Vreme rea
Deschid ochii și primul lucru pe care îl observ este lipsa lui, îmi întind mâna spre locul lui din pat care era destul de rece. Îmi ridic privirea prin camera și îl găsesc privind spre geam și un zâmbet micuț îmi apare pe buze. Mă ridic din pat și mă îndrept spre el . Îl iau în brațe de la spate și el se lipește imediat de mine….
– Neața, îi șoptesc și îi sărut părul.
– Trebuie să ne grăbim…va ploua afară, îl aud și îmi îndrept atenția spre exterior, dar mi se părea că soarele arde mai tare că niciodată.
Îl întorc ușor spre mine și ochii mi se măresc când îi privesc chipul palid…
– Iubitule ești bine? întreb încet și îmi ridic mâna pe obrazul său mângâind ușor.
Îl văd cum pleacă de lângă mine și se duce direct în dresing, îl urmăresc speriat și îmi întorc atenția spre cutia sa de pastile ce stătea pe noptiera și mă îndrept spre ea. Număr pastilele rapid și realizez că el nu își mai luase tratamentul de câteva zile și iau rapid o pastila și paharul de apă și întru după el în dressing…de ce dracu nu am fost atent?
Mă așez ușor lângă el pe covor și îl privesc atent, el începuse să scoată dintr-o cutie mare o pelerina și o pereche de cizme…
– Să le iei cu tine, spune rapid.
-Azi va ploua…dar se oprește când mă vede și buzele sale se ridica într-un zâmbet larg…
– Iubire… îi șoptesc eu.
–Uite trebuie să iei asta, îi spun și îi întind pastila cu paharul de apă…își coboară privirea spre mâinile mele și se strâmbă ușor.
– Nu îmi place …îmi face gâtul să se usuce, spune și încearcă să se ridice.
Las rapid paharul jos și îl apuc de mână…
– Iubire…îi spun eu din nou și îl forțez să ia loc înapoi lângă mine.
–Te rog eu frumos….asta este mai bună, îi spun că unui copil.
– Nu îți va usca gâtul.
Îi bag pastila în gură și iau paharul și îl duc spre buzele sale forțându-l să bea apa.
-Perfect iubire, îi șoptesc și îl mângâi ușor pe cap.
Își închide ochii sub atingerea mea și se întinde pe covor punându-și capul pe genunchii meu. Îmi închid și eu ochii și încep să mă blestem în gând că nu am fost mai atent cu stările lui. Dau aerul afară și îl iau în brațe, îi sărut obrazul.
– Îți promit că voi fii mai atent cu tine, îi șoptesc.
– Vi cu mine la birou azi? întreb rapid.
– Nu, azi mă văd cu cei de la aranjamente, îl aud și se întoarse cu fața spre mine.
–Mai aveam câteva zile până la nuntă…
Îi dau ușor din cap și îi fac semn să se ridice, mă ridic și eu odată cu el. Îmi iau un costum de pe umeraș și ieșim în dormitor.
– Vrei să facem un duș împreună, îl întreb și el dă negativ din cap.
–Mă grăbesc ,îl aud și las costumul pe marginea fotoliului și mă îndrept spre el.
– Iubire, îi spun pe un ton moale și îl iau în brațe privindu-i chipul.
– Te rog să iei cutiuța cu pastilele de prânz la tine și să mănânci puțin înainte. Și să mă suni, să mă suni în orice moment, îl rog eu și el dă rapid din cap.
Mă sărută scurt și eu îl eliberez din îmbrățișare.
Intru în baie și dau drumul apei, simțeam o apăsare în piept și scot un oftat. Aveam atât de multe proiecte la birou că îmi venea să renunț, îl scăpasem din privire și nu trebuia. Trebuie să fiu mai atent la el să își ia tratamentul și să mănânce. El trebuia să aibă un program stabil și acum mi se părea din ce în ce mai obosit, mă tot rugam de el să se liniștească dar nu mă mai asculta.
Când ajung înapoi în dormitor el nu mai era și îmi îmbrac rapid costumul , găsesc un bilet pe pat și îl ridic citindu-l.
„Sunt bine iubitule, nu vreau să îți faci griji, voi avea mai multa grijă de mine. Promit. Să ai o zi frumoasă. Te iubesc”
Împăturesc frumos acel bilet și îl pun în buzunarul interior al sacoului. Asta era tot ce îmi doream, ca el să fie bine.
Ascultam ce se vorbea și îmi îndrept atenția către macheta proiectată de echipa de producție, îl ascult pe dezvoltator vorbind despre viitorul acelui proiect. O zonă de locuințe cu școli și grădinițe private. Era un proiect destul de mare. Telefonul îmi vibrează în buzunar și îl scot rapid.
