Trecutul de care vreau să uit
⚠️Atenție. Următorul capitol prezintă o scenă de viol. Nerecomandat persoanelor sensibile⚠️
Profesor: “Bine, poți să începi.”
Sky: “Mulțumesc, domnule profesor.”
Sky a auzit comentariul profesorului în timp ce zâmbea fericit. Când proiectul de sfârșit de semestru pe care l-a prezentat a fost finalmente aprobat, și-a dat seama că proiectul său a mers bine de prima dată când a fost prezentată ideea inițială până acum. Acest lucru i-a făcut pe mulți dintre colegii săi să îl invidieze.
Au trecut aproape două săptămâni de când a fost acasă la Phai. Nu a mai rămas mult timp până la încheierea primului semestru.
Lucrurile care l-au rănit la începutul semestrului nu îl mai puteau răni acum. Poate pentru că și-a limpezit mintea sau poate pentru că s-a mai relaxat puțin în ultima vreme.
Doar să privească chipul unei anumite persoane după ce a fost ocupat cu munca îl făcea să se relaxeze.
Chiar dacă înainte credea că poate suporta să fie singur, acum este dependent de Phai. Poate că acest proiect a decurs atât de bine pentru că nu mai era singur. Acum îi era atât de dor de el.
Sky o știa mai bine decât oricine.
[Țâârrrr]
Sky și-a scos ușor telefonul pe sub bancă, apoi a zâmbit larg.
… Este o cursă în seara asta. Vrei să mănânci ceva?…
A tastat rapid un răspuns.
…O să îmi cumpăr singur. Nu trebuie să-ți faci griji. Sper să câștigi…
Phai a răspuns mai repede.
…Dacă voi câștiga, mă vei premia?…
Sky a ezitat puțin, apoi s-a decis să răspundă la mesaj.
…Dacă mai ai ceva energie, s-ar putea să-ți dau o recompensă…
De data aceasta, Phai a rămas tăcut.
…P’Phai?…
Neprimind niciun răspuns, Sky aproape că și-a pus telefonul înapoi în buzunar. Dar telefonul a vibrat din nou, iar atunci când s-a uitat la mesaj a râs cu poftă până când colegii lui s-au întors să se uite la el.
Sky: “Îmi pare rău.”
Umerii îi tremurau de la cât de tare se abținea să nu râdă. Apoi, pentru ca prietenii lui să nu înțeleagă greșit că râdea de proiectele lor, și-a pus coatele pe bancă, reținându-și zâmbetul cu o expresie îngrijorată pe față.
Rain: “Sky, ce mai faci?”
Sky: “Nimic. Foarte bine.”
Răspunsul lui Phai.
… Am făcut o captură de ecran și am tipărit-o. Dacă Sky nu leșină în seara asta, să nu-mi mai spui Praphai!…
Ce fel de maniac ar face o captură de ecran și ar imprima-o!
Un răspuns i-a apărut în minte… un maniac ca iubitul lui.
Rain: “Știi că va fi o cursă în seara asta?”
După curs, când a ieșit din sală, cel mai bun prieten al său s-a întors să vorbească cu el despre același lucru pe care tocmai l-a discutat cu Praphai.
Sky: “P’Phai tocmai mi-a spus despre asta. De ce?”
Rain: “Vreau să plec, dar nu am timp să dorm. Când se va termina semestrul?”
Sky: “În câteva săptămâni. Nu ai un calendar pe telefon?”
Sky a întrebat zâmbind, uitându-se la buzele bosumflate ale prietenului său și a început să se plângă.
Rain: “Ai fost acolo doar o singură dată. Nu ai intrat niciodată cu adevărat acolo. Nu știi că sunt atât de mulți băieți și fete bine îmbrăcați. Am fost acolo de mai multe ori, întotdeauna au fost câteva persoane care se holbau la P’Phayu. Știu că lui P’Phayu nu-i păsa de ei, dar nu mă pot abține să nu fiu gelos, pentru că este iubitul meu!”
După ce a spus asta, Rain s-a mai calmat, apoi a continuat să întrebe.
Rain: “Nu-ți faci griji pentru P’Phai? Am auzit că cine câștigă cursa are dreptul să ia acasă persoana pe care învinsul a adus-o acolo.”
