Înainte să mă pierzi- Capitolul 25

Inima îi bătea haotic, ca și cum ar fi vrut să-i spargă pieptul. Un fior rece îi străbătu șira spinării, stingând pentru o clipă căldura care îi cuprinsese trupul. Fuseseră doar câteva secunde,  și totuși, pentru Josh, timpul se dilatase la maxim.

Reacția lui Chase fu cea care îl surprinse cu adevărat.

Își duse mâna spre urechea lui Josh și clipi ușor, fiind nu atât uimit, cât nedumerit, ca și cum ar fi descoperit ceva neașteptat. Atunci Josh înțelese, căldura lui Chase se simțea prin căștile care îi acopereau urechea.

– De ce ai asta? Te-ai rănit?

Întrebarea îi tăie respirația pentru o clipă, dar Josh își reveni repede. Pulsul i se domoli, iar minciuna îi veni aproape firesc:

– Nu… doar că încă folosesc căști. Mă doare puțin când le port.

– Serios?

Tonul lui Chase lăsă în urmă o senzație ciudată, apăsătoare. Prea devreme pentru a fi  liniștit.

În următoarea clipă, fără avertisment, Chase îl trase din nou spre el, schimbând poziția. Josh simți cum echilibrul îi fu răsturnat încă o dată. Când Chase își plecă capul, Josh crezu că urmează un nou sărut.

Dar nu fu așa.

Respirația lui Chase îi atinse gâtul. Își îngropă chipul acolo, aproape instinctiv, inspirând adânc. Aerul deveni greu, încărcat.

Josh înțepeni.

Își auzea pulsul în urechi, ca o bătaie surdă și insistentă. Chase nu părea să observe. Își continuă gestul, lent, explorând, de la gât spre claviculă, apoi spre ureche, ca și cum ar fi căutat ceva invizibil.

– Ah…

Când, în cele din urmă, își ridică capul, Josh simți că inima îi explodează. Pentru o clipă, îl străbătu gândul că fusese descoperit.

Chipul lui Chase apăru în fața lui, ușor încețoșat.

– Chiar ești Beta.

– Da… răspunse Josh abia auzit.

Ușurarea îl atinse, dar nu-l liniști pe deplin. În locul ei rămase o neliniște stranie.

– De ce pari dezamăgit? întrebă el, cu un zâmbet forțat.

– Ce e rău în faptul că sunt Beta? Nu-ți plac Omega.

Chase păru să se piardă pentru o clipă în gânduri. Tăcerea dintre ei deveni stânjenitoare. Josh așteptă, dar răspunsul veni abia după câteva clipe.

– Nu… nimic.

Confuz, Josh insistă:

– Atunci de ce îi urăști atât de mult pe Omega?

Privirea lui Chase se întunecă ușor.

– Nu te poți încrede în ei.

– De ce?

Un oftat iritat îi scăpă printre buze.

– Nu e vorba de cine e persoana… doar de feromoni. Dacă îi simți, reacția e aceeași. Indiferent de cine e.

Josh rămase tăcut.

– Îi urăsc pe Omega, continuă Chase, simplu, fără ezitare.

Adevărul din vocea lui era imposibil de ignorat. Josh își aminti, fără să vrea, alte cuvinte spuse cândva, reci, ironice.

– La fel e și cu Alpha, adăugă el încet.

– Da, răspunse Chase.

Dar de data asta, ceva era diferit.

Un zâmbet neașteptat îi atinse buzele.

– Mă bucur că ești Beta.

Cuvintele căzură blând, aproape cald.

Apoi îl sărută din nou.

De data aceasta, sărutul fu diferit, mai liniștit, mai atent, încărcat de o tandrețe neașteptată. Dar curând deveni din nou apăsat, insistent.

Josh nu mai reușea să se concentreze.

Un singur gând îi străpungea mintea:

Vrea să spună că are încredere în mine… pentru că sunt Beta?

Și, odată cu acel gând, un colț al inimii lui se răci.

Ce se va întâmpla… când va afla că sunt, de fapt, Omega?

Nu mai era loc pentru imaginație. Mâini mari și elegante îi apucară ferm fundul.

Chase îi mângâie, îl frecă, îl apucă de o parte și îl deschise.

Datorită acestui lucru, se dezvălui locul secret, iar degetul lung al lui Chase îl atinse.

– ….

Fără să-și dea seama, se încruntă și gemu. Chase își înfipse un dinte în gâtul lui Josh și îl mușcă ușor.

– Te doare?

Josh răspunse sincer la întrebare:

– Nu.

