Cuvintele lui Nan l-au făcut pe Mac să se înroșească.
– Uh, ticălos nerușinat. Dacă ai de gând să mă iei cu tine, atunci grăbeşte-te, dacă întârzii, voi merge singur, Mac a tipat pentru a-şi acoperi jena la cuvintele lui Nan, mâinile lui răsucind cearşafurile.
(- Dacă te duci singur, te lovesc cu piciorul, asta e tot,) Nan a amenințat înainte de a închide.
– Idiotule, a înjurat Mac pe la spate. A luat cartea şi a continuat cu greu. La scurt timp după aceea, Nan a ajuns acasă şi s-a apropiat de Mac, care era leneș în grădină.
– Mergem. A spus vocea răgușită a lui Nan, făcându-l pe Mac să se uite la el.
– Da, a răspuns Mac scurt.
– Deci, eşti gata? A întrebat Nan.
– Nu încă, nu ştiam când te vei întoarce. Mac a vorbit repede înainte ca Nan să poată spune ceva.
– Du-te si pregătește-te, este deja ora 17:00, a răspuns Nan, așa ca Mac s-a ridicat, s-a întors în casă, a urcat în camera lui şi apoi a coborât să se întâlnească cu Nan care aştepta jos. Coborând scările, Mac a auzit vocea lui Nan vorbind cu Frog.
– De ce nu i-ai gătit lui Mac, Frog? Vocea firava a lui Nan a răsunat, făcându-l pe Mac să înghețe la auzul numelui lui.
– Păi, frate tu nu erai aici, a răspuns Frog. Acum, cei doi vorbeau într-un colt al camerei, lângă intrarea în casă.
– Dacă eu nu sunt aici, trebuie să găteşti, altfel va arde ceva, a spus din nou Nan.
– Poate să-şi gătească şi singur şi nu este şeful meu. El nu-mi plăteşte salariul. De ce trebuie să continui să fac totul pentru el? Frog a răspuns cu reticență.
– Cum să-ți spun, Frog? L-am adus aici cu mine, te rog doar să găteşti pentru el. Ce este greu? Sau trebuie să-ți dau o mărire de salariu şi să te plătesc ca să te ocupi de mâncarea lui? Nan a continuat. Mac, care stătea acolo şi asculta, şi-a simțit inima bătând cu putere la cuvintele lui Nan, ca și cum Mac ar fi fost unul dintre cei mai importanți oameni din casă de care trebuia să aibă grijă.
–Nu vreau o mărire de salariu…Ok, dacă Hia vrea să mă ocup, o fac, a spus neputincios Frog. Pe scurt, Frog nu putea să se certe cu Nan.
– Ei bine, asta este, a spus Nan.
Mac s-a oprit pentru o clipă şi a coborât încet scările. Nan mergea şi el pe scări.
– Ai terminat? a întrebat Nan, Mac a dat din cap, apoi s-a întors să se uite la Frog, care îl urma pe Nan, şi a văzut că cealaltă persoană îşi bătea joc de el.
Mac a suspinat încet, știind imediat ca Nan îl făcuse cu siguranța pe Frog sa-l urască şi mai mult.
– Atunci du-te la mașină, a spus Nan, puțin supărat pentru că era supărat pe Frog
– Deci, frate ce vrei să-ți pregătesc la cina? Frog nu s-a putut abține să nu întrebe.
– Nu este nevoie, Mac şi cu mine mergem să mâncăm în oraș, a spus Nan, înainte de a-l trage de braț pe Mac pentru a merge în același timp în fața casei.
De îndată ce s-au urcat în mașină, Nan s-a îndreptat direct spre casa lui Mac. Pe drum, Mac îl privea periodic, pentru că Nan nu-l deranja ca de obicei.
– De ce te uiți la mine? Expresia lui Nan l-a făcut pe Mac să înghețe puțin şi să facă o fată confuză.
– Cine se uită la tine? A întrebat Mac pe un ton ușor enervat, Nan s-a întors să se uite la el.
– Hmmm, un câine se holbează la mine. Dacă ai ceva de spus, spune-o, a răspuns Nan.
– Nimic, răspunse Mac, știind că Nan era supărat, așa că nu voia să găsească motive pentru a-l înfuria și mai tare.
– Ai vreun lucru special pe care vrei să-l mănânci mâine?, a întrebat Nan încet, cu ochii privind în josul drumului.
– De ce? A întrebat Mac confuz.
