Până la tine – Capitolul 3(18+)

Nu sunt genul care să piardă.

Saitharn zâmbi împingându-l pe bărbatul mai înalt să-și schimbe poziția astfel încât să se sprijine de ușă. Tânărul lăsă mâna în jos și deschise fermoarul șlițului. Sila strânse din maxilar și-i încordă ușor stomacul. Persoana din fața lui îngenunche încet până când nivelul feței fu în dreptul punctului central.

Saitharn luă prezervativul din mâna bărbatului mai în vârstă. Sila nu opuse rezistență. Pha Liang îl lăsă pe tânăr să facă tot ce voia, chiar dacă în inimă și în corp răbdarea îi era pusă la încercare. Mâna moale îi ținu sexul și căută în întuneric o modalitate de a pune protecția. Nu era un lucru dificil, dar Saitharn zăbovi câteva minute până când răbdarea bărbatului ajunse la limită.

– Ridică-te.

Comanda veni cu o forță care îl puse la respect pe Saitharn. Acesta reuși să pună prezervativul și se ridică repede, dar echilibrul lui nu era prea bun din cauza efectului alcoolului băut și se clătină amețit.

Sila nu-i lăsă timp să se dezmeticească ci folosi fiecare clipă ca pe un moment prețios. Hainele lui Saitharn fură aruncate una după alta, lăsând doar un colier subțire de argint pe gâtul alb.

Întunericul acoperea detaliile dar corpul simți o curbă…curba cuiva care era un partener sexual temporar.

Saitharn o luă în mână și o stimulă înainte și înapoi. Simți o uscăciune în gât. Se clătină în timp ce Sila îl făcu să închidă ochii. Simți cum spatele lui neted atingea patul moale iar picioarele lui subțiri se ridicară în aer. Vederea care se deschise în fața ochilor lui Sila, îl făcu pe acesta să-și piardă controlul și rabdarea. Falusul lui era ridicat, gata de atac. Sila frecă de-a lungul bazinului băiatului, provocându-i acestuia un gâfâit, apoi se aplecă și mai tare și sărută cu pasiune buzele roșii, atrăgătoare.

…………………

Respirațiile se acceleraraă într-o clipă. Cu o mână fierbinte, Sila își sprijini corpul de pat, iar cu cealaltă freca penisul micuțului ce fusese fermecat de gustul sărutului. Mirosurile corpurilor celor doi se amestecară. Amândoi miroseau a alcool și a parfum.

– Oh…ah…  scăpă o voce dulce când Sila marcă puncte prin preluarea controlului jocului.

Cu palma lui fierbinte continuă să frece penisul tânărului înainte de a se  scufunda el însuși  în adâncurile canalului secret. Saitharn își ridică fața dulce și-și înfipse degetele de la picioare în pat. Uită orice sentimente sau gânduri. Cu cât Sila se mișca mai repede, cu atât respirația persoanei de sub el devenea mai sacadată.

– Ah…ah…aaaaaahhhhhh.

Lui Sila îi plăcea acest strigăt răgușit ce străpungea liniștea camerei. El rămase calm, reușind să surprindă pe deplin detaliile sunetelor din jurul său, fie că era vorba de cel al respirațiilor, al gemetelor sau chiar sunetul frecării pielii celor două corpuri. Se simțea ca un combustibil gata să ardă … cele două corpuri erau gata să ardă.

– Ah…grăbește-te! dădu Saitharn o comandă scurtă și concisă, într-o manieră dominatoare când simți că punctul de fierbere al emoțiilor lui se apropiau de momentul culminant.

Dar Sila nu cooperă. Pha Liang alterna ritmul rapid cu ritmul lent.

Faptul că era grăbit într-un mod brutal îl făcu pe bărbatul înalt să scoată un strigăt de protest.

– Oh…ce…ce faci?

Se auzi un geamăt înfundat pentru că Sila își schimbase poziția.  Brațele lui puternice îi susținură corpul și-i zdobi pieptul cu pieptul lui lat. În acest fel, Saitharn nu mai putea să se ridice.

– Poți vorbi cu mine? Sau nu ai voce?

Întrebarea lui Sila, șoptită la urechea lui Saitharn, nu păru să fie percepută de simțurile acestuia. Saitharn ignoră reproșul. Sila își arcui șoldurile și se mișcă pentru a apuca închetura mâinii lui Saithan. Corpul lui se pregătea să devină un vârtej. Sila se uită iar și iar la corpul care se zvârcolea sub el în întuneric. Ceea ce trebuia să fie doar o tachinare, dispăru imediat din mintea lui când văzu comportamentul băiatului slab. Buzele lui strălucitoare erau întredeschise, gura gâfâia și gemea de parcă ar fi încercat să-și strecoare aer în plămâni. Între timp picioarele lui zvelte se desfăcură larg, iar șoldurile se ridicară pentru a accepta ritmul celui de deasupra. Sila își spuse că va stoarce toate sentimentele din acest corp până nu va mai rezista. Fiorul putea fi creat oricând.