Sky aproape că a încetat să mai zâmbească, dar încă se prefăcea că nu-i pasă.
Sky: “Dacă P’Phai ar vrea să facă asta, ce aș putea să fac?”
Rain: “Da, aș vrea să fiu la fel de calm ca tine.”
Nu, el doar “s-a prefăcut că e calm”. Dar, de fapt, e mai speriat decât Rain. Chiar dacă Phai a spus că e drăguț pe ici, drăguț pe colo, dar Sky e genul de om care s-a împăcat cu adevărul.
Rain e mult mai drăguț decât el, dar tot se sperie… Dar el, o persoană obișnuită, ce ar trebui să facă?
Rain: “Apropo, l-am văzut pe P’Phai în timpul cursei și a fost atât de tare! De obicei arată ca cineva pe care l-ai plesni peste față, dar când a intrat pe pista de curse, părea o persoană total diferită.”
Ascultătorul a clătinat din cap.
Rain: “Nu, hai să mergem după ce se termină semestrul? Te rog să vii cu mine. P’Phayu este mereu ocupat să repare mașinile în timpul cursei. De fiecare dată când mă duc, sunt doar eu cu el și cu P’Saifah.”
Rain a vorbit pe un ton cald, privind în sus cu ochii plini de speranță.
Sky a trebuit să îl aducă cu picioarele pe pământ pe Rain și să îi prezinte crunta realitate.
Sky: “Asigură-te doar că poți supraviețui până la sfârșitul semestrului, bine?”
Acest lucru l-a făcut pe Rain să tacă, arătând ochi miloși, gândindu-se la temele interminabile, așa că nu și-a dat seama că Sky a devenit anxios brusc.
Cine a spus că Sky nu a fost niciodată în această cursă? A intrat și s-a întâlnit cu Praphai.
Când Rain l-a întâlnit prima dată pe P’Phayu, s-a dat peste cap să afle informații despre el. S-a strecurat chiar și în cursă pentru a afla mai multe informații despre slăbiciunea lui.
A întrebat cu entuziasm pe oricine îl cunoaște pe P’Phayu. Îngrijorat că ar putea exista o problemă nedorită, Sky a promis în cele din urmă să afle despre locația cursei.
În cele din urmă, a căutat locul și a mers cu el. Când Rain a fost târât în mașină de P’Phayu, Sky încerca să îl urmărească îngrijorat.
Era pe cale să ia cheile de la mașina lui Rain, pe care le scăpase înainte de a se întâlni cu Praphai, tipul care îi spusese că, dacă vrea să plece, trebuie să facă o înțelegere cu el.
La momentul respectiv, Sky credea că a fost atât de ghinionist. Dar acum a realizat că, de fapt, a fost atât de norocos.
Dacă nu ar fi fost cursa, cei doi nu s-ar fi putut întâlni.
Dar a existat un lucru pe care nu i l-a explicat clar prietenului său, despre… cum a aflat despre acel loc.
L-a găsit cu ajutorul fostului său iubit.
Nenorocitul de fost iubit pe care nu voia să-l mai vadă în viața asta.
Sky și-a amintit că acesta vorbise odată despre cursa din inima orașului, așa că Sky a decis să-l sune.
Sky era atât de speriat, dar pentru că era mai mult speriat că prietenul său ar putea face lucruri prostești, Sky a reușit în cele din urmă să fie puternic și să-și controleze emoțiile pentru moment. Și în cele din urmă a primit adresa.
Gun: “Ce ai zice să ne întâlnim?”
Ce vrei să vezi?
Pentru că a obținut ceea ce avea nevoie, Sky a închis telefonul și a șters rapid acel număr.
Prin urmare, nu că nu ar fi vrut să meargă la pista de curse, dar îi este prea frică să meargă.
Nu există nicio garanție că nu se vor mai întâlni vreodată.
Rain: “Ce e în neregulă cu tine? Fața ta e atât de palidă.”
Poate că e prea evident. Prietenul său și-a dat seama că ceva nu e în regulă cu el și a scuturat repede din cap.
Sky: “Nimic. Hai să mai vorbim despre asta după ce se termină semestrul.”
Rain: “Ai promis!”
Sky: “Da. Mi-am încălcat vreodată o promisiune?”
A fost cu ani în urmă, iar el ar fi trebuit să poată uita până acum.
