– Ce vrei să spui cu asta? a întrebat Mac.
– Depinde de tine. Aș vrea să te mai întreb o dată: crezi că ar trebui să te legi cu soția mea?
Day i-a mai dat lui Mac încă o șansă să răspundă.
– Mi-a plăcut de el înaintea ta. L-am plăcut mult timp. Crezi că aș putea renunța așa ușor? a răspuns Mac, dorind să-l necăjească pe Day.
Day se gândi o vreme înainte de a scoate încet și pentru ultima oară fumul, înainte de a stinge țigara, aruncând-o la gunoi.
– Este alegerea ta, a spus Day, înainte de a se întoarce să se întâlnească din nou cu tatăl lui Ith, lăsându-l pe Mac singur.
– Deci, sunt de acord ca la ora 13:00 să ne întâlnim la restaurantul pe care l-ai menționat, i-a spus tatăl lui Ith lui Kitcha.
– Bine, a răspuns Kitcha, înainte de a pleca să-i conducă pe Day și pe tatăl lui Ith la mașină. Day s-a apropiat de Mac.
– Sper că nu-ți pierzi bunele maniere dacă nu mănânci alături de clienți ca mine, a spus Day cu blândețe înainte de a se urca pe scaunul șoferului și de a-l conduce pe tatăl lui Ith direct acasă. Dar pe drum, nu a uitat să se oprească să ia gustări pentru Salmon.
– Unchiul Day s-a întors!
Vocea lui Salmon a răsunat când Day a intrat în casă împreună cu tatăl lui Ith.
– Unde este unchiul Ith? a întrebat Day imediat despre Ith.
– Aici, a răspuns Ith ieșind din bucătărie.
– Ce faci în bucătărie? O să o strici iar, a spus Day în glumă.
– O ajutam pe mama mea. Oricum, cum a fost? a întrebat imediat Ith.
– În legătură cu ce? a întrebat Day.
– În legătură cu Mac, șoptește Ith.
– Încă nu m-am ocupat de nimic. Așteaptă până diseară, te aștept acasă la mine, a spus Day.
– Hmm… a răspuns Ith înțelegând, înainte de a se îndrepta spre Salmon.
– O să dormim aici la noapte? a întrebat Salmon.
– Nu știu, întreabă-l pe unchiul Day, a răspuns Ith, iar Salmon s-a întors spre Day.
– Unde vrei să dormi? a întrebat Day înainte ca Salmon să răspundă.
– Vreau să dorm la noi acasă, a răspuns băiatul, lăsându-i pe Ith și Day puțin mai liniștiți. Cuvintele “casa noastră” îl determină pe Ith să se simtă amețit.
– Îmbrăţişează-mă, a spus Ith. Salmon s-a ridicat confuz pentru a merge la Ith şi i-a permis acestuia să-l îmbrățișeze.
– Hai să ne întoarcem la noi acasă diseară, a spus Ith.
Salmon a dat din cap zâmbind, înainte ca Ith să-l lase pe Salmon să se așeze și să-și mănânce desertul. Day s-a așezat lângă Ith, pe lângă faptul că îl ținea de mână pe iubitul său.
– Ith, în seara asta trebuie să-i spunem. Salmon trebuie să se întoarcă mâine la părinții lui, a spus Day calm.
– Trebuie să-i spun? a întrebat Ith, uitându-se la tânărul său nepot care încă nu știa nimic.
– Spune-i! Salmon ar trebui să fie gata, a spus din nou Day.
– Atunci, după ce te întorci de la cină, o să-i spun în camera noastră, a spus din nou Ith. Day a încuviințat din cap înainte de a discuta despre alte chestiuni și de a se juca alături de Salmon așteptând până când era timpul să iasă la cină cu Kitcha.
– Unde te duci, unchiule Day? a întrebat băiețelul când l-a văzut pe Day schimbându-și hainele.
