Păunul roșu- Capitolul 1 special (PARTEA 3)

Păunul roșu- Capitolul 1 special (PARTEA 3)

HONG KONG SHUAI

Capitol special 1( partea a 3-a)

 

 

– Lu Yi Peng, îți place luna plină?

– Da.

– Dar mie nu-mi place, spuse el și se strânse mai aproape de Lu Yi Peng. Acesta profită de ocazie și își  înconjură brațele în jurul taliei lui. Apoi continuă.

– Dar dacă nu-ți place luna plină, atunci de ce m-ai invitat afară?

–  Pentru că am presupus că lui Peng Peng i-ar plăcea asta.

Persoana vorbise încet și se întoarse spre el. Privindu-l, inima lui Lu Yi Peng bătea tare și zgomotos. Își mută fața mai aproape de el.

– Kong Shuai știi, chiar dacă îmi plăcea luna plină, acum îmi place de tine. Adică nu… este mai mult decât atât… Tu îmi placi cel mai mult.

Fața lui Hong Kong Shuai deveni roșie. Se întoarse din nou să se uite la el.

– Chiar simți asta?

– Da… m-ai făcut să realizez cât de dureroasă este viața fără tine. Nu-mi place și nu iubesc nimic mai mult decât tine.

Hong Kong Shuai își ridică ușor capul și se uită la el cu ochi tremurători. Lu Yi Peng își văzu propria imagine reflectată în ochii lui. Își aplecă fața în jos și îi șopti la ureche.

– Să nu mai dispari niciodată de lângă mine.

– Peng Peng, strigă acea persoană înainte ca buzele lui să fie apăsate ușor.

În lumina argintie a lunii, Lu Yi Peng îl privi cu inima tremurândă. Cu greu putea reține sentimentele de fiecare dată când își freca palma în jos și în sus pe acel spate. În  colțul ochilor apărură lacrimi. Nu se gândise niciodată că va simți o așa mare iubire pentru această persoană care acum era neputincioasă.

 

Ce putuse să-i facă această persoană?…Persoana care îi furase inima și îi schimbase complet viața.

 

– Peng Peng, strigă Hong Kong pe un ton surprins înainte de a-și ridica mâna pentru a șterge lacrimile care cădeau în șuvoi pe obraji lui Lu Yi Peng.

Acesta  îi luă mâna și o sărută. Sărută lacrimile care erau în podul palmei lui Hong Kong Shuai. Apoi îl luă în brațe și îl purtă până la conac.

Servitorii se duseseră cu toții la  culcare. Lu Yi Peng îl aduse pe Hong Kong în brațele lui până în fața ușii conacului. Obrajii acestuia erau foarte roșii.

Tânărul știa că nu se mai putea abține, se aplecă și sărută obrazul înainte de a continua. Sărută din nou buzele acelea cu ardoare apoi începu să scoată hainele lui Hong Kong, tot ținându-l în brațe. Hainele cădeau una câte una cu o viteză înnebunitoare acolo, în fața ușii camerei.

Kong Shuai vorbi jenat:

– Peng Peng, te rog ,intră în cameră.

Acesta deschise ușa, intră, înaintă cu Kong Shuai în brațe și  îl așeză ușor pe pat, apoi  îl încălecă. Kong Shuai întinse mâna, îi atinse obraji înainte de a șopti încet:

– Peng Peng…

Lu Yi Peng îi prinse ambele mâini și le sărută înainte de a le apăsa pe pat, apoi își îngropă fața în curba gâtului, ca și cum ar fi vrut să aspire căldura acelui corp. Apropierea de acest corp atât de dorit,  îl făcu să plângă, dar de data aceasta erau lacrimi de fericire. Din noaptea aceasta nu mai trebuia să se sperie de îmbrățișarea rece din interiorul coșmarelor ce le avusese din ziua în care îl pierduse pe acel păun nebun.