***
Sky nu era atât de sigur când și-a dat seama pentru prima dată de atracția sa pentru băieți. Poate că a fost atunci când o prietenă a vorbit despre sexul opus. Sau când a preferat să vadă un corp superb de bărbat decât unul de femeie. Nu a spus nimănui, doar a tăcut.
În plus, mai era și problema cu părinții lui care urmau să divorțeze. Naphon a devenit și mai tăcut în această privință, până când a venit în Bangkok, în timpul liceului.
Totul era nou pentru el, iar libertatea de care a avut parte l-a făcut să se dezlănțuie.
A avut mai mulți prieteni decât înainte. A încercat multe lucruri pe care nu le-a mai făcut niciodată când stătea cu părinții lui. Sky a început să fumeze și să bea în primul său an de liceu.
De îndată ce a intrat în al doilea an de liceu, prietenii lui l-au invitat în locuri pentru adulți unde aduceau minori prin intermediul oamenilor pe care îi cunoștea acolo.
Așa l-a cunoscut pe… P’Gun.
Pe atunci, Sky era încă la fel de pur și inocent ca țesătura albă și nepătată. Sky era, de asemenea, plin de curiozitate în legătură cu orice. Asta a făcut ca cealaltă persoană să fie atrasă de el.
P’Gun arăta mișto, era carismatic și îi făcea pe oameni să vrea să plece într-o aventură. Acest lucru a făcut ca inima lui Sky să bată cu putere.
Putea să simtă ce se vede în ochii lui, iar cealaltă persoană nu numai că nu-l ura, dar i-a oferit și o nouă experiență care nu s-a mai întâmplat până atunci… s-a culcat cu P’Gun.
Nu i-a păsat când prietenii lui i-au spus că este înconjurat de zvonuri rele. Era prea naiv, prea inocent și credea că dragostea este tot ceea ce contează.
Sky a crezut doar că P’Gun poate că nu este un băiat bun, dar el ținea atât de mult la el și a avut grijă de el mai bine decât părinții lui naturali și chiar l-a iubit cu adevărat.
A fost atât de prost.
Totul a mers bine la început, dar apoi lucrurile au început să se schimbe spre rău. P’Gun a devenit o persoană dificilă și nu mai era mulțumit cu a face sex în mod normal. A găsit o mulțime de lucruri cu care să se joace cu corpul său. O jucărie sexuală, l-a legat la ochi și alte chestii SM (sado-maso). Dar Sky s-a convins că era doar un joc și că putea accepta asta.
Apoi, P’Gun a început să facă lucruri care îi chinuiau corpul. A început să îl rănească ori de câte ori aveau relații sexuale. Iar băiatul care credea că poate continua să reziste, a încercat să îl implore ca să facă sex obișnuit.
Ar fi trebuit să le pese unul de celălalt. Dar asta l-a făcut pe P’Gun să fie nemulțumit. Totul s-a înrăutățit. Chiar și profesorul său de acasă l-a sunat pentru a-l interoga.
“Ce s-a întâmplat? Ce-i cu rănile astea pe tot corpul tău?”.
El a răspuns doar că a căzut de pe scări și că s-a rănit.
Sky era speriat că vestea va ajunge la tatăl său, așa că l-a implorat pe P’Gun cu o voce dulce. P’Gun s-a purtat cu el ”un pic mai bine”. Dar acest “un pic mai bine” a dus la lucruri mult mai rele.
Când a fost chemat la un hotel, nu a ezitat.
Gun: “Am o surpriză pentru tine.”
A fost fericit și ușurat, gândindu-se că poate P’Gun știa că nu trebuia să-l trateze așa. Dar lucrurile nu au fost așa cum se aștepta el.
În afară de iubitul său, în cameră se aflau și ceilalți trei prieteni ai lui P’Gun.
Sky: “De ce sunt prietenii tăi aici?”
Cealaltă persoană nu a răspuns la întrebare. Ba chiar i-a aruncat o privire ciudată. Și apoi s-a întâmplat ce-a fost mai rău.
Sky nu-și mai putea aminti totul. Știa doar că a încercat să scape, dar celălalt prieten l-a apucat și l-a imobilizat la pat. Sky i-a lovit stomacul de câteva ori în lacrimi, implorându-l să se oprească. Dar băieții îl plesneau peste față și îi smulgeau hainele de pe el.
