Partener de filmare – Capitolul 1

Partener de filmare / Screen Partner

Capitolul 1

Xu Zheyi știa că întreaga sa carieră de actor se apropia de sfârșit. Debutase în urmă cu zece ani, însă doar primii trei ani fuseseră destul de buni. La vremea aceea era încă un proaspăt student. Aproape toate revistele populare îi prezentaseră silueta, iar în industrie era un model masculin destul de cunoscut.

Mai târziu, fusese descoperit de o companie de impresariat nou-înființată. Nu se gândise prea mult la semnarea contractului din moment ce încă de la început era o vedetă. Veniturile sale fuseseră foarte bune inițial. Jucase roluri secundare în mai multe drame cu idoli, filmase reclame și fusese chiar un invitat frecvent la unele emisiuni de divertisment.

Deși nu reușea să ajungă pe lista A (cu actori principali), nici a fi o vedetă pe lista B (cu actori secundari) nu era chiar atât de rău. Xu Zheyi avusese întotdeauna o situație financiară destul de bună.

Îi plăceau hainele elegante și încerca să economisească bani pentru a-și deschide un magazin de îmbrăcăminte în viitor. Avea un prieten care se gândea la același lucru ca și el. Într-o zi, cele două persoane și-au scos economiile, apoi au împrumutat niște bani de la bancă și așa au reușit să închirieze un mic magazin în cartierul de est.

Prietenii lor zburau de mai multe ori în Coreea de Sud și Japonia, pentru a aduce de acolo articole vestimentare de cea mai bună calitate și cu cel mai bun stil. De asemenea, Xu Zheyi le cerea în mod special foștilor săi prieteni, editori de reviste, favoruri în promovarea magazinului în revistele lor.

Totul părea să meargă ca pe roate până în acea zi fatidică în care se hotărî să viziteze magazinul dintr-un capriciu. În mod ciudat, când ajunse la magazin, ușa era încuiată.

Reușise să deschidă ușa cu o cheie de rezervă și constată că tot magazinul era golit. La început, crezuse că a fost jefuit. Curând însă, după mai multe încercări nereușite de a-și contacta prietenul, și-a dat seama că fusese escrocat. Xu Zheyi nu-și întreba niciodată prietenul despre activitatea magazinului. Nu înțelegea calculele, iar privitul la ele îi dădea dureri de cap, așa că lăsase totul în seama prietenului său.

Din această cauză, atunci când banca îl sunase să încaseze împrumutul, află că prietenul său împrumutase de fapt o sumă mare de bani pe numele său.

Fusese cea mai neagră perioadă din viața lui Xu Zheyi. Trebuia să-și asume întreaga responsabilitate pentru suma datorată, iar poliția nu putea să-i ofere niciun ajutor – chiar dacă fusese alarmată. Toate conturile sale i-au fost înghețate, rămânând doar cu câteva mii de yuani în numerar.

Deși câțiva prieteni buni au pus mână de la mână niște bani pentru ca el să poată trăi o vreme, avea nevoie în continuare de mulți bani pentru a-și achita datoriile. În acest scop, acceptase mai multe filme cu buget redus în Hong Kong. Unele dintre ele nu erau doar cu buget redus, ci și de factură proastă, iar regizorul îi trata urât pe actorii de acolo.

Tot entuziasmul său pentru actorie fusese complet epuizat în acel moment. Profiturile pentru proiectele cu buget redus erau mai mari decât se spunea în anunțul general, dar imaginea lui Xu Zheyi fusese distrusă. Nu mai primea apeluri pentru a participa la alte proiecte. Rezultatele participării sale în filmele cu buget redus erau severe, regizorii ajunseseră să-l considere prea rigid și lipsit de flexibilitate.

Xu Zheyi nu știa că prietenul său făcea tot timpul o față nevinovată, dar, de fapt, persoana din oglindă era o jigodie totală. Ce însemna acest tip de actorie?

Cu ceva timp în urmă, contractul i se încheiase, iar firma de impresariat nu-i mai făcuse nicio ofertă de reînnoire.

Când au ajuns la finalul rezilierii contractului, petrecură acolo doar un minut. Totuși după ce ezitase o vreme, agentul său îi înmână un alt contract.

– Du-te, citește asta și gândește-te la un răspuns. Dacă dorești, te pot ajuta pe tine și pe producătorul de film să luați legătura. Nu voi informa compania despre acest contract și nici nu voi lua comision. Fac asta în calitate de prieten pentru a te ajuta, spuse agentul.

Când Xu Zheyi auzise aceste cuvinte, știuse că noul contract nu era unul tocmai corect. Se întoarse acasă, se așeză să citească cu atenție contractul și nu se putu abține să nu râdă amarnic.

Era un contract GV (Gay-Video, film pentru adulți gay) pentru o companie japoneză AV (Adult-Video) cunoscută ca fiind cel mai mare exportator de proiecte al anului.

Prețul oferit era foarte atractiv, suficient cât să-și plătească întreaga datorie și chiar să-i mai rămână și ceva bani pentru viitor. Cu toate acestea, trebuia să semneze un acord pentru a juca în trei filme.

Contractul specifica, de asemenea, necesitatea penetrării anale în timpul realizării filmului. Xu Zheyi era convins de heterosexualitatea sa. Din trecut și până acum, avusese multe prietene, precum și numeroase experiențe sexuale.

Deși nu părea să aibă același entuziasm față de sex ca alți bărbați de aceeași vârstă cu el, atunci când avea nevoie de eliberare, singurul lucru pe care și-l dorea era corpul moale al unei femei, nicidecum organele genitale ale unui bărbat.

Doar o singură dată șovăi în privința sexualității sale și singura dată era din cauza situației în care se afla.

Ming Ban era un gay destul de arătos, cu picioare lungi și albe și un chip frumos. Personalitatea lui era, de asemenea, destul de introvertită, și chiar și o mică tachinare îl putea face să roșească.

Când Xu Zheyi îl văzuse pentru prima dată pe Ming Ban, fără să știe de ce, își dorise în mod deosebit să socializeze cu el. Își amintea că stătuse o vreme împreună cu Ming, doar ei doi, dar nu făcuseră altceva decât să vorbească și să se uite la televizor.

– Xu, ar trebui să deschidem un magazin împreună. Odată ce avem bani suficienți, ne putem cumpăra o casă în apropiere de magazin în care să locuim, iar dacă ajungem la 40 de ani și niciunul dintre noi nu este căsătorit cu nimeni, am putea să locuim împreună, spuse Ming la momentul respectiv.

Lui Xu Zheyi îi plăcuse să-l audă pe Ming spunând „noi”. Acel singur cuvânt părea să-l lege pe el și pe Ming, făcându-i inseparabili.

Xu Zheyi recunoștea faptul că nici măcar prietenei sale nu i-a arătat blândețea pe care i-o arătase ​​lui Ming Ban. Chiar și așa, când se gândea la posibilitatea ca el și Ming să se sărute, tot nu-și putea imagina asta.

Și, în cele din urmă, Ming îi furase chiar și cămașa de pe el, lăsându-l îngropat în datorii. De atunci, Xu Zheyi începuse să simtă o ură față de homosexuali. Simțea că aceștia îi provocau, fie din punct de vedere psihologic, fie fiziologic, un sentiment extrem de dezgustător.