Hainele lui  Kong Shuai fură complet îndepărtate, dezvăluind o piele curată și albă ce se reflecta în lumina lunii pline din fereastră. Lu Yi Peng se aplecă  și sărută din nou buzele acelea, apoi a început să sărute ca un nebun acel corp bucățică cu bucățică. Kong Shuai tremura sub ploaia aceasta de sărutări. Lu Yi Peng își duse buzele în jos peste curba gâtului, peste piept oprindu-se să mângâie ambele sfârcuri care erau fierbinți. După o clipă, se deplasa în jos spre abdomenul Inferior. Corpul lui Kong Shuai convulsionă când buzele tânărului atinseră zona sensibilă dintre picioarele lui. Lu Yi Peng își strânse buzele  în jurul penisului și mișcă încet mâna pentru a-l  mângâia ușor. Aspira cu delicatețe acea parte a lui Hong Kong Shuai, partea pe care el nu-i permisese niciodată să o atingă din cauza probabilă a unei răni din copilăria lui. De data aceasta uitându-ne la el, Lu Yi Peng voia să facă totul pentru a-l impresiona. Un nou sentiment intră în inima lui și folosi toată blândețea pe care o avea pentru a-i șterge sentimentele rele care erau îngropate adânc în acest corp. Respirația lui se auzea foarte puternic. Când acea parte fu încălzită de cavitatea bucală, Hong Kong întinse mâna și ținu capul tânărului pentru a-l ajuta să  ia un ritm.

– Oh!… gemu tare Kong Shuai în timp ce partea aceea devenea din ce în ce mai tare. Lu Yi Peng își mișcă vârful limbi în jurul falusului fierbinte, apoi buzele în sus și în jos păstrând un ritm delicat. Gemetele lui Hong Kong Shuai începură să devină și mai puternice.

– Ah!…Suficient…destul… e destul! lăsă să-i scape un strigăt Hong Kong Shu ai încercând să-și folosească mâinile pentru a opri mișcarea buzelor tânărului, în timp ce talia i se încordase.

Inima lui Lu Yi Peng bătu cu putere. Venise în sfârșit ziua când auzea aceste cuvinte din gura păunului.

Buzele lui se întredeschiseră înainte ca celălalt să poată să geamă mai tare. Corpul lui Hong Kong deveni roz închis. Lu Yi Peng îl privi apoi  făcu un du-te-vino pe falusul lui  în timp ce își scotea propriile haine. Când trupurile se atinseră, fiecare parte simți căldura celuilalt, fața lui Hong Kong deveni și mai roșie ca înainte, în timp ce corpul lui Lu Yi Peng fremăta de dorință. Îl sărută din nou apoi începu să pregătească pasajul secret al lui Hong Kong Shuai care era gata să accepte penetrarea.

Corpului lui Hong Kong Shuai se răsuci cu o putere emoțională, chiar dacă Lu Yi Peng introdusese doar degetul. Partea inferioară a corpului strânsa vârful degetului făcând că inima tânărului să bată puternic. Respirația lui începea să devine greoaie pentru că Hong Kong se mișca în ritmul mâinii lui. Indiferent cât de amețit ar fi fost, Lu Yi Peng tot se putu gândi la un prezervativ. În timpul preludiului, tânărul găsit un pachet de prezervative în buzunarul pantalonilor, apoi îl puse pe falusul său. Apoi apăsă încet vârful fierbinte în pasajul secret care fusese pregătit. Hong Kong Shuai tresări, în timp ce partea fierbinte a lui Lu Yi Peng îi apăsa corpul. Tânărul îi luă ambele picioare și le ridică pe umerii săi. Inserarea fu lentă și constantă, un geamăt dulce se auzit de pe acele buze. Lu Yi Peng  se aplecă și îl sărută cu excitare pe coapsa încă sănătoasă. Sentimentul senzual pe care îl primi  îl făcu pe tânăr să nu se mai poată gândi la altceva.

-Peng Peng! Kong Shuai strigase primul. Lu Yi Peng  se aplecă și îmbrățișă acea persoană mișcându-se ritmic. Penetrarea era din ce în ce mai puternică, un geamăt tremurător se auzi. Hong Kong Shuai își înfipse mâinile în zona largă a spatelui. Înainte de a se arcui cu forță când acea parte fu introdusă complet. Lu Yi Peng  era în genunchi și ținea talia în sus pentru a putea penetra. În același timp se aplecase și cu gura îi umezea falusul, care era foarte excitat. Îl ținu în gura lui mult timp, apoi începu să se miște.