– Îi scot pe clienți în oraș să mănânce. Tu vei sta cu unchiul Ith. Nu va trece mult timp până mă întorc să te iau acasă, a spus Day.
– Grăbește-te să te întorci, a spus rugător băiatul înainte de a pleca să-l conducă pe Day alături de tatăl lui Ith la mașină, împreună cu Ith și mama sa.
Day l-a dus pe tatăl lui Ith la restaurantul pe care îl aranjase imediat pentru cealaltă parte. Day și tatăl lui Ith au ajuns înaintea lui Kitcha și Mac. Așa că s-au așezat amândoi, au comandat băuturi și au așteptat.
– Mă duc puțin la baie, tată, i-a spus Day tatălui lui Ith, înainte de a se ridica și de a merge la baie. Day a luat telefonul și a sunat imediat.
[- Da?] a răspuns Nan la telefon.
– Unde ești acum? a întrebat Day.
[- Sunt în parcarea restaurantului, chiar lângă mașina ta.] i-a răspuns Nan. Day a zâmbit în colțul gurii.
– Bine, eu voi fi cel care ți-l va aduce. Să continuăm planul, a spus Day întorcându-se în partea cealaltă.
[- Da, domnule!] a răspuns Nan, înainte ca Day să închidă.
Nu a trecut mult timp până când Day s-a întors și s-a așezat la masă. Mac a intrat în restaurant împreună cu tatăl său. Cei doi s-au îndreptat spre masa lui Day.
– Îmi pare rău că am întârziat, așteptam un fiu bun, i-a luat ceva timp să se îmbrace, a spus Kitcha.
– Nu contează! Vă rog să luați loc. O să comand ceva de mâncare, a răspuns tatăl lui Ith. Lui Mac nu-i plăcea deloc fața lui.
Day a tăcut și nu a spus nimic. Cei patru s-au așezat să mănânce și să vorbească despre produse și afaceri. Expresia lui Mac era în mod clar dezgustătoare. Day a observat că Mac se uita frecvent la telefon până când a implorat să meargă la baie. Prin urmare, Day a avut ocazia să se ridice și el. Mac își termină nevoile și se întoarse pentru a-l vedea pe Day stând în fața oglinzii cu mâinile în buzunare. Lui Mac nu-i pasă și merge să se spele pe mâini și iese din baie. Dar Day se mișcă pentru a sta în fața lui.
– Ce e? a întrebat sec Mac.
– Cineva vrea să-ţi vorbească, a spus Day cu blândețe.
– Cine? a întrebat imediat Mac.
– Cu cine vrei să vorbești? a întrebat din nou Day. Mac era încă puțin surprins.
– Ith? a întrebat din nou Mac.
Day tot nu a răspuns, înainte ca Mac să se uite suspicios la Day.
– O să mă lași să vorbesc cu Ith, nu-i așa? a spus Mac ironic. Day s-a clătinat ușor.
– Ei bine, mă voi gândi la asta. Vreau doar să vorbiți, să se termine cu asta, a spus din nou Day.
– Dar dacă nu vrei să vorbești, e problema ta. Mie nu-mi pasă, a spus Day, înainte de a se întoarce și de a ieși din baie.
– Așteaptă! a strigat Mac, făcând un gest pentru a opri picioarele lui Day.
– Ce e? a întrebat Day.
– Și unde este Ith acum? a întrebat curios Mac.
– În parcare. Te-ai răzgândit și vrei să vorbeşti? a întrebat Day, întorcându-se să se uite la Mac cu ochii sticloși.
– Nu l-am mai văzut de ceva vreme, așa că mi-e dor de el, a spus Mac.
– Hmm… hai să ieșim pe ușa de lângă restaurant. Nu vreau să răspund la întrebări, a spus Day, înainte de a pleca.
Mac l-a urmat imediat. Day l-a condus pe Mac în parcarea de lângă propria mașină.
– Pleci deja? a spus un agent de pază care are grijă de mașină.