– Trebuie să te duci mâine la serviciu, nu-i aşa? Îl voi pune pe Frog să-ţi pregătească prânzul. Spune-mi ce vrei să mănânci ca să-i spun ce să facă, a spus Nan surprinzându-l puțin pe Mac, pentru că în mod normal nu îl întreba niciodată, Mac avea doar datoria de a manca.
– Ce se întâmplă? A întrebat din nou Nan, în timp ce Mac reflecta.
– Carne de porc dulce, a răspuns Mac ce voia să mănânce
– Așteaptă, asta îți va da doar diabet. Comandă altceva, a spus Nan certându-l.
Mac s-a încruntat ușor, Nan l-a întrebat ce vrea să mănânce și el a spus doar atât.
– Calamar umplut, a spus Mac din nou.
– Tocmai ai mâncat vineri. Ai de gând să mănânci din nou calamari? O să ai colesterolul ridicat, a spus Nan, cu un zâmbet jucându-se în colțurile gurii care l-a făcut pe Mac să se oprească înainte de a respira adânc când şi-a dat seama că era tachinat
– La naiba, orice vrei să faci pentru mine, fă-o. Nu trebuie să întrebi. Dacă atunci când îți spun ce vreau să mănânc, nu o faci, nu-ți face griji. l-a certat Mac supărat.
– Haha, să te simți jignit de asta nu face decât să te enerveze, khun Mac, i-a răspuns Nan.
Recunoaște că era supărat la început, așa că a încercat să glumească cu Mac pentru a-şi atenua frustrarea, ceea ce a fost destul de eficient.
– Idiotul naibii, l-a certat Mac. Dar Nan nu a tresărit, un râs răsunând în gâtul lui.
– Îți place de mine? A întrebat Nan făcându-l pe Mac să înghețe, inima bătându-i tare când a auzit aceste cuvinte.
– Despre ce prostii vorbești? Creierul tău este în regulă? A întrebat Mac rapid. Se simțea de parcă propriile mâini erau încurcate, fără să aibă unde să le pună.
– Oh, am auzit oameni spunând că femeile, atunci când te insultă, o fac pentru că te plac. Dacă mă înjuri, înseamnă că mă placi, nu-i aşa? a întrebat Nan cu un zâmbet.
– Du-te dracului, eu nu sunt femeie. În plus, pentru mine, înjurăturile sunt înjurături, nu înseamnă nimic, a spus Mac, dar nu a îndrăznit să se uite la Nan.
– Ah, păcat, a spus Nan, Mac s-a încruntat și s-a întors să se uite la el.
– Ce păcat? A întrebat Mac în grabă, Nan a ridicat ușor din umeri.
Mac sa uitat la el cu neîncredere, pentru că nu putea ghici ce voia să spună, niciodată nu știa exact ce gândea această persoană.
Când Nan nu a spus nimic în afară de asta. Mac a stat în tăcere până când a ajuns la poarta din faţă a casei sale.
– Așteaptă în mașină, eu cobor să-mi iau hainele, a spus Mac, dar a fost surprins când Nan a deschis ușa mașinii.
Nan s-a îndreptat spre poartă şi a sunat la sonerie, făcându-l pe Mac să coboare rapid din mașină.
– Ce naiba faci aici ticălosule? Urcă în mașină, a strigat Mac în grabă, dar Nan s-a prefăcut că nu aude şi a sunat din nou la sonerie.
– Voi deschide, voi deschide! Vocea grădinarului a răsunat în timp ce se grăbea spre ușă.
– Oh, Domnule Mac, a salutat grădinarul când l-a văzut pe Mac in picioare cu un alt tânăr.
Astăzi, Nan era îmbrăcat într-o pereche de blugi skinny si un tricou alb care îi îmbrățișa corpul, arătându-i pieptul puternic.
– Deschideți-mi poarta vă rog, voi lăsa mașina înăuntru, a spus Nan, făcându-l pe Mac să se întoarcă şi să se uite la el.
– De ce vrei să intri? Așteaptă în fața casei, a spus Mac în grabă.
– Am intrat în casa ta, sunt deja aici, nu pot să intru şi să-l cunosc pe tatăl tău? A întrebat Nan, iritat
– Nu e nevoie! A spus Mac cu o voce severă, în timp ce grădinarul, aflat în picioare, îi privea nedumerit pe cei doi.
– Nu face atâta zgomot. Crezi că ești acasă? A spus Nan.