Rămăsese complet dezbrăcat.
A implorat și a mai implorat, dar diavolul nu se oprea. Iar persoana care ar fi trebuit să-i oprească stătea acolo cu privirea goală.
Sky: “P’Gun, te rog, salvează-l pe Sky… Ajută-l pe Sky, ngh! Nu, doare… Doare! P’Gun, te rog… salvează-l pe Sky… Sky poate face orice, woah, ajutor!”
Țipă și imploră, spunându-i că îl iubește și privindu-l pe tipul cu ochii sclipitori, dar acesta doar stătea acolo și continua să se uite în timp ce fuma.
Sky: “P’Gun! Te rog… zi-le să se oprească, ajutor, Sky e rănit… Uh! Argh, lui P’Gun îi place… îi place de Sky, nu?”
Sky nu știa de ce îl aștepta să zică ceva…se aștepta să îl ajute. Dar știa că P’Gun îl dăduse prietenilor săi ca să se joace cu el până când îl vor distruge complet.
Când l-a văzut pe tipul ăla spunându-i prietenului său să tacă din gură, aproape că a leșinat, iar inima i s-a frânt în bucăți.
Gun: “Atât de zgomotos.”
“Ești prea crud, Gun. Lacrimile îi curg așa. Hehe… o să moară de inimă frântă?”
Sky plângea ca un nebun, acoperit de lichide tulburi și sânge. L-au mușcat ca și cum ar fi fost doar o unealtă și o jucărie pentru a-și elibera dorința.
Apoi, Sky s-a trezit din visele sale dulci într-o realitate amară după ce iubitul său a spus pe un ton epuizat.
Gun: “Plec. O să te ducă acasă.”
În acel moment, și-a pierdut puterea de a lupta. A văzut negru în fața ochilor. Nu mai erau decât lacrimi care continuau să curgă.
Știa clar că, chiar dacă ar fi plâns până la moarte, sau… chiar dacă tipul va muri, acest coșmar nu se va termina niciodată, va continua să continue.
În mijlocul țipătului său de implorare, nu a putut auzi decât vocea diavolului, care spunea:
“Sky, ești doar folosit ca o jucărie stricată.”
Nu doar trupul îi era rănit, ci și inima.
Acesta este coșmarul care l-a bântuit până în ziua de azi.
În întuneric, Naphon s-a trezit din vis. Corpul îi era umed peste tot din cauza transpirației. Respirația îi era atât de grea, încât pieptul îi gâfâia greu în sus și în jos, iar ochii îi erau larg deschiși.
Se simțea ca și cum s-ar fi întors în acea scenă. I-au trebuit câteva minute ca să-și dea seama că nu se afla în acea cameră de hotel, ci în dormitorul său.
Sky: “Ce naiba? Iar am coșmarul acela!”
Sky a înjurat, s-a ridicat și a aprins lumina. Apoi s-a întins înapoi pe pat, epuizat.
La scurt timp după ce s-a întors în căminul său astăzi, s-a întins și a plănuit să doarmă două-trei ore, apoi să se trezească pentru a continua să lucreze la tema sa. Dar era deja amiază când s-a trezit.
Noaptea, a visat și niște lucruri pe care nu le-a mai visat de luni de zile.
Sky: “Asta trebuie să fie din cauza conversației mele cu Rain de aseară.”
Băiatul și-a frecat puternic fața pentru a se concentra, ca să-și poată recăpăta în sfârșit calmul.
Dar apoi mintea lui a rătăcit din nou la acel incident…
***
În dimineața următoare, Sky s-a trezit singur în hotel, plin de lichid tulbure, lacrimi și sânge. Dar s-a târât înapoi acasă.
Când a ajuns la casa unchiului său, a plâns mizerabil și s-a încuiat în casă zile întregi, până când tatăl său, îngrijorat că nimeni nu putea lua legătura cu el, a venit peste el și l-a luat acasă.
Copilul nu a spus nimic în tot acest timp cât a stat acasă.
S-a odihnit o vreme, prefăcându-se că nu s-a întâmplat nimic, ca și cum nu ar fi existat niciodată un băiat cu acest nume pe lumea asta. A presupus doar că nici măcar nu s-au întâlnit vreodată.