Tot corpul său pulsa de anticipare. Nu putea să-l doară.

Chase strânse ușor ochii și zâmbi. În același timp, Josh simți că inima îi era pe punctul de a exploda.

În contrast cu chipul său prietenos, penisul feroce îi atinse fundul.

Din reflex, talia se arcui, dar Chase deschise cu forță interiorul, ignorând rezistența slabă.

-… Ah, ah, scăpă suspine adânci.

Când Chase își înfipse dinții în lobul expus, Josh se aplecă în jos, simțind groaza și emoția de a fi mușcat de o fiară. Curând, umerii lui Chase înțepeniră și penisul i se umflă.

Deodată, Josh ezită.

Senzația uitată reînvie imediat, și încercă să-l împingă pe Chase fără să-și dea seama. Dar, la fel ca atunci, Chase îi cuprinse umărul și se lipi de corpul lui ca să-l împiedice să fugă. Simți o presiune și o durere intense, de parcă i-ar fi sfâșiat stomacul. De data asta chiar îl duruse și Josh înghiți în sec.

– Ce faci? spuse Josh strângând din dinți în mijlocul unui strigăt de durere.

Bărbatul care îl umpluse pe Josh cu penisul său își ridică capul și zâmbi blând, cu o față frumoasă. Josh își pierduse momentan cuvintele.

Fără să piardă timpul, Chase își aplecă capul și îl sărută.

– Mă simți?

Josh spuse blând:

– Știi, nu trebuie să faci asta. … Ugh, gemu el.

Când simțit că i se umezesc ochii, Chase îi sărută lacrimile.

– Aș vrea să rămâi însărcinat.

În acel moment, Josh simți că i se face pielea de găină pe spate. Cei doi erau prea aproape ca să se prefacă că sunt calmi.

Din fericire, Chase interpretă greșit fața palidă a lui Josh.

– Știu, ești Beta. Asta nu se poate întâmpla.

– Ai spus că nu-ți plac Omega.

– Da.

O expresie complexă apăru pe chipul lui Chase. Dar înainte să-i înțeleagă semnificația, zâmbi amar și îl sărută din nou.

Chase ejaculă, pătrundând adânc în corpul lui lui Josh, care simți o senzație de plăcere și teamă când lichidul cald i se revărsă în corp.

Chase șopti în timp ce îl săruta:

– Pot să am încredere în tine?

Josh îi răspunse la sărut fără să spună nimic. Respirațiile lor se amestecară și Chase începu să se miște încet. Josh îl acceptă cu picioarele larg deschise.

✤✤✤✤✤✤

Respira adânc, în ritmul liniștit al valurilor care se izbeau undeva, departe. Josh rămase nemișcat, cu ochii închiși, lăsând sunetul mării să-i umple simțurile. Îl auzise de atâtea ori în vila aceea, un murmur constant, aproape familiar. Și totuși… de data asta, ceva era diferit.

Printre acele sunete firești se strecurau altele, stranii, abia perceptibile, ca o prezență ascunsă în aer.

Ce e asta?

– …!

Deschise brusc ochii.

Realitatea îl lovi cu o întârziere dureroasă. Nu era singur.

Brațe îi înconjurau talia, strâns, cald. Pielea goală se atingea fără nicio barieră, iar picioarele li se împletiseră instinctiv, într-o apropiere care nu lăsa loc de îndoială.

Cu o mișcare lentă, își ridică privirea.

Chase dormea.

Chipul lui, cufundat într-un somn adânc, părea aproape ireal în liniștea dimineții. Trăsăturile îi erau relaxate, lipsite de orice urmă de tensiune, iar frumusețea lui, neatinsă de conștiență, devenea aproape dureroasă.

Amintirile îl loviră pe Josh dintr-o dată.

Totul.

Tot ce se întâmplase înainte ca somnul să-i cuprindă.

Căldura i se urcă brusc în obraji. Își întoarse capul ușor, ca și cum ar fi vrut să fugă de propriile gânduri, dar privirea îi alunecă din nou spre Chase.

Buzele lui erau ușor umflate, roșii, trădând urmele nopții. Aveau o culoare intensă, vie, ca o cireașă coaptă, fragilă și tentantă.

Josh își mușcă ușor buza, pierdut într-un impuls pe care nu-l putea explica pe deplin.

Dacă…

Gândul rămase suspendat, nespus.

Ce s-ar întâmpla dacă ar ceda?