– Ah!…Ahhhhhhhhhhhhhhh….

Sunetul respirației se auzea puternic indicând o emoție anormală.

Copil răsfățat…

Aceste cuvinte răsunau în capul lui Sila. Saitharn abia avu o clipă să-și tragă răsuflarea, dar Sila nu mai putea să se oprească. El luă din crema pentru mâini care înlocuia gelul lubrifiant și unse toată zona dintre fesele băiatului. Saitharn știa care avea să fie următorul pas.

– Uff…

Se auzi un mârîit de satisfacție. Atingerea moale a palmei lui Sila era menită să-l răsfețe. Între ei nu era nici rivalitate, nici stângăcie din cauza nevoilor emoționale. Saitharn își strânse ușor buzele pentru că dimensiunea a ceea ce atinsese îi tulburase inima. Acum parcă nu mai voia să continue, dar celălalt nu se lăsă. Sila unse vârful penisului și-l propti în fața canalului secret.

– Tu…oprește-te.

Deoarece corpul îi era foarte excitat, vocea îi era neclară. Sila nu voia să-l rănească, dar puștiul din fața lui era atât de răutăcios. Căuta o modalitate de a-l încuraja și de a-l stimula prin cuvinte…

– Lasă-l afară. Ți-am spus să te oprești … ești conștient de asta?

Sila nu mai întâlnise niciodată un partener sexual atât de strălucit. Vocea veselă și sărutul de pe obraz îl făcură să uite totul. O nerăbdare trecu prin trupul care îi tremura. Luă din nou cremă în palmă și o etală între fesele băiatului frumos. Sunetul râsului sincer îl însoți pe Sila care era supărat pentru că era tachinat de cineva mai tânăr decât el.

Taw saeb[1]…

– Kick[2]…nu fi supărat. Adulții buni nu agresează copii. Ești pe cont propriu.

– Îmi pare rău, nu sunt un adult bun.

– Mi-e atât de frică, spuse Saitharn privindu-l cu ochi jucăuși.

Cuvântul „frică” apărut în conversația lor nu însemna frică. În vocea lui era chiar și un pic de adevăr amestecat. Sila renunță la joc pentru că voia cu adevărat să-l pedepsească pe acest copil. El îl apucă pe Saitharn și-l făcu brusc să se întoarcă și să se întindă. Palmele lui fierbinți îi plesniră șoldurile frumoase, apoi îi strânse talia fină, nici prea blând dar nici cu forță, făcându-l pe băiat să se întindă.

Saitharn tresări și țipă.

– Au!

Saitharn își plantă brațele pe pat pentru a se sprijini și-și aplecă partea superioară. Cât despre șolduri, ele erau la fel de frumoase ca și proprietarul lor. Saitharn le ridică și le făcu să iasă în evidență. Își desfăcu puțin picioarele, dezvăluind un canal de culoarea mierii, făcându-l pe privitor să-și înghită în secret saliva.

La naiba…

– Ah! Iar…ah! Tu!

Saitharn nu era sigur ce i se va întâmpla, dar stimula instinctele sălbatice ale celeilalte persoane, pentru că de data aceasta Sila era hotărât să meargă până la capăt. El părea să aibă degete zvelte pe care le inserase demult în canalul secret al băiatului frumos. Apoi, încetul cu încetul le înlocui cu ceva ce aștepta demult să le ia locul. Saitharn își ținu respirația, corpul fiind încordat din cauza acelui lucru tare.

E o senzație de care mă tot întrebam…A băgat-o pe toată? La naiba!

Mai mult?…

– Stai, au!

– Tu…relaxează-te. Respiră adânc.

– Ah,ah, ah!

Persoana de deasupra se aplecă mușcând spatele neted.

Voia să se întoarcă și să fie nepoliticos cu persoana care tocmai îi spusese să se calmeze, dar în acel moment nu-și mai putea controla corpul. Cu fața în jos, cu brațele și picioarele tremurând, strânse irevocabil cearșaful până când se mototoli la margini. Gura lui frumoasă era deschisă și gâfâia. Avea impresia că inima îi va ieși din piept și va cădea și ea pe cearșaf.

Folosi forța pentru a se mișca într-un ritm lent și așteptă ca celălalt să se adapteze. Mici mărgele de sudoare i se scurgeau de-a lungul firelor de păr și în jurul feței. Ritmul mișcărilor de du-te vino se schimbă.

