O aventură de o noapte – Capitolul 14

O aventură de o noapte – Capitolul 14

Dispariția …

Pov.  Alexander

Intrăm în cort și Ryuu mă trage imediat lângă el, îmi apuca mijlocul strâns și ochii săi îmi joaca pe tot chipul. Mă simțeam atât de împăcat, de liniștit încât nu puteam crede că el este aici în brațele mele, că îl pot atinge că îl pot săruta. Îmi lipsise atât de mult încât  erau zile în care aveam impresia că voi muri de dorul lui.

– La ce te gândești? mă întreabă și buzele sale moi îmi prinde maxilarul.

– La tine, la noi, încă am impresia că visez…. îi spun cu ochii închiși.

– Este real, atât de real ca asta spune și își înfige dinți în pielea mea. Iubitule, mi-a lipsit aroma ta, spune peste pielea mea rece, răsuflarea lui mă ardea și trupul meu îl dorea din nou și din nou….

Îmi deschide încet nasturi de la cămașă și buzele îi se plimba peste pielea dezgolita, limba lui umeda și fierbinte făcea cerculețe invizibile lăsând în urma ei fiorii plăceri. îmi sărută umeri, apoi urcă pe pielea gâtului până la ureche , trăgând  cu dinți de lobul urechii,  simțeam focul ce creștea în amândoi….

Încerc să îl dezbrac dar îmi îndepărtează mâinile și îl văd cum se așază în genunchi în fața  mea, înghit în sec și îmi cobor privirea în ochii săi care mă priveau intens, mâinile sale îmi dezbracă pantaloni lăsând pielea descoperită. Îi simt palmele peste fese mângâind și strângând ușor, buzele lui se plimbau pe pielea dezgolită și îmi închid ochii când îi simt mâna pe membrul meu întărit….

– Drace, Ryuu… șoptesc fiind învăluit de aburi plăceri, îi simt limba pe vârful penisului și îmi mușc puternic buza. Aveam să înnebunesc și mai tare, gura lui se mișca ușor pe toată lungimea simțind căldura și umezeala ei.  Trupul începuse să îmi tremure puternic.

– Iubitule, șoptesc pierdut sub aceea plăcere și el se mișca mai rapid și simțeam cum totul în interiorul meu explodează de plăcere. În capul meu era culoare. Îl ridic în picioare privind-ul în ochii și simțeam cum mă înțepau ochii….

– Ryuu…. îi șoptesc numele și îl văd cum mă privește îngrijorat.

–Nu ți-am spus niciodată asta…m-am îndrăgostit  de tine, încă din momentul când ai vărsat aceea băutură pe mine. Nu știam cine ești, dar când mâinile tale m-au atins ,corpul meu a prins viață și când ți-am văzut chipul, inima mea a săltat fericită. Atunci în aceea baie eu m-am îndrăgostit de tine, ochii mei te-au căutat peste tot și doar pe tine te vedeau. M-am îndrăgostit atât de tare încât mă speria totul. Ai avut dreptate…uitasem asta… uitasem că …tu mi-ai readus aceste sentimente la viață. Te iubesc….

Își ridică buzele într-un zâmbet micuț și lacrimile îi curgeau pe obraz, nu am vrut să i le șterg. Așa privindu-mă în acel mod, el era superb, părul răvășit și ochii strălucitori părea din nou acel Ryuu care îmi făcea zilele fripte și nopțile fierbinți. Se lipește de mine și buzele sale moi le acaparează imediat pe ale mele. Sărutul umed și sălbatic plin de pasiune ne face să ne dorim și mai mult ,voiam să mă îngrop în el să îl simt in jurul meu și să nu îl mai las să plece niciodată de lângă mine.

Când ajungem dezbrăcați amândoi ,mă forțează să merg cu spatele până mă așază pe scaunul din cort. Se așază deasupra mea se lasă în jos simțind cum intru ușor în el, mișcările lui erau lente și adoram să îl văd așa, cu buzele umflate în urma săruturilor noastre, parul răvășit și îmbujorat. Ochii lui se închideau și se deschideau ușor sub fiecare mișcare și de câte ori mă priveau, aduceau un nou gol în stomacul meu. Aveam impresia că mă îndrăgostesc la fiecare secundă de el. Îmi așez mâinile pe bazinul lui și mișcările  devin mai rapide așa cum vine și plăcerea peste noi, începusem să tremur și știam că dacă se mai mișcă în felul ăsta aveam să mă eliberez destul de repede. Și mă simte,  își accelera mișcările și îmi las capul pe spate în momentul când îmi dau drumul și îl simt și pe el cum se eliberează și îmi ridic capul să îl privesc și îi văd ochii strălucind în pasiunea aceea, îi prind rapid ceafa trăgându-l într-un sărut…..

***

– Ai luat totul cu tine? îl întreb și îl aud chicotind ușor.

– Iubire…de ce ești atât de agitat? mă întreabă și își ridică privirea spre mine. Își închide rucsacul și se ridica în picioare. Mă apucă de mijloc și mă privește zâmbind.

– Nu știu…nu îmi place asta.. îi spun supărat și își ridică o sprânceană spre mine.

– Ce anume nu îți place? Că plec cu Eli? Sau că plec în alt sat?

– Aveți un drum de două ore și vremea nu este atât de ok azi. De ce nu aș fii ok ca tu să pleci cu Eli? S-a întâmplat ceva?  întreb rapid și el doar îmi zâmbește.

– Iubire, totul este ok. Și dacă se face urat afară promit să mă adăpostesc. Nu îți face griji…voi fii bine. Și cât despre Eli,ei bine mi s-a părut puțin ciudat să plec cu fostul tău, îl aud și își ferește privirea de mine dar îl apuc de bărbie și îi întorc chipul spre mine.

– Ryuu…. dacă nu te simți confortabil cu el prefer să nu mai pleci nicăieri…. îi spun când îl văd așa.

– Este ok Alexander, voi fii bine. Ne vedem diseară. Hai fugi,, te așteaptă Graham, să verificați actele, îmi spune și mă împinge spre ieșire. Îl apuc rapid de mâna când ieșim amândoi afară din cort.

Cei de acolo ne priveau confuzi știind că în urma cu câteva zile săream unul la gâtul celuilalt și acum ne țineam de mână. Îl văd pe Eli cum oprește mașina și își afișează un zâmbet micuț când ne vede. Ryuu se întoarse spre mine și îmi sărută rapid buzele și îmi eliberează mâna și în momentul când nu îl mai simt ceva mă strânge în stomac, îmi mușc interiorul obrazului să îmi abțin cuvintele să iasă. Nu îmi plăcea senzația asta , o simțisem și în trecut și îmi ridica mii de fiori pe șira spinării. Mă îndrept rapid spre el până să urce în mașină și îl apuc de mână întorcându-l spre mine.

– Iubitule…. îi spun eu cu respirația tăiată.

– Te rog ai grija azi.

Îi simt mâna pe obrazul meu mângâind ușor..

– Ne vedem diseară….spune încet și urcă în mașină dar se întoarce rapid.

– Te iubesc…îmi strigă în momentul când mașina pornește și îi privesc până mașina dispare în zare.

Mă întorc spre cortul principal unde mă aștepta Graham, dar aceea senzație nu mă părăsea. Când întru îl găsesc alături de Em, la o masă și mă îndrept spre ei.

– Bună ,  le spun încet și își ridică privirile spre mine.

– Ce ai pățit? mă întreabă Em, și își ridică o sprânceană spre mine…

– Nimic …..hai să vedem actele, le spun dar nu mă mai interesa nimic acum decât el.

Graham, scoase toate acele dosare pe masă,  luând unul câte unul, încăpând să îmi spună despre fiecare proiect în parte, eu încercam să fiu atent dar mintea îmi era plină doar de el ,dădeam robotește din cap fără să îl aud și ochii mei se pierdeau printre acele foi și acele rânduri, care jucau în fața mea și tot nu mă puteam elibera de aceea senzație…

– Alex? îmi aud numele și îmi ridic privirea spre Em, care mă privea îngrijorată.

– Ce se întâmplă cu tine?

– Em….ceva nu este ok…simt asta…nu mă simt bine…

– Ce te doare? mă întreabă rapid și își pune mâna pe fruntea mea.

–  Sufletul… spun încet și se așeză rapid pe scaun în fața mea…

– V-ați certat? mă întreabă speriată.

– Nu. Nu….doar că…..am aceeași senzație, pe care am avut-o în ziua nunții… îi șoptesc eu și ea își mărește ochii spre mine…

– Alex…. Ryuu…nu ar pleca , nu ar face asta…te iubește prea mult ca să mai plece.

– Știu….nu este asta… doar, aarrh…poate că …nu știu….mă ridic în picioare și îmi scutur mâinile.

– Este ok ,mă îmbărbătez eu singur.

– Este ok, mă repet.

– Scuze Graham…gata voi fii atent acum,  spun și el mă privește neîncrezător.

– Nu mai bine discutam despre astea când va fii și Ryuu lângă tine? Am impresia că voi vorbi oricum degeaba până nu va ajunge el înapoi .

– Da ai dreptate… spun rapid și îl ajut să strângă actele.

Hotărăsc să plec spre sat, să dau o mână de ajutor. Nu puteam sta degeaba, și trebuia să îmi iau puțin mintea de la el astfel înnebuneam până ajungea el înapoi. Și privesc are casa terminată de el si Theo și un zâmbet larg îmi apare pe buze.

Arăta foarte bine și mă îndrept spre cealaltă echipă și încep să îi ajut ,aveau de pus acoperișul, intrasem în ritm cu ei și mintea mi se eliberează ușor de aceea senzație.

Afară începuse să se întunece și cobor de pe acoperiș privind mândru cum totul prinde contur și când ajung cu picioarele pe pământ văd mașina lui Eli și inima mi se oprește.

Mașina oprește și Eli coboară zâmbind spre mine dar ochii mei îl caută pe el…el care nu era acolo.

– Bună Alex, îl  aud dar nu îi răspund salutului.

– Unde este Ryuu? îl întreb rapid și îmi întorc privirea spre el, îl văd cum mă privește cu o sprânceană ridicată și se uită în jurul meu de parcă caută ceva…

– Am crezut că a ajuns deja… îl aud și simt cum picioarele mi se slăbesc.

– A  plecat mai devreme, nu vrut să mă ajute, spune el iar și îl privesc încruntat.

Mă îndrept spre el și îl apuc de gulerul cămășii privindu-l ca un turbat și ochii lui se măresc…

– Unde este Ryuu? întreb nervos printre dinți.

Îmi împinge mâinile și se îndepărtează de mine.

– Ți-am spus….după ce am plecat de aici m-a pus să opresc mașina, spunând că el nu va veni să mă ajute și indiferent cât m-am rugat de el nu a vrut să mă asculte și a plecat .

– Unde….unde a plecat ?  întreb din nou. Se întoarse și îmi face semn spre sat…..