Când își aminti de Chase, se întări și simți cum îl doare. Ejaculase de mai multe ori în timpul nopții, așa că îi luase ceva timp să obțină o erecție, dar în schimb osul pubian îi pulsa și în interior simțea o căldură greu de descris. Atunci nu mai putu suporta emoția și partea inferioară se întări de la sine.

– … Ugh, gemu Chase, încruntându-și sprâncenele delicate.

În cele din urmă, Josh fu confuz când își dădu seama că penisul lui Chase era încă înăuntrul lui. După ce o făcuse de mai multe ori, se obișnuise și adormise în timpul nopții, așa că nu mai simțea niciun corp străin.

Penisul, care era întărit chiar în interiorul corpului său, părea să-i amintească lui Josh de prezența sa.

Era prima dată când avusese o astfel de experiență, așa că Josh se simți rușinat.

Problema era că acum simțea o satisfacție mai completă ca niciodată. Iar cauza era bărbatul pe care îl avea în față. Josh îl privi în ochi pentru o clipă. Atunci se gândi să-i muște buzele și să-l facă să plângă.

Deodată, camerele de supraveghere din colțul tavanului clipiră. Brusc, simți un fior pe șira spinării, iar căldura din corpul său dispăru într-o clipă. Uitaseră complet de camera de supraveghere.

Trebuie să mă desprind…

Gândul îi trecu fulgerător prin minte. Încercă să se ridice în grabă, însă se opri aproape imediat. Trupul lui Chase era încă încolăcit în jurul lui, greu și cald, ținându-l captiv într-o îmbrățișare adâncă.

De ce ai brațele atât de puternice… și picioarele atât de lungi?

Un geamăt abia auzit îi scăpă printre buze. Cu grijă, aproape cu teamă să nu-l trezească, începu să îndepărteze, una câte una, părțile corpului lui Chase de pe al său, ca și cum ar fi dezlegat un nod prea strâns.

Pentru o clipă, gândul îi fugi la Dane. Dacă el ar fi fost în locul lui, probabil ar fi tratat situația cu o brutalitate lipsită de orice ezitare, poate chiar ar fi sugerat, absurd, să-i fie tăiat piciorul lui Chase doar pentru a scăpa.

Josh clătină ușor din cap, aproape amuzat de propria imaginație.

Nu… el nu era așa.

Dimpotrivă.

Dacă nu s-ar fi aflat în situația asta complicată, ar fi putut să rămână nemișcat, contemplând fără grabă. Picioarele acelea, lungi, armonioase, erau aproape prea perfecte. Aproape că îi venea să le atingă cu o reverență tăcută.

Și nu era vorba doar de ele.

Există măcar o parte din el care să nu fie…?

Gândul rămase neterminat.

Își aminti din nou, cu o claritate aproape dureroasă: bărbatul acesta era frumos în întregime, până și în cele mai mici detalii,  până și unghiile lui, ușor rozalii, păreau desenate cu grijă.

Cu o respirație reținută, Josh reuși, în cele din urmă, să îndepărteze trupul lui Chase de al său.

Cel mai mare obstacol era penisul lui, care era încă înăuntrul său.

Erecția matinală continua.

Important era că Josh se scutură și se retrase. Apoi, în mod natural, ieși  din interiorul lui.

– Uh….îi ieși din gură un geamăt pe care îl reținuse până acum.

Când substanța care îi umplea interiorul se scurse, simți un sentiment de descurajare și rușine, ca și cum i-ar fi fost sfâșiat fundul. Penisul lung și gros, întărit, era îmbibat în propriile fluide corporale și în sperma lui Chase.

Fundul i se strânse din nou când văzu acel penis frumos și perfect murdărit indecent. Înainte de a fi tentat să se urce peste Chase, care dormea, își întoarse privirea în grabă. Acum nu era momentul să se lase orbit de dorință.

Trebuia să se ducă în camera de monitorizare.

Se clătină spre coridor și îi veni o idee. Circulau multe zvonuri că acele camere de supraveghere din dormitorul lui Chase nu sunt în stare bună.

Unii chiar insinuau că le vor opri complet. Ar fi bine dacă ar face-o.

Clic.

După ce se îmbrăcă în grabă, cu mișcări încă nesigure, Josh se îndreptă spre camera de monitorizare aproape în fugă. Când deschise ușa și îl zări pe bărbatul dinăuntru, umerii i se destinseseră fără voie.

– Seth.

Acesta clipi, vizibil surprins că adormise pentru scurt timp și îl privi pe Josh cu o urmă de nedumerire. Josh aruncă o privire rapidă spre ecrane și, observând că monitorul care surprindea dormitorul era stins, simți cum tensiunea i se risipește din piept.

– …Ce se întâmplă? murmură Seth, frecându-și ochii.

– Nimic… mi-a venit doar un gând. Tu ce faci? Totul e în regulă? Nu mai folosești camera din camera lui C?

Seth ridică din umeri, nepăsător.

– O verific din când în când, dar nu e urgent. Laura voia s-o oprească, dacă se putea. Nu cred că vrea nimeni să-l vadă pe „C” dezbrăcat, nu? E oprită de câteva zile.

– Serios?

Josh își ascunse ușurarea în spatele unui ton neutru.

Am avut noroc… gândi el.

Data viitoare trebuie să fiu mai atent.

Data viitoare?

Cuvântul îi răsună în minte, neliniștitor.

Să mai faci asta… cu Chase Miller?

Întrebarea îl lovi fără milă. În aceeași clipă, își simți trupul încordându-se, iar căldura îi urcă în obraji. Răspunsul era atât de evident încât îl sperie.

Și totuși…

Ar trebui să-l întrebi pe el mai întâi.

Gândul îl aduse înapoi la realitate. Oricât de mult și-ar fi dorit, dacă Chase nu simțea la fel… atunci totul fusese doar un moment trecător.

Nu putea continua la nesfârșit.

– Atunci, Seth…

Se pregătea să se ridice, dar se opri brusc. Privirea îi fu atrasă de unul dintre monitoare,  camera din hol. Acum era goală, însă nu fusese așa cu câteva ore înainte.

Un fior rece îi străbătu coloana.

– Ce s-a întâmplat? întrebă Seth, observând schimbarea.

Josh îi urmări privirea și înțelese imediat.

Brațul lui… era într-o stare jalnică.

– Ce-ai pățit? Ai căzut undeva?

Seth se ridică imediat, apropiindu-se. Josh strânse din maxilar, iritat de situație. Amintirea drumului de la plajă până în dormitor îi reveni în minte, fragmentată și confuză.

– Hai să începem cu primul ajutor, spuse Seth serios.

– Dacă faci infecție… sau, Doamne ferește, tetanos… Nu-mi vine să cred. Ai grijă, omule.

Clătinând din cap, se îndepărtă și se grăbi să aducă trusa de prim ajutor.

– Așteaptă aici.

Imediat ce rămase singur, Josh se aplecă spre monitoare. Căută cu febrilitate, până când găsi exact scena de care se temea.

Un geamăt i se strecură printre buze.

Fără să stea pe gânduri, derulă și șterse rapid imaginile compromițătoare,  momentul în care ieșea, clătinându-se, din camera lui Chase.

Din fericire, aceea fusese singura secvență periculoasă.

Când Seth se întoarse, Josh se rezemă aparent relaxat și privi ecranele cu o indiferență bine jucată.

– Cum ți-ai făcut asta?

În timp ce curăța rana și aplica antiseptic, Seth îl privi atent. Josh își alese cuvintele cu grijă:

– Am fost în patrulă pe plajă și… am alunecat. Nu e nimic grav, dar…ah!

Seth strânse bandajul mai tare decât se aștepta, iar Josh tresări.

– Du-te la spital, murmură Seth, ca și cum ar fi fost un sfat obișnuit.

– …dacă nu vrei să-ți pierzi brațul.

– …Bine.

Josh își trase mâneca la loc și îi mulțumi. Seth răspunse doar cu un gest vag din mână.

Când ieși din camera de monitorizare și rămase singur pe coridor, Josh oftă adânc. Ușurarea îl cuprinse din nou, deși durerea din braț începea să se facă simțită.

Și totuși… cel mai neliniștitor lucru era altul.

Nici măcar nu observase rana până nu îi fusese arătată.

Chiar am înnebunit… gândi el, încruntându-se.

Își făcu, în sinea lui, o promisiune.

Nu avea să mai repete asta.

Niciodată.

Doar gândul la Chase îi aprindea însă stomacul cu o intensitate periculoasă. Experiența aceea, mai puternică decât orice trăise înainte,  îl atrăgea și îl speria în același timp.

Se temea de propria lui slăbiciune.

E doar din cauza feromonilor… își spuse, încercând să-și recâștige controlul.

Sau poate din cauza semnului.

Fără să-și dea seama, își atinse urechea. O parte din cască era ruptă.

Trebuie s-o repar.

Deschizând ușa camerei sale, un ultim gând îi traversă mintea, neliniștitor:

Pentru Chase… cum a fost?

Cum a fost să fie cu mine… fără un semn?