– Ah…ah…

Senzația de invazie se transformă în furnicături. Fața lui dulce se cutremură din cauza impactului, corpul i se legăna, forțându-l să găsească un loc de care să se țină. Reuși să se sprijine cu palmele de capul patului, permițând adevăratului vânător să preia controlul asupra vânatului. Sângele din corpul lui era fierbinte, spre deosebire de temperatura rece a camerei. Sunetul ritmic al corpurilor lovindu-se unul contra celuilalt se amesteca cu sunetul gemetelor.

– Ah!

De fiecare dată când Sila se retrăgea, îi provoca un fior brusc de emoție. El continua să împingă și să pompeze în același loc, iar și iar de parcă ar fi vrut ca el să sublimeze[3] și să se transforme în vapori.

Cel mai adânc…adânc…atât de adânc…

– Ah!…Mm…Nu…Eeee!

Saitharn nu mai putea să formeze cuvinte pentru că senzațiile pe care le primea erau prea multe. Sila râse și se întinse peste Saitharn, prinzându-l de gât și blocându-l cu corpul lui musculos. Se înfipse din nou în el fără să audă nici un protest. Pha Liang știa foarte bine, corpurile lor nu mințeau. Strângerea puternică a curbei lui dure în înteriorul lui Saitharn era puternică. Teama că va dispărea îl făcea pe Sila … să se simtă atât de bine încât era greu de descris.

Acest copil era diferit … dar nu știa să spună în ce fel. Corpurile lor păreau să se potrivească perfect. Să fi fost de vină vocea aceea dulce?

Pentru prima dată în viață, Sila nu voia să se termine repede, într-o singură rundă.

– Bine…ummm…lăudă bărbatul în vârstă în timp ce-l apucă de talie.

Băiatul se așeză în genunchi.

Saitarn simțea că se lichefiază, deși știa că nu era fără experiență, dar Sila era mai priceput decât credea. Această persoană părea să cunoască momentul, ritmul, nu doar să folosească forța.

Ușor…greu…rapid…lent….toate astea…Sila le schimba pe rând și le folosea cu pricepere. Saitharn tresări, chipul lui dulce închise ochii și dădu capul pe spate, lipindu-l de umărul persoanei care se afla în genunchi în spatele lui. Corpul lui începu să zvâcnească, simțindu-se de parcă viața i se scurgea prin centrul vieții din abdomenul inferior.

– Sunt în tine, simți asta?

Fața lui frumoasă era fierbinte și transpirată iar când vocea lui rosti acele cuvinte simți o fericire enormă. Inima aproape că i se opri în piept.

– Răspunde-mi, repetă vocea profundă cerându-i tânărului să încuviințeze.

În acel moment Saitharn nu mai era capabil să vorbească. Nu putu decât să încuviințeze.

Bătăile inimii lui Sila se simțeau foarte puternic.

O mână puternică fusese folosită pentru a ajuta la accelerarea ritmului, astfel încât băiatul să se simtă bine. Saitharn avea impresia că era aruncat în cer și că în secunda următoare se scufunda în abis.

Miezul lui de culoarea mierii zvîcnea în timp ce ejaculă violent. O parte din lichid se scurse pe pat, iar o parte se întinse pe palma mare a persoanei care încă își mișca trupul în spatele lui.

Un gâfâit scăzut și un mârâit îi răsunau în ureche. Sila nu era încă satisfăcut, încă dansa ritmic înfingându-se adânc în canalul dragostei.

Saitharn se îndrăgostise cel mai mult de acel moment…momentul în care își dăduse seama că leul era neajutorat. Capul raționa…dar făcea cum dorea inima.

Sunetul ritmic al tăbliei lovind peretele suna jenant. Oricine putea auzi.

Miezul înmuiat al inimii lui își reveni în simțiri. Se alătură din nou agitației lui Sila. Palma fierbinte a acestuia apucă fața băiatului frumos și o întoarse pentru a primi un sărut pasional. Partea finală a jocului amoros nu avu un ritm blând. Sila se izbi în trupul lui și-l trase până la capăt. Șoldurile lui puternice se legănară cu forță spre talia lui Saitharn încă de câteva ori. Corpul lui zvâcni și ejaculă cu putere. Saitharn se prăbuși cu fața lipită de perna moale, deoarece Sila și-o retrăsese cu brutalitate. Saitharn nu-și revenise încă din actul sexual când urechile surprinseră un zgomot ca un țiuit. Auzise un sunet a ceva care se rupea. Când se întoarse să se uite, conștientiză că Sila înlocuise prezervativul vechi  cu unul nou.

-Destul! E prea mult.

Saitharn își mușcă buza. Forța loviturii pe fundul lui frumos îi făcu trupul să tremure ușor și simți o senzație arzătoare. Dar nu știu de ce …îi plăcuse.