– Ce-i cu zgomotul asta, Jom? Vocea tatălui lui Mac, Kitcha, a răsunat înainte de a se îndrepta spre ușa din faţă a casei.
– Uh, domnul Mac s-a întors, a răspuns grădinarul.
– Bună seara. Nan a ridicat mâinile către tatăl lui Mac, zâmbind, Mac era în lângă el. Tatăl lui Mac a ridicat mâna în semn de salut.
– Deci, de ce nu intri în casă? A întrebat tatăl lui Mac înainte de a-l lăsa pe grădinar să deschidă poarta.
– Stai puțin, mi-am permis să parchez singur mașina în curte, l-a spus Nan tatălui său, care a dat din cap pentru că a văzut că cealaltă persoană a venit cu fiul său. Mac s-a întors imediat să se uite la el.
– Tatăl tău mi-a dat permisiunea, i-a șoptit Nan lui Mac înainte de a se îndrepta spre mașină şi de a merge spre parcarea casei, Mac urmându-l pe tatăl său.
– Acesta este prietenul cu care stai? L-a întrebat tatăl lui Mac pe fiul său.
– Da, a răspuns Mac scurt, încruntându-se, neînțelegând de ce Nan ar fi intrat in casa lui.
– Această persoană, pare foarte diferită de ceilalți prieteni ai tăi, a spus tatăl lui Mac, pentru că prietenii pe care i-a întâlnit şi l-a văzut erau în mare parte din înalta societate, purtau haine de firmă şi nu păreau la fel de nepoliticoși ca Nan.
Mac a rămas tăcut pentru că nu știa cum să-i spună tatălui său cine era Nan.
– Mă scuzați că nu m-am prezentat? Numele meu este Nan.
– Um, tu ai fost cel care a sunat când Mac a fost bolnav? a întrebat tatăl lui Mac.
– Da, a răspuns Nan politicos, ceea ce l-a făcut pe Mac să se simtă stingherit.
– Deci te-ai întors acasă? Tatăl lui Mac s-a întors să se uite la fiul său şi l-a întrebat.
– Nu, m-am întors să mai iau haine. Deocamdată stau la Nan acasă, tată, a spus Mac, uitandu-se la Nan pentru a răspunde la întrebările tatălui său dacă acesta mai punea altele.
Nan, care a coborât din mașină, s-a prezentat din nou. Nan s-a purtat ca şi cum ar fi vrut să-și șteargă acțiunile din trecut.
– Tată, vorbește cu el, eu îmi iau hainele mai întâi. Terminând, Mac a fugit spre casa lui, lăsându-l pe Nan să răspundă la întrebările tatălui său.
– Domnule… Înainte ca Nan să poată răspunde, grădinarul a intrat.
– Ce? A răspuns tatăl lui Mac.
– Cred că va trebui să chem un mecanic să arunce o privire la mașină, deoarece nu mă pricep prea bine la motoare, a spus grădinarul cu calm.
– Ce nu este în regulă cu mașina? A întrebat imediat Nan.
– Nu știu, mașina nu vrea să pornească, s-a plâns tatăl lui Mac.
– Atunci lasă-mă să arunc o privire, a răspuns Nan, tatăl lui Mac a ridicat o sprânceană.
Mac a intrat în cameră, de îndată ce a intrat în cameră, a căzut pe pat epuizat uitându-se la tavan, întrebându-se ce făcea, „De ce trebuia să renunţe la Nan?”. Pe de o parte, voia să se întoarcă la viața lui normală, dar, pe de altă parte, începea să se obișnuiască cu ceva ce Nan ii oferise în mod inconștient. Mac stătea întins in pat încercând să se gândească la lucrurile rele pe care i le făcuse Nan, încă îşi amintește toate acțiunile sale, iar Mac nu știe dacă îşi imagina, dar în ultima vreme Nan se purta ca şi cum ar fi vrut să șteargă acțiunile sale din trecut.
„Huh, nu se poate ca cineva ca tine să se simtă vinovat” a murmurat Mac în sinea lui, în timp ce s-a ridicat şi a suspinat greu înainte de a pleca să-şi ia hainele din dulap şi să i le ducă lui Nan.
Mac şi-a pus obiectele personale și hainele într-o geantă şi a coborât scările, dar nu i-a văzut pe tatăl său sau pe Nan în sufragerie.
– Unde este tata? A întrebat-o Mac pe menajera care trecea pe acolo.
– Este în garaj, a răspuns menajera.