Ah!…Ah!!…un geamăt inocent făcut să fluture spiritul lui Lu Yi Peng, ridicând picioarele lui Hong Shuai tot mai sus pentru a se scufunda mai adânc în dorințele sale. Cu cât vedea mai mult acea față roșie cu atât gemea mai mult  de plăcere. Tânărul aproape ajunsese la punctul culminant. Sensibilitatea lui Hong Kong Shuai era la fel de feroce ca înainte, aspirând și strângând acea parte a lui până când simți că nu mai putea să respire de plăcere. Își împinse din nou adânc șoldurile în acel corp, parcă ar fi vrut să depășească forța senzuală pe care i-o dădea cealaltă parte. Actul deveni din ce în ce mai intens, cele 2 trupuri se apăsară unul împotriva celuilalt până când se contopiră perfect. Transpirația cădea picurându-le pe față, în ciuda aerului rece din jurul lor.

În sunetul gemetelor și zgomotului sacadat al respirației icnite părea că erau două animale rănite.  Lu Yi Peng întoarse apoi corpul lui Hong  Kong Shuai cu susul în jos. Imaginea păunului roșu îi apăru în față în toată splendoarea lui. Culoarea roșie era ca și cum ar fi fost desenat cu sânge. Tânărul se aplecă și sărută peste tot acel spate, apoi se înfipse din nou în el. Auzi cealaltă parte gemând de parcă urma să moară. Oricât de frumos ar fi fost acel păun tot proprietarul spatelui era mai frumos. Lu Yi Peng cuprinse fața fierbinte a lui Kong Shuai și apăsă un sărut pe buzele care gemeau. Apoi apucă din nou corpul și îl răsturnă ca să fie față în față cu cel pe care îl iubea atât de mult. Căldura dragostei aproape că îi ardea pe amândoi. Două siluete răspundeau  una la emoțiile celeilalte cu un sentiment de iubire profundă și unică. Regăseau acest sentiment în fiecare postură, în fiecare unghi, în aproape fiecare ipostază. Când se gândiră mai târziu, încă nu-și veneau să creadă că fuseseră capabili să le facă până ajunseseră la punctul comun culminant al emoției. Timpul trecuse deja peste noapte. Cele două siluete tremurară violent în același timp, Lu Yi Peng se aplecă și îl sărută pe Hong Kong Shuai cu multă iubire, înainte de a se întinde pe corpul cu picioarele largi deschise. Își îngropă fața în curba gâtului. Stătu o vreme așa. Apoi aduse cu multă tandrețe corpul persoanei aproape de pieptul lui și-l ținu strâns ca și cum i-ar fi fost frică să nu dispară.

Sunetul respirației lui lor deveni treptat mai liniștit și apoi reveni la ritmul normal. Dintr-o dată Lu Yi Peng simți că Hong Kong îi săruta pieptul, apoi se ridică un pic și îi șopti la ureche.

– Peng Peng …mai vreau altul ca acum.

Lu Yi Peng deschise larg ochii și ridică imediat mâna pentru a ține corpul celeilalte persoane, dar se pare că era prea târziu. Hong Kong se smulse și era deja călare pe el. Lăsă capul în jos și îi mușcă ușor bărbia.

– Chiar m-ai stârnit.

Ochii tânărului aproape că se închiseră și deschise gura să spună ceva. Dar Hong Kong se lăsă pe el, apăsându-și șoldurile de zona sensibilă dintre picioarele lui care fusese trezită din nou, șoptind cu o voce răgușită:

– Nu leșina încă, Peng Peng, nu sunt sătul.

Îl prinse de talie și îl călări ca un nebun.:

Cu inima bătându-i tare, Lu Yi Peng scoase un strigăt mare în momentul în care ejacula:

–  Hong Kong Shuai!!!!!!!!!!

…………………………………………………………………………………………………….

 

Înainte să deschidă ochii era aproape amiază. Soarele era de mult pe cer.  Lu Yi Peng clipi uluit, ca o persoană care era un pic drogată. Când se dezmetici complet găsi niște ochi negri care se uitau la el.