– Nu, am venit aici doar ca să vorbesc puțin, a răspuns Day pe un ton normal, determinându-l pe bodyguard să nu îndrăznească să mai pună alte întrebări. Apoi traversă parcarea.
– Unde e Ith? s-a uitat Mac în jur.
– Când ți-am spus eu că te las să vorbești cu Ith? a întrebat Day.
– Atunci cine spui că vrea să vorbească cu mine? a întrebat sec Mac. Day s-a uitat în interiorul unei dube negre cu peliculă groasă, apoi a făcut ușor cu mâna, înainte ca ușa să se deschidă.
– Hei, ce se întâmplă? a strigat Mac, dar nu a făcut nimic pentru că imediat un grup de bărbați a coborât din mașină, acoperindu-i gura cu o cârpă şi determinându-l pe Mac să intre în mașină în mai puțin de 10 secunde.
Mac nici măcar nu s-a obosit să opună rezistență sau să se zbată, iar ușa s-a închis și mașina a plecat imediat.
– De acum încolo, lasă-mă pe mine. Nu trebuie să-ți faci griji în privința asta, a spus Nan.
– Păi… te rog să mă anunți dacă s-a rezolvat, a spus Day.
– Da, domnule, pot să vă asigur că nu va îndrăzni să se mai pună cu Ith, a spus Nan cu seriozitate.
– Păi… să mergem. O să mă întorc și eu acasă. Dar mai întâi trebuie să mă duc să lămuresc lucrurile cu adulții, i-a spus Day lui Nan.
Înainte ca Nan să plece, se urcă în mașină. Day s-a întors apoi la restaurant, ducându-se direct la masă.
– Unde ai fost? Te-am căutat și pe tine și pe Mac, a spus tatăl lui Ith.
– Am ieșit să fumez în mașină. O, domnule Kitcha, fiul dumneavoastră mi-a spus să vă anunț că a plecat cu prietenii lui, i-a spus Day tatălui lui Mac pe un ton normal.
– Băiatul ăla și-a lăsat tatăl singur și a fugit, a mormăit ușor Kitcha, dar nu s-a gândit prea mult la asta, pentru că fiul său era mereu așa.
– Ești sigur că fiul domnului Kitcha chiar a plecat cu un prieten? a întrebat tatăl lui Ith în timp ce Day îl conducea acasă.
– De ce întrebi? a întrebat Day cu voce joasă.
– Day, ai uitat că noi doi avem personalități asemănătoare? Îmi pot da seama ce gândești, doar că nu știu ce faci, a spus tatăl lui Ith direct.
– Nu vreau să fiu în preajma ta din cauza asta. Dar tată, nu-ți face griji, nu am influențat atelierul. Cu siguranță este vorba de relația dintre tata și Kitcha, a spus Day cu încredere. Tatăl lui Ith a dat din cap și a încetat să mai întrebe.
A sunat telefonul. Day l-a ridicat ca să se uite și a apăsat pentru a răspunde la apel.
– Ce s-a întâmplat Ith? a spus Day.
[- E totul în regulă? Te întorci?] a întrebat imediat Ith.
– Mă întorc cu mașina, a răspuns Day scurt.
[- Of… întoarce-te repede!] a spus din nou Ith.
– Știu, mă întorc acasă, a spus Day.
– Hei, nu puteți să stați separaţi? a spus tatăl lui Ith.
[- Tată nu mă necăji așa!]
Ith se grăbește să închidă pentru că se simte un pic ruşinat că era pălmuit de tatăl său. Day nu a putut decât să zâmbească, așa că s-a întors cu mașina spre casă.
– Uite-l cum stă în fața casei, a spus în glumă tatăl lui Ith când l-a văzut pe acesta în fața casei sale și a zâmbit când a văzut mașina intrând în parcare.
– De ce l-ai adus pe Salmon afară așa, Ith? Te vor mușca țânțarii, a bombănit puțin Day când a văzut că Salmon stătea și el la masă cu jucăriile lui în fața casei.