Mac a mers spre garaj înainte de a auzi pălăvrăgeala şi râsul tatălui său.
– Hahaha, poftim, poți să te ocupi tu de asta pentru mine. Vocea tatălui său l-a făcut pe Mac să ridice o sprânceană, puțin confuz in legătură cu cine vorbea tatăl său și despre ce vorbea.
Imediat ce a ajuns acolo, l-a văzut pe Nan închizând capota mașinii tatălui său, zâmbind.
– Ce se întâmplă, tată? L-a întrebat Mac pe tatăl său cu curiozitate.
Nan s-a întors să se uite la Mac cu un zâmbet ușor.
– Nimic, Nan a venit să ne ajute să reparăm mașina. La urma urmei, Jom şi cu mine am lucrat la mașină ore întregi, Nan a venit şi într-o clipă maşina a pornit, a spus vesel tatăl lui Mac.
– Hm, a mârâit iritat Mac.
– Hai să luăm cina împreună. Am fost atât de ocupat cu mașina încât nici măcar nu am mâncat încă, i-a invitat tatăl lui Mac.
– Dar cred că… Mac era pe punctul de a obiecta, pentru că nu voia ca Nan sa stea prea mult timp la el acasă.
– Da, mor de foame, a spus Nan, determinându-l pe Mac să se uite imediat la el cu o expresie tensionată pe faţă.
– Bine, du-te mai întâi să te speli pe mâini. Unchiul îi va spune menajerei să pună mai multe feluri de mâncare pe masă, a spus tatăl lui Mac cu un zâmbet înainte de a pleca.
Mac şi Nan stăteau unul lângă altul.
– Nu ai mâncare în casă? a întrebat sec Mac.
– Ba da, dar vreau să mănânc la tine acasă. Care este problema? Mănânci o mulțime de mese la mine, nu m-am plâns deloc. Mi-am permis să mănânc la tine acasă doar o singură masă, a spus Nan.
– Atunci despre ce vorbeai cu tatăl meu? A întrebat Mac, Nan s-a uitat la el cu un ușor zâmbet pe buze.
– Vorbeam despre tine, a spus Nan, mergând spre robinetul de lângă garaj. Mac I-a urmat repede.
– Despre ce ați vorbit? De ce vorbeați despre mine? a întrebat Mac.
– Ei bine, tatăl tău a întrebat despre tine. Vrei să vorbesc cu el despre câini şi pisici, prostuțule, a glumit Nan înainte de a se apleca să se spele pe mâini.
Mac a vrut să-l lovească, dar se temea că Nan l-ar fi lovit şi mai tare, aşa că a dat din cap.
– Deci, despre ce ați vorbit? A întrebat Mac amintindu-şi că tatăl său râdea.
Nan a terminat de spălat pe mâini şi s-a întors să îi șteargă faţa lui Mac cu mâinile umede, care a ridicat imediat mâna pentru a-şi freca faţa dintr-o parte in alta.
– Ce naiba faci? a strigat Mac.
– Dacă vrei să ştii, du-te şi întreabă-l pe tatăl tău. După ce a vorbit, Nan s-a apropiat şi şi-a șters mâinile umede pe cămaşa lui Мас
– Nenorocitul ăla idiot! Mac a strâns din dinți de frustrare când a văzut semnul umed de pe cămaşa lui.
– De ce stai acolo? Intră în casă, hei, i-a făcut Nan un gest lui Mac înainte de a păși înăuntru.
– La naiba, e casa mea! Mac a țipat la Nan cu furie pentru că se purta ca un proprietar. A auzit o conversație în sufragerie, când Mac a intrat, l-a văzut pe tatăl său stând pe scaun, Nan o ajuta pe menajeră să aducă mâncarea la masă, aşa că Mac l-a privit neîncrezător.
– Nu vrei să îl ajuți pe Nan, nu-i așa? A spus tatăl lui Mac.
– Nu este treaba mea, a spus Mac cu fermitate şi s-a îndepărtat. S-a aşezat pe scaunul lui, furios, pentru că Nan ajunsese să se compare cu tatăl lui.
– Nu este o datorie, dar ne putem ajuta unul pe celălalt, a spus Nan în faţa tatălui lui Mac. Mac s-a uitat la fața tatălui său şi l-a văzut stand acolo zâmbind, a fost surprins și el că tatăl său nu credea că Nan şi Mac păreau să fie mai intimi unul cu celălalt decât ceilalți prieteni ai lui, chiar dacă abia îl cunoscuseră astăzi.
