O aventură de o noapte – Capitolul 21

Îndoieli

Intru în casă și imediat simt mirosul de mâncare. Mă îndrept spre bucătărie și-l găsesc pe Ryuu cu căștile în urechi dansând ușor pe lângă aragaz. Mă rezem cu umărul de perete și îl privesc fascinat. Avea o pereche de pantaloni scurți  ce îi făceau picioarele și mai lungi și apetisante și un maieu negru mulat pe corpul său armonios. Încă nu mă puteam obișnui cu el în casa mea, părea că este un vis. Totul devenise atât de normal de parcă aici era locul lui dintotdeauna. Părul său îi ajungea pe frunte și se mișca ușor la fiecare mișcare, buzele lui pline  îngâna aceea melodie pe care doar el o auzea și simt cum zâmbetul meu se lărgește….casa îmi părea mult mai frumoasă de când se mutase cu mine. Zilele erau mai pline, nopțile mult mai erotice….și eu mă simțeam mai plin de viață ca niciodată. Telefonul sau îi sună și îl văd cum apasă pe cască răspunzând apelului

–Da? ….oh Yoru! îl aud și zâmbetul mi se stinge.

Asculta câteva secunde și îl văd cum își ridică colțurile buzelor într-un zâmbet larg.

-Sigur ..ne vedem mai târziu, mulțumesc Yoru, îi spune și închide apelul începând din nou să danseze, dar eu îl priveam încruntat.

El încă ținea legătura cu fostul său?

Se întoarse ușor și când mă vede se oprește, vine rapid spre mine și îmi sare în brațe.

– Alexander ..îmi șoptește numele și mă săruta scurt.

-Când ai ajuns? mă întreabă și mă eliberează din îmbrățișare

– Doar ce am ajuns, ce faci? îl întreb privind spre tigaia care era pe foc.

Se îndreptă rapid și începe să amestece din nou și ia cu furculița puțin și veni spre mine dându-mi să gust.

– Hmm…foarte bun Ryuu… îi spun sincer și zâmbetul lui se face și mai luminos.

– Te-am auzit vorbind la telefon, îi spun…

– Cine era?

Îl văd cum înghite ușor în sec și așază furculița pe masă oprind și focul.

– Mâncăm? îmi evita el întrebarea și îmi ridic o sprânceană spre el.

-Cum a fost ședința de azi ? mă întreabă din nou.

Nu avea de gând să îmi spună și optez să nu îl mai întreb nimic.

– A fost ok , spun sec și dau să plec din bucătărie dar el mă prinde rapid de mijloc și își așază capul pe spatele meu.

– Alexander….nu îl pot scoate din viața mea, este cel mai bun prieten al meu, îl aud și realizez că și-a dat seama că l-am auzit vorbind cu el la telefon.

– Nu sunt atât de absurd , spun rece.

– Nu înțeleg de ce te ascunzi de mine…

– Nu o fac Alexander doar că nu știam cum să îți spun și știu că nu îl placi, mă întoarce cu fața spre el și mă sărută din nou.

– Îmi place când ești gelos dar nu ai nici un motiv să o faci. Te iubesc Alexander….pe tine te iubesc…îmi spune și își pune brațele după gâtul meu.

– Și eu te iubesc, îi șoptesc și îl sărut apăsat pe buze și când sărutul nostru devine mai fier ușa de la intrare se aude și oftez zgomotos.

Ryuu se îndepărtează  de mine râzând de reacția mea și se îndreptă spre ușă.

O văd pe mama cum  intra în bucătărie alături de Ethan câteva secunde mai târziu.

– Bună Alexander ,spune ea rapid și Ryuu apare în spatele lor privindu-mă speriat. Îi fac semn să vină lângă mine și îmi întind mâna spre el.

– Bună mama, Ethan, îi salut eu.

-Ce este cu voi pe aici?

Dar mama abia dacă mă privește pe mine, ochii ei îl măsoară pe Ryuu care stătea tăcut și speriat lângă mine cu privirea jenată ușor .

– Bună ziua doamna, rostește el încet.

– Bună…spune mama și își mânjește ochii spre el…

– Ești iubitul fiului meu? îl întreabă fiind foarte directă și Ryuu își mărește ochii și îl aud cum înghite zgomotos

– Mamă…o mustrez eu…

– Ce…ce am făcut? L-am întrebat pe acest tânăr încântător dacă este iubitul tău pentru că tu ești secretos.

– Da…îl aud pe Ryuu și face un pas micuț spre ea.

–Ryuu Hotoke ,se prezinte el și face o plecăciune scurtă.

– Oh…o aud pe mama.

– Ești fiul lui Torso Hotoke?  întreabă ea rapid și el da afirmativ din cap.

–Oh doamne cât ești de frumos, semeni foarte mult cu mama ta, îi  spune și îl ia de mâini și îi ridică chipul să îl privească mai bine.

-Spune-mi Ryuu îți plac copii?  întreabă și când o aud îmi dau ochii peste cap, Ethan ,își duce mâna la gură să își ascundă râsul .

– Mamă…te rog. Încetează, abia ne-am mutat împreună și tu îl pui pe fugă… replic eu iritat.

Își mijește ochii spre mine dar îl auzim pe Ryuu cum surâde ușor și se întoarse spre mine.

– Îmi plac ,spune rapid ,dar mai am de crescut…spune rapid când îi vede strălucirea din ochii mamei.

– Sigur …spune ea rapid.