– Ei bine, Salmon a vrut să vină și să te aștepte, a răspuns Ith.
– Da, a spus băiatul, cu un zâmbet.
– Deci, plecaţi? a întrebat tatăl lui Ith.
– Da, a răspuns Day.
– Hmm… Ei bine, vino înapoi atunci. Salmon, hai să sărutăm repede obrajii, i-a spus tatăl lui Ith băiatului. Salmon a alergat să-l sărute, înainte ca Ith să pună lucrurile în mașină. S-a dus să-și ia din nou la revedere de la mama și de la tata și s-a întors la apartament.
– Ai mâncat? a întrebat Day când a intrat în cameră, zâmbind sec.
– Nu încă, a răspuns Ith cu voce joasă.
– Atunci de ce nu ai mâncat? a spus Day cu o voce severă, până când Ith a închis ochii.
– Am mâncat deja. Dar unchiul Ith nu a mâncat, a spus Salmon. Day s-a uitat la Ith cu o privire tulbure.
– Ei bine, unii oameni nu pot mânca, a spus Ith cu voce joasă.
– De ce nu poți mânca? a întrebat din nou Day, privindu-l cu nedumerire. Ith și-a întors puțin privirea spre Salmon, lăsându-l pe Day să știe de ce.
– Nu te gândi prea mult la asta.
Day l-a mângâiat pe Ith pe cap.
– Ia-ți lucrurile și o să-ți pregătesc ceva de mâncare. Salmon, ce vrei să mănânci? a spus Day, apoi s-a întors să îl întrebe pe Salmon.
– Salmon vrea să mănânce cartofi prăjiți, a spus băiatul.
– Bine, îţi prăjesc eu, a spus Day. Ith pune lucrurile în cameră înainte de a pleca. Day se întoarse să-i spună din nou iubitului său înainte de a merge în bucătărie și de a găti pentru Ith și Salmon.
Ith stă alături de Salmon în timp ce își așteaptă masa. Day aranjează și pune orezul prăjit fiert pe o farfurie și o așează pe masă, înainte de a se întoarce să prăjească cartofii pentru Salmon.
– Salmon, lăsă-i să se răcească înainte de a mânca, a spus Day.
Ith s-a uitat la orezul din fața lui cu o expresie neplăcută. Pe măsură ce ziua de mâine se apropia, Ith era și mai devastat.
– Sau ar trebui să te hrănesc? a ridicat Day o sprânceană și a întrebat.
– Pot să mănânc și singur, de ce să mă hrănești tu? Mi-e rușine de moarte în fața nepotului meu, a spus Ith cu voce joasă, înainte de a băga orez în gură.
Day gătește în continuare mâncare delicioasă, ca de obicei. Dar Ith nu avea chef să mănânce prea mult.
– E delicios? a întrebat Salmon când l-a văzut pe Ith mâncând orez prăjit. Ith a dat din cap.
– Vreau să mănânc, a spus băiețelul.
– Atunci mănâncă împreună cu mine, spuse din nou Ith înainte de a-l hrăni, dar Salmon nu deschise gura, ci aruncă o privire la Day, pentru că se temea că acesta se va supăra că nu mănâncă singur.
– Poți să-l lași pe unchiul Ith să te hrănească! a spus Day, pentru că știa la ce se gândea Salmon. Salmon a zâmbit larg în timp ce a deschis gura pentru a lua mâncarea pe care i-o dădea Ith.
– Hmmm… a spus băiețelul.
Ith a zâmbit ușor, înainte de a mânca, alternând cu Salmon. Unchiul și nepotul au mâncat, până când Ith, care nu voia să mănânce la început, a sfârșit prin a mânca întregul fel de mâncare în scurt timp. Unchiul și nepotul s-au săturat. De asemenea, Day a fost nevoit să mănânce toți cartofii prăjiți.