– Tată… când erați în garaj. Despre ce ați vorbit? L-a întrebat imediat Mac pe tatăl său, nerăbdător.
– Întrebă-l pe Nan, a spus tatăl lui Mac.
– Ei bine, Nan mi-a spus să te întreb pe tine, a spus Mac calm.
– Spune-o cum trebuie, Mac, a spus Nan cu o voce severă.
Mac s-a uitat la el cu neîncredere. Deși se afla în adevărata lui casă, simțea că nimeni nu ar fi fost de acord să stea alături de el.
– Obiceiurile tale nu se schimbă niciodată. Este bine că Nan este alături de tine, a spus tatăl lui Mac. Mac s-a uitat la el cu neîncredere
– Ce vrei să spui, tată? L-a întrebat Mac pe tatăl său.
– Da, Nan îți poate schimba obiceiurile, nu-i aşa? Îi datoram doar că este suficient de bun pentru a fi prietenul tău, spre deosebire de ceilalți care se uită în altă parte. A spus tatăl său.
Mac s-a uitat alternativ de la tatăl său la Nan, neîncrezător. Ce anume îi spusese Nan tatălui său?
– Tată, cum poţi să-l crezi? Nu crezi că te poate păcăli? A strigat Mac, dar nu a fost foarte tare.
– Ah, dacă Nan este un mincinos, atunci de ce locuiești cu el şi de ce îl aduci în casa noastră? A întrebat tatăl lui Mac, confuz.
Nan i-a zâmbit in secret lui Mac, făcându-l pe Mac să strângă din dinţi pentru că nu putea spune prea multe despre Nan, deoarece trebuia să-l facă să rămână cu el.
– Cred că ar fi mai bine să mâncăm mai întâi, apoi vom vorbi, a spus Nan ridicând o sprânceană la Mac care nu putea decât să stea şi să se holbeze la el.
Menajera a venit şi a pus mâncarea în farfurii.
– Așteaptă, mătușă…tu, servește-I doar pe tata, noi ne vom servi singuri, spuse Nan, din nou.
Tatăl lui Mac s-a uitat la fiul său, curios să știe ce va face. Nan i-a spus că el era de fapt prietenul lui Mac şi că a trebuit să-l ia cu el pentru că a văzut că Mac ducea o viață foarte nepotrivită, aşa că a vrut să-i schimbe caracterul şi i- a cerut tatălui lui Mac permisiunea în această privință.
Din câte ştia, tatăl lui Mac nu credea că cineva se va oferi să ajusteze obiceiurile fiului său.
Tot timpul a încercat să o facă el însuși, dar părea imposibil, pentru că era mereu blând cu el. Dar când Nan i-a spus că îi dădea lui Mac două sute de baht la muncă pe zi şi îi dădea un prânz la pachet, el s-a bucurat pentru că a văzut clar că Nan îl putea ajuta pe Мас.
Și în plus, Nan i-a spus direct, făcându-l să aibă încredere în Nan cu ușurință.
– Vii să-mi spui ce să fac acum, Nan? A spus Mac sec, simţindu-se puțin iritat. Pentru că de la naștere fusese mereu răsfățat.
– O să-ţi spun ce să faci ca să devină un obicei. Nan a spus cu o voce severă în timp ce se uita la Mac. Mac şi-a muscat puțin buza, știind că îl amenința, iar tatăl său nu părea să îl ajute.
– Oh! Mac a strigat puțin înainte de a se ridica pentru a lua un castron cu mâncare de la menajeră şi a pus-o pe o farfurie pentru tatăl său, tatăl lui Mac a zâmbit imediat când a văzut că Nan chiar putea să-i forţeze propriul fiu.
– Tu te poţi servi singur, Mac a aşezat bolul cu mâncare pe masă după ce s-a servit şi el din propria farfurie. Nan nu s-a putut abține să nu zâmbească şi s-a servit singur în propria farfurie.
– Să mâncăm, a spus tatăl lui Mac.
Cei trei s-au aşezat să mănânce împreună. În timp ce mâncau, conversația s-a îndreptat spre Kitcha şi Nan. Mac a stat şi a mâncat în tăcere în timp ce privea în secret fața lui Nan, care se prefăcea că se potrivește cu tatăl său ca un flaut, şi a văzut că şi tatăl său îl plăcea pe Nan.
– Unchiule trăiești singur? A întrebat Nan.
