Secretarul – Capitolul 23

-Nu înțeleg cum se poate așa ceva, articulă cu mirare în glas, stând în pat lângă el.

 -De ce ești atât de mirat. După câte am înțeles, prietenul tău Marco este gay, vorbi Miha neânțelegând.

-Nu mă refeream la persoanele de gen, mă refeream la simțămintele mele. Îl lămuri întorcând capul spre el. -M-am culcat cu femei de nici nu le mai știu numărul, dar cu nici una nu am simțit aceste senzații intense. Nici în  cele mai fanteziste gànduri  nu îmi puteam închipui că apropierea de un alt bărbat se poate simți atât de… perfect.

 Miha zâmbi auzindu-l.

  Își așeză mâinile sub  cap încercând să găsească cuvintele potrivite pentru a-i spune că apropierea dintre ei putea fi cu mult mai intensă de cât simțise.

-Dacă apropierea este mai intimă, poți simți senzații cu mult mai intense, iar dacă sunt implicate și sentimente totul este și mai profund.

Jed se întoarse într-o parte sprijinindu-și capul în palmă.

-Crezi că  am fost de acord cu asta din curiozitate!?

 -Normal.

Aprobă continuând să privească tavanul.

-Miha, recunosc că a fost și asta, dar…simt că începe să fie mai mult de cât atât.

Recunoscu  tot ce sufletul simțea.

-Jed ți-am spus că între noi nu poate fi de cât sex.

 Spuse cuvintele cu voce tare pentru a fi auzite de celălalt, în același timp o spuse și pentru el.

   Rațional știa că nu pot   fi împreună ca un cuplu. Familia lui nu ar fi fost niciodată de acord cu această alegere, iar el nu vroia să mai sufere.

  Așa că într-un fel încerca să se convingă și pe el, în a  rezuma totul doar la simțuri.

-O spui atât de relaxat.Ca și când ești obișnuit cu astfel de relații.

-Dintre atâtea femei cu care te-ai culcat, pe câte ai iubit?

Celălalt îl privi descumpănit de întrebare.

  Cu unele făcuse sex, la altele ținuse, dar de iubit…

 -Cred că am avut sentimente pentru câteva, recunoscu.

-Una este să ai sentimente și alta este să îți simți sufletul încărcat cu acea persoană.

 -Tu ai avut sufletul încărcat de cineva?

 -Da.

-Femeie sau bărbat.

Rămase tăcut câteva clipe.

-Bărbat.

 Când îl auzi aproape sări în fund lăsând cearceaful să îi alunece aprope de coapse.

 După tumultul trăirilor intense, făcuseră duș, după care Miha îi dădu o pereche de pantaloni scurți de ai lui.

-Credeam că ai să spui numele fostei tale soții.

 -O iubesc pe Alia, dar nu am iubit-o niciodată ca pe el.

   Știa că prin această mărturisire îl zăpăcise și mai tare, dar în această fază a…ce era între ei ,nu putea să elaboreze subiectul.

   -Acum mă încearcă un sentiment…De simțăminte amestecate.

   -Nu da importanță la ce spun. Este doar conversație.

  -Ca țigara de după !? întrebă.

  Miha zâmbi auzindu-l.

    -Ceva de genu.

 -Simt că sunt lucruri pe care te eschivezi în a le spune.

  -Tu nu ai gânduri care vrei să rămână doar ale tale?

 -Probabil.

Liniștea se lăsă iar între ei, fiecare gândindu-se la propriile secrete.