– V-aţi săturat. Voi doi mergeți să faceți un duș. Nu vă duceți la culcare după ce ați terminat, a spus Day lăsându-l pe Ith să știe că Day voia să vorbească alături de Salmon.
Ith și-a dus nepotul la duș. Day a organizat bucătăria și s-a îndreptat spre dormitor, descoperind că unchiul și nepotul ieșeau din baie. Day s-a dus apoi la duș.
– Unchiule Day, vreau să văd desene animate, a spus băiețelul când l-a văzut pe Day terminând dușul și ieșind din baie pentru a se îmbrăca.
Day s-a oprit pentru o vreme. Pe lângă faptul că s-a uitat la iubitul care avea o față tristă, Day s-a dus și s-a așezat pe pat lângă Salmon.
– Salmon, am vești bune pentru tine, i-a spus Day băiețelului.
Ochii lui Salmon s-au mărit de curiozitate. Ith l-a luat în brațe pe băiețel și l-a așezat în poala lui, îmbrățișându-l din spate.
– Ce veşti bune? a întrebat băiatul. Day s-a uitat la Ith.
– Ai de gând să mă lași pe mine să-i spun sau îi spui tu? a întrebat Day în cazul în care iubitul său ar fi vrut să-i spună personal nepotului său.
– Ți-am spus deja, Day, a spus Ith pe un ton scăzut, în timp ce se aplecă să adulmece ușor părul moale al nepotului său, Salmon părea intrigat.
– Salmon, mâine se vor întoarce părinții tăi, a spus Day.
– Ura… Se întorc mama și tata, a spus fericit băiețelul, dar nu s-a gândit la nimic.
– Da… Se întorc… și mâine, eu și unchiul Ith îl vom duce pe Salmon la bunica… a spus din nou Day.
Acest lucru l-a determinat pe Salmon să înlemnească instantaneu.
– Voi pleca?
Băiețelul încă nu înțelegea.
– Da, pentru că Salmon trebuie să se ducă acasă la părinții lui, a spus Day, privindu-și calm nepotul.
Auzind cuvintele lui Day, Salmon a tăcut, apoi a clătinat din cap și și-a îngropat fața în pieptul lui Ith.
– Nu!! Nu mă voi întoarce… Voi sta cu unchiul Ith.
Băiețelul s-a încruntat imediat după ce a auzit că trebuie să se întoarcă alături de părinții săi. Fața lui Ith s-a inundat imediat de lacrimi la auzul celor spuse de băiat.
– Salmon, ascultă-mă mai întâi, a încercat Day să explice.
Băiețelul a dat doar din cap pe pieptul lui Ith.
– Nu mă voi întoarce. Unchiul Day e rău… a spus băiețelul.
– Salmon, ascultă-l mai întâi pe unchiul Day, a încercat Ith să îi vorbească nepotului său pe un ton normal.
O mână puternică a mângâiat ușor spatele nepotului său. Salmon s-a uitat la Ith cu lacrimi în ochi.
– Of… Unchiule Ith, nu vrea să fiu cu tine… a spus băiețelul, cu vocea şovăitoare.
Ith nu s-a putut abține să nu verse lacrimi când a văzut ochii și fața nepotului său pline de lacrimi.
– Salmon, nu ți-e dor de mama și de tata? a întrebat Day.
– Mi-e dor de ei, a spus băiețelul, plângând.
– Și mamei și tatălui tău le este dor de tine. Nu mai vrei să stai cu mama și cu tata? a întrebat din nou Day, iar băiețelul a dat din cap.
– Of… Vreau ca unchiul Day și unchiul Ith să fie și ei cu mine, a spus băiețelul pentru că nu știa dacă există sau nu posibilitatea, dar a spus ceea ce îşi dorea.
Ith acum lăsa să fie de datoria lui Day să vorbească alături de nepotul său, pentru că el era prea incapabil să ridice vocea pentru a-și întreba nepotul.
– Salmon… nu plânge. Uită-te la mine, i-a spus Day băiețelului.