– Cu Mac, cu grădinarul şi cu cele două menajere, a răspuns tatăl lui Mac.
– În ceea ce o privește pe mama lui Mac, ea a murit cu mult timp în urmă, a continuat tatăl lui Mac, ceea ce l-a făcut pe Mac să se oprească pentru o clipă.
Nan a dat din cap în semn de recunoaștere, apoi s-a întors spre Mac. După o masă completă, tatăl lui Mac a mers să îi însoțească pe Nan şi pe fiul său la mașină.
– Așteaptă, vom veni mereu în vizită, i-a spus Nan tatălui lui Mac.
– Um, în regulă. Dacă poți să-l schimbi într-o altă persoană, ar fi bine, a spus tatăl lui Mac uitandu-se la fiul său care stătea în picioare cu o privire încruntată.
– Nu vă faceți griji. Noi vom pleca atunci, a spus Nan, ridicând mâna pentru a-i aduce un omagiu tatălui lui Mac înainte de a se întoarce să-l ia de braț pe Мас.
– Adu-i un omagiu tatălui tău, i-a spus Nan, Mac s-a uitat la el cu o expresie întrebătoare pe faţă.
– Trebuie să-i aduc şi eu un omagiu ? a întrebat Mac pentru că era obișnuit să fie cu tatăl său și să îl cunoască, aşa că nu credea că trebuie să îi aducă un omagiu pentru că îl vedea des. Tatăl lui Mac a clătinat ușor din cap.
– Ești uimitor. Salută-l înainte de a pleca, a spus Nan din nou, strângând brațul lui Mac fără ca tatăl lui Mac să vadă. Mac s-a încruntat ușor înainte de a ridica mana pentru a-i aduce un omagiu tatălui său.
– Plec, tată, a spus Mac cu reticență. Nan a zâmbit fericit
– Du-te primul la mașină. Nan i-a dat drumul la braț. Mac s-a îndreptat spre mașină supărat.
– Atunci lasă- mă să arunc o privire, răspunse Nan, tatăl lui Mac ridică o sprânceană.
– Te rog, să nu renunți Nan, este suficient de pregătit să îl adaptezi. Tatăl lui Mac i-a vorbit cu blândețe lui Nan
– Nu-ţi face griji, unchiule, daca ai vreo urgentă, mă poţi suna la numărul pe care ţi l-am dat. A spus Nan pentru că îi dăduse deja numărul tatălui lui Mac atunci când Nan s-a uitat la mașină pentru el.
– Condu cu grijă, tatăl lui Mac I-a bătut pe umăr. Nan a ridicat mana pentru a-i aduce din nou un omagiu tatălui lui Mac şi s-a îndreptat spre mașină.
Grădinarul deschisese deja poarta şi îl aștepta, de îndată ce Nan s-a urcat în mașină, a început să se îndrepte direct spre propria casă.
– Despre ce naiba ai vorbit cu tatăl meu?! Mac nu a mai putut suporta și a trebuit să întrebe din nou.
– Ai obiceiuri proaste, știai asta, Mac? A spus Nan cu o voce calma.
– Atunci ești un foarte bun, mincinos nenorocit, l-a certat Mac indignat, pentru că era supărat că propriul său tată că era de partea lui Nan.
– Dacă mă cerți, crezi că mă rânești? Nu înjura și nu-ți irosi saliva, a spus Nan, pentru că insultele lui Mac nu-l șocau prea mult.
– Nenorocitul naibii, Mac nu s-a putut abține să nu-l înjure din nou.
– Înainte de a mă înjura pe mine, de ce nu te înjuri pe tine însuți. Ai făcut ceva care să-l facă mândru pe tatăl tău? Atunci de ce dormi în casa mea? Mac s-a întors să se uite la Nan.
– Ce ai făcut ca să-l faci fericit? De ce nu-mi spui? Nan i-a răspuns.
– Tatăl tău mi-a dat voie să fiu arogant de data aceasta. Nu fi atât de încăpățânat cu mine, pentru că tatăl tău nu te va putea ajuta, a spus Nan cu o voce profundă, făcându-l pe Mac să înghită în sec.
– De ce îți pasă de treburile mele sau de familia mea? A strigat Mac.
Dintr-o dată…
Nan a izbit mașina în bordură înainte de a-l apuca pe Mac de gât şi de a-l trage mai aproape, la care Mac s-a panicat şi a ridicat rapid mana indirect pentru a apuca mana lui Nan care îl strângea de ceafă.