Ryuu îmi trimise mai multe poze cu buchete de flori și le privesc zâmbind. Într-una din poze era și el ținând o floare și mi se părea ca este atât de frumos încât aerul mi se oprește în plămâni ….
Era încântător și privesc poza ca pe cea mai de preț comoara și zâmbetul mi se lărgește chip când îi văd micul zâmbet…. Doamne cât puteam să îl iubesc…..nu îmi mai vedeam viața fără el.
Cum ți se par florile, iubire?
Îi citesc mesajul și îi răspund înapoi.
–Cred că m-am îndrăgostit de tine a mia oară… scriu rapid
Te iubesc….
Primesc răspunsul lui și îmi închid ochii fericit.
Îmi ridic privirea spre cei de la masă și le fac semn că poate continua dar eu nu mai eram atent la ei. Mintea mea era plină doar de el și setez poza cu el pe fundalul telefonului și o privesc zâmbind…..
***
Îl simt cum dă să se ridice și îmi strâng mai bine brațele în jurul său.
– Nu te mișca, îi șoptesc la ureche.
– Se descurca ei, spun privind spre tata și Ethan care se chinuiau cu grătarul.
Ryuu mă privește încruntându-se peste umăr și mă lovește peste mâinile împreunate și într-un final se eliberează din îmbrățișarea mea.
– Nu pot sta așa să mă uit…trebuie să mă mișc….îl aud vorbind iar agitat.
Eram pe terasa din spate, alături de părinții noștri și prietenii. Mâine avea să fie nunta și ne hotărâsem să ne luam cu toți o zi să ne liniștim înainte de nuntă. Ryuu era atât de agitat și de obosit, că eu mă tot rugam de el să se liniștească. Mama sa vine lângă mine și se așeză pe scaunul liber.
– Cum ți pare în zilele astea? îi aud întrebarea și o privesc ,dar ea privea spre fiul său și îmi ridic și eu privirea spre el. Vorbea agitat dând din mâini spre tatăl său.
– Este…bine ,spun încet.
-A fost agitat zilele astea cu pregătirea nunți cu toate că i-am spus să stea liniștit. Dar își ia tratamentul, spun rapid.
Mă ridic din scaun și îi fac semn că revin. Intru în casa, urc rapid scările spre dormitor. Găsesc cutia lui pe noptiera și o deschid numărând pastilele și răsuflu ușurat. El își luase tratamentul.
Aud un strigăt de la parter și cobor rapid, când ajung pe terasa văd grătarul dărâmat și Ryuu își ținea mâna stânga pe lângă corp și chipul lui era schimonosit de durere. Mă îndrept rapid spre el.
– Ce s-a întâmplat? întreb speriat.
– Sunt bine ,aud și îmi ridic privirea spre ceilalți.
– Am sunat la salvare, spune rapid tatăl său.
– Tata…nu este nevoie de salvare sunt bine, îi replica Ryuu și eu îl apuc ușor de mână să o privesc, observ o mică arsură și înghit în sec.
– Iubitule…rostesc dur și Ryuu își înghite cuvintele.
– Trebuie să tratezi arsura, îi spun eu mai calm când îi văd chipul panicat. Îmi dă ușor din cap.
Cei de la salvare , i-au curățat rana și bandajat spunând că nu este nevoie de internare. Era doar o arsura artificială. După plecarea lor l-am tras în brațele mele și nu i-am mai dat drumul până seara târziu când părinții lui l-au luat cu ei.
– Ne vedem mâine … îi șoptesc înainte să plece.
-Te iubesc Ryuu…abia aștept să te văd mâine la altar ….
Îmi zâmbește scurt și se îndreptă spre părinții lui și îl privesc cum urcă în mașină alături de ei și un gol mi se formase în stomac.
– O să fie bine, îi aud vocea mamei și mă întorc spre ea. …
Închid ușa și mă îndrept spre ea și mă apucă imediat de mână.
– Se întâmplă ceva cu el ,spun pierdut în gânduri.
– Perioada asta a fost distrat și mă sperie asta, spun încet și ea doar mă privește.
– Sunt emoțiile de înainte nunti ,dragul meu ar trebui să dormi și tu ca mâine să arăți bine. Vom pleca și noi acum. Ne vedem mâine dimineață, mă sărută pe obraz și îi conduc la ușă .
Mă așez în pat, după plecarea lor am făcut rapid un dus, mi-am pregătit costumul și acum doar priveam tavanul. Nu cred că puteam să dorm mai ales că el nu era lângă mine. Iau telefonul și privesc imaginea pe care o aveam pe ecranul lui. Zâmbetul îmi apare imediat pe buze. În câteva ore el îmi va deveni soț, nu credeam că voi ajunge vreodată în fața altarului lângă el. Inima îmi bătea nebunește și îmi pun telefonul în zona inimii. Te iubesc Ryuu șoptesc și simt că somnul mă cuprinde….