– Ți-am spus doar, eu nu sunt un adult bun.

– Ah, stai!…Ah!

Dar bărbatul înalt o făcu pe surdul. Când reintră în canalul cald, Saitharn își îngropă fața în pernă și-și înghiți cuvintele de respingere. Jocul dragostei reîncepu și băiatul frumos își scutură șoldurile pentru a primi gemetele puternice ale lui Sila. Nu rezistă să bodogănească:

– Ah…tu…din nou acolo!

– Mmm…șșș…da…ah…tu…uh…

Cu o fărâmă de sentiment, în mijlocul parfumului și al poftei, Sila voia ca acest băiat să geamă și să-i strige numele. Da … era păcat că nu se cunoșteau și totul durase doar o noapte…

…………..

A doua zi de dimineață Chakkrit veni și bătu la ușa camerei. Absența răspunsului îl făcu pe tânăr să se încrunte. Se uită la ceasul de la mână. Era aproape 8.

Pha Liang nu se trezește niciodată târziu…

În mai puțin de o oră avea o întâlnire la un hotel partener. Chakkrit decise să-și piardă manierele și să bată din nou la ușă pentru a-l trezi pe cel dinăuntru. Dar ceea ce se întâmplă în această dimineață fu diferit și depăși toate așteptările.

Sila apăru … e adevărat, doar că ieșise din camera opusă și asta însemna că …

Pha Liang nu se întorsese în camera lui. În plus, el dormise într-un pat cu un străin … Deși era cu un străin cu care avusese o relație fizică, Chakkrit știa că de fiecare dată când Sila termina actul sexual, el pleca. Dar aseară era prima dată când rămăsese să doarmă cu un străin.

– Îmi pare rău, am întârziat. Aș vrea să fac un duș și să mă schimb mai întâi, apoi te voi urma, spuse bărbatul cu voce joasă.

Chakkrit nu întrebă prea multe, doar plecă înapoi pentru a sta și a aștepta în mașină.

-P’Krit, Phi…

-Ce este Saeng? răspunse Chakkrit  fratelui său pe un ton scurt gândindu-se la ceva care i se blocase în cap .

– Pha Liang a luat o cameră cu un bărbat frumos? Nu s-a întors să doarmă în camera lui. A fost cu băiatul frumos toată noaptea?

Tânărul vorbise copilăros cu  o atitudine curioasă. Întrebarea pe care o auzise îl făcu pe Chakkrit să-și încrunte confuz sprâncenele.

– De unde știi?

– Te-am urmărit, au! țipă Saeng ridicând capul pentru a-și expune fruntea. Chakkrit își folosi palma fără ezitare pentru a-l pocni cu forță.

– Ți-am ordonat să aștepți. De ce m-ai urmărit?

– Au! Doare! strigă Saeng frecându-și fruntea.

Tânărul ar fi vrut să se certe cu el, dar știa că nu respectase ordinele, așa că alese să plece capul și să-și recunoască greșeala.

– Să nu povestești nimănui că te fac grătar. Îți poți pierde locul de muncă, înțelegi? ordonă Chakkrit fratelui său mai mic cu o voce severă.

Nu voia ca această chestiune să ajungă la urechile celor din afară, chiar dacă nu era mare lucru. Dar un asemenea lucru nu se mai întâmplase niciodată.

Sunetul telefonului opri conversația.

– Sawasdee Krub[4] Khun[5] Davipha.

Tânărul spusese numele secretarei șefului. Davipha era o femeie de 30 de ani, foarte talentată la muncă și foarte meticuloasă. Era cea mai meticuloasă femeie întâlnită vreodată de Chakkrit.

– Sawasdee Kha, Khun Chakkrit, unde sunteți acum? Nu e nimic grav, dar Tosathorn nu vrea ca șeful să întârzie. Pha Liang nu a întârziat niciodată , de aceea e îngrijorat. Pur și simplu își face prea multe griji.

Persoana de la celălalt capăt al firului vorbise pe un ton glumeț, care era diferit de starea celui care asculta. Chakkrit transpira puternic. Secretara aflase că … Pha Liang nu întârzie niciodată…iar acum se întâmplase. Era chiar foarte adevărat …  că se întâmplase.

[1] Nume dat unei persoane care creează probleme

[2] Lovitură

[3] A trece (prin încălzire) din stare solidă direct în stare gazoasă fără a mai trece prin starea lichidă

[4] Formă de salut care se folosește  în orice moment al zilei de către bărbați

[5] Formă de adresare politicoasă către o femeie sau către un bărbat

Vă sugerez și un fond muzical potrivit pentru lecturarea acestui capitol

https://www.youtube.com/watch?v=OeSKhKrOPcY