul tur, atât Nan cât și Deo conduc pe rând. Mac strânse strâns mâna, dorindu-şi în minte ca Nan să câștige, dar văzându-l pe Deo pe lângă el la vreo trei metri depărtare, inima lui Mac a crescut, toți ceilalți au sărit în picioare entuziasmați. În ultimul viraj, Deo a accelerat până la capăt, dar Nan a accelerat pe pistă şi a depășit şi a ajuns la linia de sosire.

– Yay! Mac ţipă încet, mulțumit şi fericit că Nan câștigase.

Nan s-a întors cu grupul său, când a parcat motocicleta, Nan şi-a scos casca zâmbind. Mulți dintre subalternii şi cunoscuții lui Nan au venit să-l felicite şi să-l laude. Mac a păstrat distanta.

– Vino aici, încuviință Nan, chemându-l pe Mac. Mulți s-au întors să se uite la Mac, care se simțea inconfortabil cu ochii tuturor.

– Am spus să vii aici, spuse Nan cu o voce severă, iar Mac a trebuit inevitabil să meargă spre el.

– Ce? întrebă Mac pe un ton normal.

– Cum a fost priceperea mea? întrebă Nan zâmbind. Mac şi-a ridicat ușor capul.

– Mai mult sau mai puțin, a răspuns Mac, nevrând să-l laude, dar Mac a recunoscut că Nan este foarte bun la pilotaj. Dar lucrurile trebuie admirate pentru a câștiga inima celuilalt.

– Apropo… de ce, în timpul celui de-al doilea tur al primului viraj, ai încetinit? Întrebă curios unul dintre subalternii lui Nan. Mac se întoarse să se uite la subalternul lui Nan cu suspiciune pentru că a observat şi el că încetinise motocicleta.

– Treaba mea, spuse Nan nonșalant, înainte de a cobori de pe motocicletă. Nu după mult timp, Deo a intrat cu o tânără.

– lată banii tăi, întinse Deo un plic. Nan l-a luat şi i-a dat lui Mac să-i păstreze, care l-a ținut în tăcere,

– Stai puțin, hai să numărăm şi să vedem dacă totul este aici, a spus Nan înainte ca Deo să o împingă pe fată spre Nan.

– La asta s-a pariat, spuse din nou Deo. Fata se uită la Nan seducător, Nan se întoarse să se uite la Mac.

– Ce zici?… a întrebat Nan.

– Depinde de tine, a răspuns Mac.

– De fapt, el nu era deloc interesat de fată. Era doar sarcastic. Nan îl apucă de gâtul lui Mac şi îi șopti încet la ureche.

– Să o facem în trei? Întrebă Nan zâmbind.

– Nu!! strigă Mac, făcându-l pe Nan să zâmbească în timp ce se întoarse către Deo.

 

Loading

Care este reacția ta?
+1
2
+1
2
+1
2
+1
9
+1
0
+1
0
+1
0

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *