O aventură de o noapte -Capitolul 20

Soare și liniște

Așez tava pe masa și iau un pahar, îi dau lui Emily, dar când repet același lucru și cu Aleyna tot ce primesc este o încruntătura și un refuz din cap.

– Nu dorești nimic?  întreb și capul mi se întoarce spre Ethan care stătea pe partea opusa a terasei și o privea pe sub gene.

Îmi dau ochii peste cap când îi privesc pe amândoi cum se comportă precum niște copii și îi așez paharul în fața ei la masă.

– Ok…nu știu ce să întâmplat între voi dar cred că este cazul că încetați cu acest comportament aberant, le spun eu tare și Aleyna mă privește urât pe mine acum.

– Am impresia că vor sari unul la gâtul celuilalt,  aud șoapta lui Ryuu și îl văd cum așază si cealaltă tavă  cu băuturi pe masă.

Mă întorc spre el și zâmbetul meu crește,  îl trag rapid în brațele mele și  el chicotește ușor. Îmi pun capul pe umărul său și îi privesc și pe ceilalți, Leo și Andrew se ocupau de mâncare, Emily și Graham vorbeau unul cu altul iar Ethan cu Aleyna, priveau urât unul spre altul.

Ryuu își lipsește obrazul de obrazul meu și se lipește și mai mult de mine. Fundul său se mișcă în jurul erecției mele și îi mârâi în urechi.

– Stai potolit, îi șoptesc, îi observ zâmbetul viclean, îi plăcea să mă tachineze.

– Ești un idiot, auzim și ne întoarcem spre Aleyna care se ridicase în picioare și își întinse un deget spre fratele meu privindu-l urât.

– Iubita….îl aud pe Ethan și îmi ridic sprâncenele șocat…

– Nici o iubită… îi taie rapid Aleyna și Ethan se apropie și mai mult de ea.

– Nu ai dreptul să îmi mai spui așa, o auzim și îl simt pe Leo cum se apropie de mine.

– Ce se întâmplă cu ăștia doi?  întreabă și îmi ridic rapid umerii.

– Habar nu am,  spun dar priveam doar spre cei doi.

– Aleyna….nu te-am mințit niciodată, ți-am spus ce am de gând să fac. Tu mi-ai spus să îmi urmez visurile, îi replica Ethan și se apropie mai mult de ea.

– Da… ți-am spus, dar tu ai plecat la capătul celălalt al țări….abia dacă mi-ai răspuns apelurilor si mesajelor, îi strigă înapoi Aleyna.

Ok ..asta devenea interesant, habar nu aveam că ei aveau vreo legătură înainte că Ethan să plece în urmă cu un an în Europa. Îl eliberez pe Ryuu dorind să mă duc spre ei dar el mă oprește și mă privește urât.

– Unde te duci ? întreabă rapid.

Îi fac semn spre ei și îl văd cum ridică o sprânceană spre mine și mă opresc.

– Voiam să văd  dacă îi pot ajuta cu ceva,  bombon…și el își dă ochii peste cap.

– Abia dacă ne-ai putut ajuta pe noi, spune arătând cu degetul spre noi doi.

-Stai potolit și lasă-i în pace se vor împăca în câteva minute, spune sigur pe el și se îndreptă spre Andrew .

Îmi ridic privirea spre Leo care era încă lângă mine și îl văd cum își ridică rapid umerii și se strâmbă ușor spre mine. Îi fac semn să mergem și noi spre băieți și ne apropiem de Andrew și Ryuu .

– Vezi…îl aud pe Ryuu după câteva minute și îmi întorc privirea că să îl găsesc pe Ethan cu Aleyna îmbrățișați.

– Ți-am spus eu.

Emily și Graham îi priveau cu ochii măriți și se întoarse ambii spre mine și îi văd cum zâmbesc ușor.

– V-ați împăcat? le strig eu și se întorc amândoi spre noi, Ethan dă ușor din cap.

-Acum ne spuneți ce este intre voi?  întreb din nou.

– Nu…o aud pe Aleyna și se eliberează din îmbrățișarea fratelui meu.

După ce am terminat grătarul am luat loc la masă cu toți și într-un final Ethan s-a hotărât să ne spună că el și Aleyna au avut o relație ascunsă înainte să aplece spre academie și asta a făcut-o pe Aleyna să fie supărată pe el. I-am felicitat pe amândoi și acum stând și privind spre ei chiar se potriveau.

Auzim un motor de mașină intrând pe aleea casei și ne ridicăm cu toți privirile.

– Mai trebuia sa vina cineva? întreb eu privind-ui.

Emily se ridică în picioare sub privirea mea și zâmbește scurt.

– Mi-am rugat fratele sa vina după mine, o aud și îi dau ușor din cap.

Mă ridic și eu de la masă  mergând ușor lângă ea și aceea persoană coboară din mașină. Pașii îmi îngheață în loc când îl privesc . Ochii lui se plimba de la ea și se opresc pe mine și se oprește când mă vede.

– Alexander? îl aud spunând șocat și vocea lui este ca un duș rece pe șira spinării…

Mă dau un pas în spate și îmi strâng palmele în pumni, Ethan și Leo ajung rapid lângă mine și îl văd pe fratele meu cum se îndreaptă furios spre el.

– Ce dracu cauți aici?  întreabă furios.

– Am venit după surioara mea, îi spune impasibil și îl privește superior.

Emily mă privea panicată, neînțelegând și se apropie de fratele ei.

– Ce s-a întâmplat? îl întreabă și el își coboară privirea spre ea și îi zâmbește ironic.

– Nimic…intra în mașină , îi spune rece și el face pași micuți în direcția mea dar Ethan îl oprește.

-Mă bucur să te văd Alexander….arăți …. fermecător.

– Cine dracu’ ești?

Aud întrebarea pusă de Ryuu și îmi întorc privirea spre el. Îl privea cu ochii mijiți și maxilarul îi juca în furie când îl privea pe cel din fața noastră.

Gabriel își coboară privirea spre el și un rânjet îi apare pe buze, își ridică o sprânceană spre Ryuu și eu mă reped spre el și îl trag lângă mine. Ryuu își ridică privirea în ochii mei și uit de toate când îi văd iriși și mă calmez instant.

– Oh…Alexander ți-ai găsit un alt înlocuitor pentru mine? mă întreabă ironic și îmi ridic privirea spre el.

– Nu…. mi-am găsit o persoană pe care o iubesc și mă iubește, îi replic și îl eliberez pe Ryuu și mă apropii de Gabriel.

– Nu cred că ști ce înseamnă asta. Te rog să te urci în mașină și să părăsești imediat acest loc.

Îmi întorc privirea spre Emily care ne privea speriată din mașină și îi fac rapid cu ochiul asigurând -o că totul este ok.

– Alexander ..îl aud din nou și îmi ridic o sprânceană spre el.

– Nu ți-a fost dor de mine?

Încep să rad  și mă uit în sictir spre el…

– Te rog….ai impresia că îți merge acest teatru? Gabriel….doar  pleacă ,îi spun și mă întorc spre Ryuu care încă îl privea urat și când îl văd atât de încordat un zâmbet micuț îmi apare pe buze.

Mă apropii de el și îl iau în brațe îi ridic privirea și mă afund în ochii lui frumoși.

– Respira iubitule….nu sa întâmplat nimic….hai sa intram, îi cer și îl apuc de mijloc începând să mergem împreună .

Aud mașina cum se îndepărtează și băieții ajung și ei lângă noi. Pe terasă Graham și Andrew ne priveau confuzi .

Dau să mă așez dar Ryuu mă apucă de mână și mă trage după el în casă, începe să  urce scările și îl urmez fără sa spun nimic știam că vrea să afle cine era acea persoană.

Când ajungem în dormitor trântește ușa în spatele meu și mă aștept să înceapă cu întrebările dar el mă privește atent și își închide ochii.

– Ti-a  spus tatăl meu de boala mea? sunt luat prin surprindere cu această întrebare.

– Da, răspund sincer.

– Te sperie?  întreabă iar.

– Nu…

Își deschide ochii și face un pas micuț spre mine.

– Te iubesc…îmi șoptește și mă ia  în brațe,  iar brațele mele se strâng rapid în jurul lui.

– Ryuu… îi șoptesc numele și îl forțez să își ridice privirea spre mine.

–Nu ai nici un motiv să fii speriat, te-aș alege pe tine în orice moment, în orice situație și dacă m-aș naște de o mie de ori tot pe tine te-aș alege…te iubesc Ryuu.

Brațele sale se strâng și mai tare în jurul meu și își așază capul pe umărul meu răsuflând ușurat.

– Vreau să îi gonim acasă ,îl aud și mă bufnește râsul.

-Vreau să fiu singur cu tine .. repetă el și îl ridic în brațe aruncându-l în pat…

– Oh…dar nu e nevoie sa îi gonim, spun cu vocea joasă și mă arunc peste el făcându-l să râdă, încep să îl sărut și să îl mușc de gât, iar el  râde și mai tare.

-O să mă joc puțin cu tine acum, spun și încep să rad și eu.

Dar mă opresc din râs când îi privesc ochii strălucind puternic și mă apropii de el și îl sărut și el își pune palma pe ceafa mea adâncind sărutul și gurile noastre flamande sunt fericite când se regăsesc una pe alta și totul dispare din nou din jurul nostru. Mâinile lui îmi ard pielea mângâind ușor ca într-o alinare și mă afund și mai mult în acel sărut ce îmi făcea toracele să explodeze în lipsa aerului.

Îmi trec buzele peste maxilarul său gustând din pielea lui moale și fierbinte și de câte ori îl sărutam așa se simțea ca prima oara. Ceva la el declanșa în mine  o senzație de plinătate de eliberare și fericire. Normal că l-aș alege pe el de fiecare data, era atât de simplu să îl iubești, era atât de liniște lângă el. Îi ridic tricoul trecând cu limba peste trupul său frumos, mă fascina persoana lui cu totul.

– Ryuu...muta-te cu mine , îi cer și îl simt cum se încordează, îmi ridic privirea spre chipul său.

Mă privea șocat și abia mai respira, mă ridic la nivelul chipul său și îl privesc atent în ochii. Acea sclipire dispăruse și în locul ei apăruse teama. Și mă îndepărtez ușor panicat când îl văd atât de palid la față.

– Ryuu?...

– Taci…îmi cere brusc și mă împinge ușor coborând din pat. Mă ridic și eu în urma sa și îl vad cum începe să facă pași micuți prin cameră.

–Nu ….nu… adică…Alexander …eu…aarrh…îl aud vorbind agitat și mă încrunt  spre el.

– Ryuu? ..îl fac eu atent și se oprește.

–Ce s-a întâmplat? Nu vrei?

– Nu…adică vreau dar….nu este ușor de locuit cu mine, spune rapid și își ține respirația.

Mă apropii de el și îi apuc bărbia forțând-ul să mă privească.

– Încetează…nu ți-am cerut să te căsătorești cu mine. Ne mutam împreună doar. Vreau să dorm cu tine în fiecare seară și să mă trezesc și te văd prima dată pe tine. Tu nu vrei asta?

– Sunt dificil.. îl aud și îmi dau ochii peste cap.

– Observ....ii replic iritat.

– Mă refer că într-o săptămână mă vei trimite acasă înapoi ,spune iar.

– Ryuu…vrei sau nu. Este chiar foarte simplu.

– Vreau…da, normal. Dar te avertizez, spune și ridică un deget spre mine pe care îl apuc rapid cu dinți și îl văd cum își mușca buza.

– O să ne distram de minune ,spun încet și îi fac rapid cu ochiul.