Salmon era încă înghesuit în pieptul lui Ith. Day a trebuit să se uite la Ith și să-i facă semn să îl ajute. Ith a ridicat o mână și și-a șters lacrimile.
– Salmon, te rog să te așezi și să-l asculți mai întâi pe unchiul Day, a spus Ith, cu voce şovăitoare, împreună cu Salmon ținându-l de mână să se așeze cu fața spre Day, ca să poată vedea și el fața nepoțelului său. O mână mică apucă strâns cămașa lui Ith, tremurând.
– Tu te duci deja la școală, nu? Trebuie să te întorci la școală. Dacă ți-e dor de noi, putem să ne sunăm și să vorbim. Sau să vorbim prin intermediul unui ecran de calculator, i-a explicat Day lui Salmon înainte de a întinde mâna pentru a șterge alternativ lacrimile lui Ith și ale lui Salmon.
Day a fost nevoit să se aplece în fața nepotului său, care și-a ținut privirea plecată și și-a sprijinit capul pe pieptul lui Ith.
– După ce se termină semestrul, o să vii din nou la noi, e bine? a continuat Day. Salmon a dat ușor din cap.
– Ai crescut și ar trebui să-ți cunoști datoria până acum. Ai datoria de a studia și de a juca rolul de băiat bun pentru mama și tata, a spus Day, mângâind ușor părul lui Salmon.
– Sau o să-i părăseşti pe mama și pe tata? a întreabat Day din nou. Băiețelul a clătinat imediat din cap.
– Vezi? Ești un băiat bun și nu îndrăznești să-ți părăsești părinții, l-a lăudat Day.
– Nu vreau să-i părăsesc pe unchiul Day și pe unchiul Ith, a spus băiețelul, plângându-se din nou, dorind să fie cu părinții lui și cu Day și Ith.
– Nu ne părăsești. Te duci doar acasă. Când ne va fi dor unul de celălalt, ce-ar fi să ne întâlnim? a spus Day, care nici el nu știa ce cuvinte să aleagă să spună pentru ca nepotul său să înțeleagă.
Day a trebuit să răspundă la întrebările lui Night și să-l consoleze tot timpul, după moartea părinţilor lui. Dar viața lui Day a trecut prin atât de multe, încât aproape că a uitat cum să consoleze un copil.
– Salmon, ești un copil care înţelege ușor și ascultă? l-a întrebat din nou Day, iar Salmon a dat din cap.
– Day… o să vorbesc despre asta, a spus Ith, care începuse să-și domolească suspinele, dar vocea îi tremura încă.
– Hmm… a răspuns Day, uitându-se ușor la nepotul său.
– Salmon, mâine te voi conduce să locuiești cu părinții tăi și în curând părinții tăi te vor conduce din nou să locuiești cu mine. Stai cu părinții tăi o vreme și stai cu unchii tăi altă vreme. Ei bine, nu vei părăsi pe nimeni, pentru că vei locui atât cu noi, cât și cu părinții tăi, a spus Ith, determinându-l pe Day să zâmbească puțin văzându-și iubitul încercând să-i explice nepotului său.
– Of… Voi putea să stau din nou cu unchiul Ith și unchiul Day, nu-i așa? a întrebat curios băiețelul.
– Da… dacă mama și tata nu vin, îl voi ruga pe Day să mă aducă să te iau, a spus Ith din nou, deși inima lui nu voia ca Salmon să plece nicăieri, dar înțelegea adevărul.
Salmon a rămas tăcut, fără să pună alte întrebări. Băiețelul și-a îngropat fața în pieptul lui Ith, lăsând să iasă mici suspine.
Day știa că nepotul său începea să înțeleagă puțin, nu se certa și nu întreba nimic, iar întreaga cameră a rămas tăcută pentru o vreme. Salmon a adormit din cauza plânsului, așa că Ith l-a dus în brațe până la pat, în timp ce îi ștergea ușor lacrimile.