***
Mă privesc în oglindă zâmbind, sunt mulțumit de rezultat, băieți stăteau în canapea și mă fluierau admirativ. Dimineața vorbisem puțin cu Ryuu la telefon și acum abia așteptam să îl văd.
– Deci? întreb și fac o piruetă în fața lor. Leo se ridica în picioare și vine spre mine zâmbind..
– Arăți de milioane….sunt sigur că lui Ryuu îi va plăcea. Dar mai mult îi va plăcea să îl de jos de pe tine, spune rânjind
– Ești un idiot , spune fratele meu intrând în camera…
– Wow….Alexander …ești foarte frumos, îmi spune și mă îmbrățișează.
-Sunteți gata? Ești așteptat la altar…intru tu primul alături de mama și apoi Ryuu alături de părinții lui.
– L-ai văzut ? îl întreb rapid și îl văd cum își dă ochii peste cap….
– Răbdare frățioare, dar da… l-am văzut și pot spune că ….wow…spune și își ridică rapid sprâncenele spre mine, făcându-mă să îmi mușc emoționat buzele.
Mama vine și îmi face semn să ies , îmi apuca brațul și ieșim din camera.
Mergeam pe culoarul roșu ,în stânga și în dreapta mea pe scaune lumea mă privea zâmbind și mă simțeam și mai emoționat. Când ajungem în fața preotului, mama îmi sărută obrazul și eu mă așez emoționat și băieții se așază și ei în rând lângă mine….
Melodia începe și eu privesc spre intrare așteptând să îl văd. Dar nu se întâmplă nimic și îmi întorc privirea panicat spre Ethan care era lângă mine.
Ușa se deschide și îl văd pe tatăl său cum vine privindu-mă trist și încep să respir mai greoi. Nu îmi plăcea senzația ce mi-o oferă. Și îl văd cum se apropie de mine și se oprește în fața mea înghițind cu greutate.
– Îmi pare rău Alexander…spune și îmi înmânează o hârtie.
–Ryuu a dispărut….îl aud și inima mi se oprește…
Îmi simt picioarele slăbite și Ethan vine rapid și mă apucă de braț când vede că mă clatin pe picioare.
Îmi cobor privirea spre hârtia din mâna mea și o desfac
Îmi pare rău….
Atât….doar atât…
Încep să alerg pe acel culoar și mă îndrept spre camera unde el trebuia să fie și o găsesc goala exact așa cum mă simțeam și eu …..
El mă părăsise….
Sfârșitul volumului 1
Nota corectorului:
Lacrimile mele nu se pot opri, atât de tristă sunt pentru Alexander care și-a pus inima pe o tavă și i-a oferit-o acestui tânăr răsfățat. Sunt atât de tristă ☹☹


Ooooo….nuuuu…..era prea frumos momentul!Imi pare rău pentru Alexander!Multumesc Alina!❤️
Atat de mult am plans
ma asteptam ❤️ Alexander nu merita asta …sper sa gaseasca pe cineva care il merita…a doua oara a crezut in iubire si sa inselat amarnic …
Ce comportament instabil are Ryuu…
Mulțumesc!❤️
Ryuu clar nu a facut alegerea corecta,este pacat de Alexander ….chiar daca el crede ca are motive sa dispara clar va regreta ….
de ce i-a fost frica lui Alexander,s-a intamplat Ryu la parasit,a fost parrasit din nou Mi se rupe sufletul pentru Alexander Multumesc
Da Alexander, sufăr și eu odată cu tine dar oare nu are și Ryuu ceva motive? sau doar boala l-a făcut sa ia decizii extreme?
Rasfatat dar si bolnav , instabil psihic . Nu este nimic sigur la el ,parca pluteste in bataia vantului. Alexander sufera cel mai mult. Multumesc.
NUUUUUUU ,asta nu vreau sa se întâmple ,chiar la părăsit pe Alex
Chiar nu vreau așa ceva ,chiar nu vreau să simtă Alex că nu este iubit sau că nu trebuie sa fie iubit.Acest capitol mă făcut sa plâng rău… mersi
A fugit ….a fugit de frica…uneori trăirile și fericirea sunt mai greu de dus decât tristețea sau nefericirea ….
Ryuu trebuie că’i speriat …se teme de ce simte el…de ce simte Alexander pentru el…se teme sa nu dezamăgească omul iubit …asta este cea mai grea trăire…frica …..frica ,ca celui iubit sa nu i mai pese de noi !!!!
Zău asa Alexander …știi ca este bipolar și euforic…pune te în locul lui !!!
❤️
Presimteam ca se va intampla ceva agitatia si schimbarea lui Riyu di ultimele zile era un semn.Stiu ca a fugit de la nunta nu pentru ca nu il iubeste ci pentru ca il iubeste prea mult si se teme si cu boala lui la facut sa dea inapoi