Dar pentru Rain, în cele din urmă Sky l-a sunat din nou. Sky nu mai simțea nimic, dar de îndată ce a auzit vocea tipului, tot s-a speriat.
Toți acei ani care au trecut nu i-au făcut frica să dispară. Dar zidul pe care l-a construit ani de zile a făcut să pară că nu s-a întâmplat niciodată.
Sky: “Phi mi-a rămas dator o dată.”
Prietenii lui s-au jucat cu el pe gratis.
Gun a fost surprins. Probabil că nu se aștepta ca el să îndrăznească să-l sune. Era dispus să-i spună, dar apoi l-a întrebat înapoi.
Gun: “Ar trebui să ne întâlnim?”
[Biiip]
Ceea ce a făcut Sky a fost să închidă telefonul și să scape repede de acel număr, ca și cum s-ar fi temut că persoana de la capătul firului va apărea brusc chiar în fața lui.
Sky: “Când o să uit de nemernicul ăsta!”
Băiatul a înjurat cu disperare, dar în adâncul sufletului său era speriat.
Se uita patetic în jurul camerei, tremura, speriat că în colțul întunecat al încăperii vor fi ochi reci care îi vor urmări fiecare mișcare.
A întins mâna spre telefon și l-a sunat pe cel care îi spusese că va veni târziu.
[Phai: “Ți-e dor de Phi?”]
Destul de ciudat, vocea de la celălalt capăt al firului putea să facă să dispară neliniștea din pieptul lui, să îl liniștească.
Sky: “Și dacă aș spune da?”
[Phai: “Sky, nu mai face mișto de mine!”]
Nu-i venea să creadă ce spunea. Ascultătorul se simțea mult mai bine decât înainte și era suficient pentru ca el să-și exprime cu ușurință sentimentele.
Sky: “Phi Phai, mi-e dor de tine.”
Chiar acum voia să fie îmbrățișat de P’Phai și apoi să-i spună că totul va fi bine.
Când a început să aibă încredere în acest tip?
Trecutul său ar fi trebuit să-l facă să se teamă de dragoste, dar de ce nu-l putea opri pe tipul cel mare să distrugă zidul invizibil din inima lui? Și atunci, mai are un loc pentru el în inima lui?
Aceasta îl îndemna să vorbească din nou.
Sky: “Phi Phai… întoarce-te repede.”
Phai: “Nimeni nu mă poate învinge astăzi!”
Când cerul se întunecă și luminile de pe străzi se aprind, pe drumul principal care este adesea aglomerat în timpul zilei, acum sunt zeci de limuzine care formează o barieră, parcate pe străzile goale. Aceste mașini fac loc vehiculelor de mare tonaj care în curând vor fi participa la aceste curse.
Cursa a provocat închiderea drumurilor în inima orașului. Este organizată de oameni puternici și nicio poliție nu ar veni să îi disperseze. Astăzi este o zi ca oricare alta, cu o mare victorie pentru un concurent ca Praphai.
Deși totul poate fi un pariu în acest joc, fie că este vorba de bani, de cineva pe care l-au adus sau de demnitate. Dar Praphai a făcut acest joc doar pentru un singur lucru… pentru distracție.
Pasiunea evidentă a lui Phai pentru această cursă a fost înlocuită cu altceva în aceste zile.
Phai: “Cred că e de ajuns pentru seara asta. Mă întorc acasă”. Praphai și-a dat jos casca și i-a spus lui Phayu, mecanicul său exclusivist.
Phayu: “Doar o jumătate de oră?”
Phayu s-a uitat la ceas și s-a încruntat surprins.
Phai: “Inima mea a zburat spre căminul de la universitate acum o oră.”
Tipul i-a răspuns fără nicio jenă, fericirea îi ieșea din ochi.
Apoi Phayu i-a spus.
Phayu: “Prima dată când te-ai dat la Sky, nu am crezut că un tip ca tine poate fi serios.”
Phai: “E mai mult decât serios!”
A zâmbit fericit, bătându-l pe umăr pe prietenul său pentru a-l convinge.
Phai: “Nu-ți face griji, nu spun asta doar pentru că Sky este juniorul tău sau prietenul lui Rain, ci pentru că îl iubesc foarte mult.”
Doar gândindu-se la modul în care l-a implorat să se grăbească să se întoarcă, îl înnebunea. Dacă nu le-ar fi promis unor oameni că va fi aici, s-ar putea să se întoarcă imediat ce l-a auzit spunând asta. Apoi ar fi alergat să-l găsească.
Phai: “Plec.”
Cu cât se gândește mai mult la el, cu atât mai mult își dorește să vadă acea persoană.
Petch: “P’Phai, ești cel mai bun și azi.”
Mă grăbesc!
Înainte de a putea părăsi arena, a rămas blocat.
Phai: “Asta nu a fost nimic.”
Praphai a spus-o fericit, uitându-se la fața lui Petch, apoi s-a uitat în jur.
Phai: “Gun nu a venit azi?”
Petch: “Nu a putut să vină azi. Dar dacă Phi vrea să se întâlnească cu el, îl voi chema data viitoare.”
Praphai a făcut semn cu mâna și a spus că nu e nevoie.
A întrebat doar din politețe. Nu voia cu adevărat să se întâlnească cu nimeni. Și se gândi cum să-și ia rămas bun de la persoana care voia să vorbească cu el.
Petch: “Apropo, P’Phai, iubitul tău e foarte drăguț.”
Praphai s-a oprit când l-a menționat pe Sky.
Petch: “L-am văzut pe IG”, a adăugat el.
Acest lucru l-a făcut pe uriaș să zâmbească și să facă ochii mari; radia când își amintea de băiatul lui, Sky.
Poate că nu face niciun livestream, dar Praphai nu pierde în fața nimănui când vine vorba de a se lăuda cu iubitul său.
Pentru că cineva ar veni și l-ar deranja pe cel care îi aparține, Praphai a încărcat fotografiile pentru a le arăta tuturor că Sky îi aparține. L-a etichetat și pe Sky în ele. Nu numai atât, le-a spus și celor din jur că Praphai este un om luat, așa că nu trebuie să îl mai contacteze sau să îl sune, pentru că este ocupat cu singurul lui băiat.
El a postat chiar și fotografia cu o descriere care spunea
….Nu mai veniți niciodată să mă contactați, acum am deja o soție…
Phai a spus-o apoi și mai clar când a postat pe rețelele de socializare o fotografie în care își sărută soția!
Cum putea Praphai să nu râdă în hohote când cineva l-a felicitat pe Sky pentru că este drăguț?
Phai: “Hmph, e atât de drăguț, bine?”
Bineînțeles, trebuia doar să vorbească mai mult și să se laude cu soția sa.
Petch: “Deci, cum v-ați cunoscut?”
Chiar dacă Phai nu știa de ce este atât de interesat tipul ăsta, pentru că știa că Petch este intrigat de acest subiect, ar fi apreciat și ar fi stat de vorbă cu el. Pentru că are o viață amoroasă fericită, era nerăbdător să spună și altora despre asta.
Phai: “L-am cunoscut la această cursă. Când ne-am întâlnit prima dată, a fost foarte timid și m-a ignorat. Dar după ce am ajuns să-l cunosc, la naiba, e super drăguț! Mai mult, îi place să se comporte ca un răsfățat.”
A zâmbit și mai larg când și-a imaginat expresia lui Sky când acesta i-a cerut să se grăbească să se întâlnească cu el.
Petch: “Nu-l aduci aici?”, a întrebat el.
Phai: “Bineînțeles că vreau să vină, dar este un student foarte sârguincios.”
Petch: “Phi, nu vrei să-l vezi cum se uită la cursa ta? Chiar și eu cred că e mișto.”
Petch l-a flatat în continuare.
Așa că, Praphai a râs și mai tare.
Phai: “Dacă va veni vreodată, nu-l deranja! Voi fi foarte gelos.”
Praphai a început să se gândească că tipul ăsta arată destul de bine. Așa că atunci când Petch i-a cerut numărul de telefon, i l-a dat cu ușurință. Nu s-a gândit că ar fi vreo problemă cu el.
În această arenă, băieții sunt prieteni cu multe persoane. Așa că atunci când cineva venea să facă cunoștință și să vorbească cu ei, lui Phai nu i se părea ciudat.
Phai: “Atunci eu plec. Mă grăbesc.”
Să mă duc acasă și să-mi îmbrățișez soția.