– Bună dimineața, spuse silueta, mișcându-se să-l sărute pe obraz.

Lu Yi Peng se trezi de-a binelea.

– Kong Shuai!!!

– Da…

Persoana numită își drese glasul apoi se mișcă pentru a-l îmbrățișa din nou.

Lu Yi Peng  trebui să împingă acea siluetă din nou înainte de a-i ridica picioarele.

– Kong Shuai…

 

Tânărul se opri. Se uită la picioarele albe ale celuilalt, care erau încă pline de mușchi. Hong Kong Shuai se întinse confortabil pe pat.

Cearșafurile erau murdare din cauza dragostei pasionale din noaptea precedentă.

– Lu Yi Peng, mi-ai sărutat picioarele?

Lu Yi Peng își dădu ochii peste cap și se uită la persoana care vorbea înainte de a ridica vocea.

– M-ai fiert din nou!

Nimeni care ar fi paralizat,  incapabil să meargă de luni de zile, nu ar avea mușchii picioarelor atât de perfecți și de puternici.

Aseară, când piciorul lui Hong Kong fusese prins, sărutat și mușcat, ar fi trebuit să nu se simtă excitat.

– Kong Shuai…ești  cu adevărat înfricoșător!!

Kong Shuai încă mai avea zâmbetul pe buze înainte de a continua:

-Nu fi atât de agitat…Peng Peng,  recunoaște că mă placi așa. A fost așa de rău, noaptea trecută?

Fața lui Lu Yi Peng  deveni roșie de furie

Deasupra coapsei un semn de sărutare și multe altele erau dovezi bune, își dădu seama de greșeala în flagrant. Chiar și așa, tânărul , strânse din dinți și spuse

 -Ești într-adevăr atât de crud. Deși am renunțat la tot ca să vin la tine, tot ai încercat să mă păcălești.

– Păi nu știam ce să fac, spuse persoana, apoi se ridică și-i ținu fața cu  mâinile. Nu credeam că  Peng Peng va veni…Într-adevăr…

Lu Yi Peng se uită la perechea aceea de ochi negri, gândindu-se cât de mult putuse să creadă ceva ce ieșise din gura acestui tip.

– Când cineva a sunat să-mi spună că ai sosit la debarcader, credeam că am auzit greșit, spuse Hong Kong Shuai.

–  Erai atât de îndrăgostit încât veniseși să cauți pe cineva ca mine pe care l-ai abandonat acolo pe navă? Chiar nu-mi venea să cred.

Lu Yi Peng strânse buzele privind fața aceea.

– Mi-a fost foarte frică. Așa că i-am spus lui Xiao Zi și majordomului Li că dacă apari,  să-ți spună că am devenit amnezic. Pentru că eu credeam că nu vei fi așa de crud să vii  să arestezi un bărbat bătrân care nu-și amintește nimic. Și care nici măcar nu putea merge bine. Ar fi fost altceva, spuse Hong Kong, Shuai și făcu o mutră rușinată.

– Tu păreai să mă placi așa, amnezic, așa că am luat-o de la sine înțeles.

Lu Yi Peng se gândi la toate lucrurile pe care i le spusese , iar fața tânărului deveni imediat roșie.

– Kong Shuai!! Ești cu adevărat cel mai rău dintre răi !

– Ei haide, eu n-am vrut să fac asta. Nu fi copil încăpățânat. Nu m-am putut abține să nu o fac, pentru că am văzut cum te comportai cu mine. La fel ca ieri… spuse, Hong Kong, Shuai și își lipi mâna de pieptul lui musculos.

– În sfârșit ești aici cu mine.

Lu Yi Peng scrâșni puternic din dinți.

– Kong Shuai…vrei să-ți spun ceva?

– Ce?

Kong Shuai se întoarse și făcu o față nevinovată.

Cu o mișcare rapidă, Lu Yi Peng îl apăsă pe Kong Shuai de pat și se auzi un sunet metalic la încheietura mâinii.

– Am venit special să te arestez.

Hong Kong Shuai se uită la fața lui înainte să se uite la încheietura mâinii cu cătușele prinse de ea și izbucni în râs.