– Mama.. Ethan…ce căutați aici? îi întreb eu rece și mă trezesc cu o privire încruntată din partea lui Ryuu și mă strâmb spre el când îl văd așa dar telefonul sau îi sună iar și când privește ecranul mima fetei i se schimba. Își ridică privirea spre mine și îl văd cum înghite în sec.

– Eu am puțina treabă, va rog să mă scuzați, spune rapid și pleacă din bucătărie.

– Așteptați puțin, le spun celor doi și plec după el sus pe scări și când intru în  dormitor închid ușa în spatele meu.

-Unde pleci? Îl întreb rapid

-Am ceva de rezolvat…spune în timp ce își schimbă pantaloni

– Ce anume?

– Alexander ..îmi rostește apăsat numele de parca îl deranja întrebările mele

– Te întâlnești cu el? Întreb eu iritat și când mă aud îmi vine să mă bat. Când dracu devenisem aceasta persoana geloasa și posesiva?

– Da…spune rece și mă privește urât… Alexander…..de ce nu ai încredere în mine? Mă întreabă dur

– Pentru că te-ai culcat cu mine în timp ce erai cu el, îi zbier eu în față și chipul lui se albește și eu  îmi regret imediat alegerea cuvintelor

– Ok….îl aud rostind încet și mă împinge din calea lui și iese pe ușă afară dar ies imediat după el

– Iartă-mă Ryuu, nu știu ce m-a apucat …îl rog în timp ce coboram scările în urma sa.

Dar nu îmi vorbește nici măcar nu mă mai privește și iese direct pe ușă afară și îmi pun mâinile în șolduri și oftez adânc.

– Ce sa întâmplat?  Întreabă Ethan și îmi ridic privirea spre el.

– Sunt un dobitoc…spun rece…

– Spune-mi ce căutați aici? aleg eu să îl întreb

Mama vine și ea lângă fratele meu și mă privea ușor încruntată.

– Duminică vreau să veniți cu toți la masă ,avem ceva de vorbit cu voi. Eu și tatăl vostru, spune și își ia geanta de pe canapea și o văd cum iese pe ușă afară.

Perfect toată lumea se supărase pe mine.. Ethan vine lângă mine și mă bate ușor pe spate…

– O să  fie ok, îl aud și pleacă în urma mamei.

Rămân singur și oftez din nou, ce dracu’ mă apucase? De ce m-am comportat așa cu el?  Mă îndrept spre canapea și mă așez cu greutate pe ea. Îmi las capul să cadă pe spătarul ei și îmi închid ochii. Este doar vina lui, Gabriel îmi apare în minte și mă înfurii iar, el m-a făcut să mă îndoiesc de mine în trecut considerând că nu merit să fiu iubit. Atunci când mă părăsit spunându-mi că s-a plictisit de mine, acele cuvinte m-au marcat până în prezent. Ryuu avea doar 19 ani, era tânăr era deosebit de frumos și putea avea orice persoana, oriunde intra el se făcea lumina și eu….Eu îmbătrâneam, dacă nu puteam ține pasul cu el ? Dacă și el se va plictisi de mine, dacă a făcut-o deja?

Aceste îndoieli îmi apăsau dureros pe suflet și oricât de mult încercam să le ignor parcă ele mă bântuiau în permanenta. Când dracu’ devenisem atât de nesigur? Aud ușa de la intrare și sar rapid în picioare, mă îndrept și o deschid rapid dar trupul îmi îngheață când îi întâlnesc privirea și mă dau un pas în spate.

– Bună Alexander…rostește el cu un zâmbet larg pe buze și intră în casă. Îmi revin rapid și încerc să îl apuc de mână să îl dau afară dar se ferește și intră și mai mult în casă ajungând în living. Trântesc ușa și mă întorc furios spre el.

– Ce dracu’ cauți aici? Nu am chef de tine Gabriel, ieși afară….îi  scuip eu.

Dar el doar îmi privește casa și fluieră admirativ, se întoarse spre mine și se apropie încet și eu fac un pas în spate.

– Te-ai făcut mult mai frumos….îl aud și îmi ridic capul spre el privind-ul superior

– În schimb tu ai rămas același vierme….da, știu că sunt frumos…ii spun ironic …

–Altceva?  întreb și mă îndrept spre ușă și o deschid larg.

Vine aproape de mine și își pune mâna pe obrazul meu și senzația de repulsie pune stăpânire pe mine, își trece cu degetul peste buza mea și eu îmi ridic o sprânceană spre el. Când văd că intenționează să mă sărute îl împing brutal și încep să râd…

– Gabriel…fii serios…chiar ai impresia că mă mai afectezi cu ceva înafară de repulsie? Tu mi-ai văzut iubitul? întreb sarcastic….

–Crede-mă că nu meriți nici să calci pe urmele sale pe asfalt…tu ..ești nimic în comparație cu el. Te rog să nu mai vi niciodată aici și poți uita că exist, așa cum am uitat și eu, îl împing afară și închid ușa în urma lui.

Dau tot aerul din piept afară și mă îndrept spre bucătărie unde aveam telefonul,  îl iau cu intenția să îl sun pe Ryuu dar văd că deja aveam un mesaj de la el.

“Nu mă aștepta la cina, întârzii”.

Îmi închid ochii și îmi mușc buza, îl voi pierde în ritmul asta. Dacă continui să mă mai comport așa.

“Ok iubitule…”îi trimit și las telefonul jos.