Petch: “Bine, ne vedem mai târziu. Nu uita să-ți aduci iubitul cu tine ca să te dai mare.”
Lui Praphai nu prea îi păsa de ce cred ceilalți, dar de data asta, crede că e o idee bună dacă îl aduce pe Sky aici…’.
În acest fel, oamenii vor ști cât de drăguț este iubitul lui.
Huh, hai să-l aduc aici data viitoare.
Nu a durat mult până când Praphai a tras pe dreapta în dreptul căminului, pe care îl cunoaște mai bine decât propriul apartament, și a oprit.
Fredonează un cântec, trece pe ușa de la intrare, urcă două etaje deodată pentru a ajunge la etajul trei, apoi merge direct la capătul holului.
Un zâmbet luminos se vede pe fața lui frumoasă, iar ochii lui radianți strălucesc de bună dispoziție. De data aceasta, chiar dacă Sky îi cerea să-l ajute cu temele, trebuie să aibă puterea să reziste până dimineață.
[Mi-e dor de tine.]
O frază care este mult mai puternică decât o bombă nucleară.
Phai: “Sky mă va răsplăti.”
Dacă se comportă bine și ajută în tot felul de lucruri, va exista un premiu pentru asta? se gândea Praphai în timp ce lua cheia de rezervă și deschidea ușa. Din moment ce Sky știe că el are cheia, nu mai trebuie să o ascundă.
A luat și cardul de acces de la cămin și a spus răutăcios că este vorba de un schimb. În ceea ce privește motivul pentru care a deschis ușa singur, a fost pentru că este deja târziu, e posibil ca iubitul său să fi adormit deja.
Nu contează dacă nu putea să-l mănânce, atâta timp cât putea să se întindă îmbrățișând corpul cald al lui Sky, asta îi era de ajuns.
Dacă cineva ca mine va avea o zi proastă, când voi putea dormi cu el în brațe, totul va fi minunat.
Praphai a râs chiar și de el însuși. Nu e de mirare că Sky este atât de drăguț, pentru că ar putea să-l țină în brațe.
Phai: “Sunt aici, iubitule”, a șoptit el încet.
A intrat în cameră și nu a găsit decât un pat gol. Așa că s-a uitat spre baie și a observat că ușa era închisă.
Phai: “Sky, eu sunt”, a spus mai tare ca înainte.
A aruncat cheile pe masă, s-a descălțat, apoi și-a dat jos haina și a pus-o pe pat. Apoi s-a îndreptat spre dulap pentru a se schimba în ceva mai confortabil. A căutat hainele pe care le lăsase și a auzit ușa de la baie deschizându-se.
Phai: “Ai mâncat ceva, Sky? Vrei să mă duc jos să-ți iau ceva?”.
Dintr-o dată, o îmbrățișare strânsă i-a cuprins talia și, în același timp, a simțit cum pielea rece care tocmai făcuse un duș se sprijinea pe spatele lui.
Phai: “Mă tachinezi?” a spus glumind, apoi s-a întors să îl vadă pe băiatul care îl îmbrățișa strâns, iar în adâncul sufletului a fost surprins.
Oare băiatul lui are o astfel de expresie pe față?
Băiatul care se uita la el are acești ochi strălucitori, obrajii roșii, buzele ușor despărțite și dorințe în privire, ceea ce pare foarte seducător.
Sky, “Phi Phai…”
Phai: “Ce?”
Praphai știa că îi tremură vocea, iar el a înnebunit de fericire.
Sky: “Poți să mă îmbrățișezi?”
Bineînțeles, l-a îmbrățișat imediat. De îndată ce a auzit vocea tremurândă, inima din pieptul lui bătea atât de repede.
Sky: “Pot să te rog ceva?”
Phai: “Ce vrei?”
În acest moment, putea să facă orice.
Sky: “Vreau să te implor…”
Sky s-a uitat la el, mușcându-și buzele, și a murmurat încet.
Sky: “Să nu-mi dai niciodată drumul.”
În acel moment, Praphai nu știa de câte ori săgeata iubirii i s-a înfipt în piept.
Dumnezeu să te binecuvânteze! Ca de obicei, pare că e pe moarte. Ce a mâncat soția lui azi? Cum poate Sky să fie atât de atrăgător?
***