– Peng Peng a demisionat, nu mai poți să te joci. Sunt cătușe adevărate? Îți plac într-adevăr? De aceea le-ai pus pe mine așa?

Lu Yi Peng  nu răspunse în schimb, își apăsă din nou buzele pe acel corp. Sunetul cătușelor care ținea împreună  încheieturile celor doi iubiți se auzi ca un sunet cristalin.

– De data aceasta nu te voi mai  lăsa să scapi , spuse tânărul arătând solemn și mișcând cătușele care erau legate de mâna lui.

Hong Kong Shuai râse.

– M-ai prins cu mult timp în urmă, nu ți-ai dat seama?

Cu mâna dreaptă trase capul lui Lu Yi Peng și-l sărută adânc.

– Te-am pus să te întorci și să mă  prinzi încă o dată. Nu mă mai lăsa să merg nicăieri de data asta.

Lu Yi Peng se uită în jos la acea față înainte de a spune drăgăstos:

– Chiar dacă voi muri, nu te voi mai lăsa să pleci.

Loading

Care este reacția ta?
+1
2
+1
15
+1
3
+1
8
+1
1
+1
0
+1
0

14 Comments

  1. Mihaela Bambe

    superb ! ???????????? exact cum ma așteptam . Paunul nebun a întrat în panică și sa dat bolnav ???????????? moooor cartea este prea buna !
    expresia Mai prins cu mult timp în urmă, nu ți-ai dat seama ” este epică! mulțumesc din suflet Ana Lu ! ????????????

  2. AnaLuBlou

    Si eu multumesc mult pentru toate comentariile, ca ma citesti si ca ai reusit sa-l iubesti pe paunul nebun

  3. Iulica

    O traducere la înălţimi ameţitoare. Acum înţeleg sentimentul de „vreau să fiu acolo”. Nu întreba unde doream eu să fiu că e indecent să spun…
    Mulţumesc pentru capitol şi dacă vreodată te simţi obosită, nu uita că există 2 braţe deschise care te aşteaptă să-ţi dea energia necesară pentru a continua traducerea. ????????????

    • AnaLuBlou

      Multumesc pentru cuvinte. E unul dintre cele mai frumoase capitole. Scriitoarea ne-a recompensat pt rabdarea noastra.

  4. Elena

    Minunat, Păunul doar sa jucat cu Peng Peng să fie sigur că este al lui.
    Mulțumesc frumos pentru traducere, este impecabilă, felicitări.
    Aștept cu drag noile tale proiecte.
    Pupici ????????????????

  5. Elena

    Minunat, Păunul doar sa jucat cu Peng Peng să fie sigur că este al lui.
    Mulțumesc frumos pentru traducere, este impecabilă, felicitări.
    Aștept cu drag noile tale proiecte.
    Pupici ????????????????

    • AnaLuBlou

      Multumesc, Elena, esti mereu prezenta si ma bucur.. Curat nebun Paunul asta ☺️

  6. Ioana

    Vai mi-e Păun nebun sa jucat asa cu Peng Peng sa vadă dacă adevărat îl iubește sau nu. ma surprins plăcut. Mulțumesc Ana pentru toată munca depusă ❤️❤️❤️

    • AnaLuBlou

      Multumesc pentru ucomentariu, daaa ce nebun. Da’ tot i-a pus catusele Peng Peng Yes!!!

  7. svet

    Multumim pentru traducere, Ana LuBlou!!! <3 Cu greu mai pot comenta dupa tot ce am citit in acest capitol special. Mi-am imaginat fiecare secunda petrecuta de cei doi. Mie mi-a placut mult fraza in care se spune ca "imaginea paunului i se parea de un rosu aprins de parca era desenat cu sange"

    • AnaLuBlou

      Multumesc pentru comentariu. Da, e o imagine f frumoasa. Multumesc mult ca urmaresti aventurile paunului ❤️

  8. Diana

    Știaaaammmmm…am simțit …..!!!
    Vezi ..de aceia iubesc și eu acest păun nebun !!!

    • AnaLuBlou

      Păunul roșu e unic…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *