Semnat: Al tău pentru totdeauna -Capitolul 21

Îmi dau seama când cineva este bun cu mine

Protestul lui Jian Song Yi fu acoperit de câteva sunete înăbușite, pe măsură ce vocea i se înmuia.

Bai Huai nu se putu abține să nu zâmbească.

– Aș vrea, dar cred că nu ar fi economic pentru mine. Va fi foarte greu să rămân în închisoare trei ani. Lăsând deoparte faptul că acest lucru poate duce la pedeapsa cu moartea.

Jian Song Yi:

“…”

Chipul lui Jian Song Yi era ca o roşie. El reacționă, dar Bai Huai nu i-ar fi făcut nimic. Nici măcar nu era interesat să-i facă ceva. Cât de jenant.

– Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să-ți dai jos pătura și să te răcorești, astfel încât să nu fii în călduri excesiv. Mă duc să-ți aduc inhibitorul.

– Nu, o s-o fac singur.

Jian Song Yi se ridică şi încercă să meargă până la geantă, dar deodată picioarele lui deja slăbite îl trădară şi corpul lui alunecă într-o clipă.
Din fericire, Bai Huai avu un ochi ager și o mână rapidă și reuși să-l prindă înainte de a atinge pământul.
În timp ce Bai Huai îl ținea de braț cu o mână și îi apăsa talia de a lui cu cealaltă, Jian Song Yi se simți foarte confortabil. Dar era încă greu pentru el să-și aplece întregul corp împotriva lui, deoarece toată puterea îi dispăruse într-o clipă.

Tricoul subțire de bumbac de pe el nu era suficient pentru a bloca căldurile unui Omega și asta făcu ca respirația lui Bai Huai să devină grea pentru o clipă.

Pe de altă parte, Jian Song Yi simți senzația rece și reconfortantă a pădurii de cedri și de pini. El se simțea foarte confortabil, deoarece aceasta îi reducea foarte mult căldura jenantă  pe care o simțise înainte. Aşa că luă decizia. Jian Song Yi era în mod inerent tiranic și irațional. Profită de această caracteristică lipindu-se atât de mâinile și de picioarele lui Bai Huai.

Erau oricum fraţi. Jian Song Yi se gândi că pe Bai Huai nu-l va deranja să-l folosească ca pe un cub de gheață în acest moment critic.

Tânărul stăpân Jian Song Yi era obișnuit să facă tot ce dorea și nu se gândea prea mult la asta. Când fu sigur că Bai Huai putea să-i dea gheța pentru a-i potoli căldura, el nu renunță și-l îmbrățișă și mai strâns.

Bai Huai nu era o persoană simplă, chiar dacă Jian Song Yi îl trata ca pe un cub de gheață. Și el voia să îl ajute. În timp ce era acoperit de feromonii lui Jiang Song Yi, Bai Huai nu putu decât să-i înfășoare talia cu mâna dreaptă pentru a-l ține în loc și pentru a se asigura că nu va cădea. Între timp, cealaltă mână era ocupată cu disperare, răscolind prin geantă pentru a găsi seringa cu inhibitor.

Seringa nu era ușor de găsit, dar Jian Song Yi se simțea atât de confortabil în brațele Bai Huai că mai devreme sau mai târziu ar putea scăpa de sub control.

Ochii de culoarea piersicii ai lui Jian Song Yi se schimbară într-o culoare mult mai profundă, deoarece continuară să se înece în feromonii lui. Simţea că se va topi acolo unde era, dar asta nu însemna că era la fel de slab ca şi ceilalți Omega. Doar că mușchii lui erau atât de rigizi, încât  îi era greu să se agațe de Bai Huai.

După ce Jian Song Yi își ridică bărbia, se uită la celălalt și-l măsură din cap până în picioare  cu toată seriozitatea. Bai Huai avu un motiv să suspecteze că era impulsiv și că îl dorea deja.

Ca să vezi, era în căutarea unui Alpha să și-o tragă.

Desigur, a-l fute pe Jian Song Yi era o altă poveste, dar uită-te la expresia lui. Era posibil ca acest tânăr stăpân să aibă astfel de gânduri ?

Ce fel de Omega este acesta?

Din fericire, Song Yi avea standarde înalte, cel puțin nu disprețuia pe nimeni inferior lui, așa că Bai Huai nu trebuia să-și facă griji să-i ucidă pe ceilalți bieți Alpha.

Bai Huai nu știa dacă să râdă sau să plângă.
Îl apucă complet de talie pe Jiang Song Yi și îl aruncă direct în patul lui îndepărtându-i mâinile care se tot frecau de corpul lui.

Bai Huai chiar trebui să-i țină încheietura mâinii drepte înainte de a șopti.

– Nu te mișca sau s-ar putea ca inhibitorul să fie pierdut. Dacă se întâmplă așa ceva, vei suferi și mai mult.

De obicei, Jian Song Yi se opunea oricărei cereri a lui Bai Huai, dar acum era în mod neașteptat foarte ascultător și încetă să se miște. Îi permise lui Bai Huai să-i tragă brațul și să-i injecteze inhibitorul.

Cu toate acestea, nu părea să aibă nici un efect și se simțea rău pentru că era departe de Bai Huai.

Jian Song Yi strânse din dinți și se ținu tare ca să nu scoată un sunet pentru că nu era sigur cum avea să sune.

Spre deosebire de durerea diferențierii, el simțea un vid în piept, ca și cum dintr-o dată dorea ceva. Jian Song Yi nu era sigur, dar simțea o greață în stomac.

Jian Song Yi nu făcuse niciodată dragoste. Acesta trebuie să fi fost lucrul de care suferea. Din acel moment, crezu că își înțelege sentimentele.
Se simți ușurat după ce-și dădu seama că ceea ce lipsea în viața lui era să facă dragoste. Se simți atât de uşurat încât continuă să cedeze instinctelor sale. Își înfășură braţele în jurul corpului lui Bai Huai, ca să-şi poată odihni bărbia pe umărul lui şi pur și simplu se prăbuși la pământ. El făcu acest lucru pașnic, fără a fi prea agresiv cu feromonii săi.

Pentru Bai Huai era puțin mai dificil.
Bai Huai nu știa cum Jian Song Yi reușise până acum să promoveze cursul de fiziologie și sănătate. Nu se temea să se scufunde într-o pasivitate erotică? Era greu de spus ce se va întâmpla atunci.

Dar, în orice caz, el nu putea suporta să renunțe la el.
Pot doar să trăiesc și să îndur, îşi spuse el.

Ceea ce făcu Bai Huai fu să-l calmeze pe Jian Song Yi cu o concentrație de feromoni care nu putea fi observată de ceilalți, în timp ce pulveriza inhibitori, astfel încât feromonii lui Jian Song Yi să nu declanșeze căldurile în holul plin de Alpha.
De asemenea, se abținu  să nu scape de sub control din cauza feromonilor săi.

Inhibitorii își făceau de obicei efectul în decurs de cinci minute, dar trecuseră deja douăzeci. Reacția simplă nu se agravase, dar nici nu se ameliorase.

Bai Huai își aminti memento-urile medicului despre el, în acea zi. Intensitatea și durata căldurilor unui Omega depindeau de fizicul său, iar procesul fiecăruia era diferit. Dacă Jian Song Yi se va diferenția târziu, ceea ce se și întâmplase, atunci reacția va fi mai intensă, în special primele călduri.

După cum își amintea, va fi mai greu să controleze lucrurile de prima dată și va avea nevoie de inhibitori poate de două până la trei ori mai mult decât de obicei.
Și apoi acest Omega, care avea aceste călduri puternice, adulmeca în jur ca un cățeluș pierdut în timp ce era cuibărit la gâtul său. Jian Song Yi încerca fără să vrea să-i arate glanda[1] lui Bai Huai.

Ca o varză chinezească, se regăsi complet neînarmat în fața lui Bai Huai, care nu îl mușcase încă.

Bai Huai zâmbea amar. Voia să împingă deoparte acea varză chinezească pentru a-i injecta al doilea inhibitor, dar ea nu voia să coopereze deloc. Nu numai că nu voia să coopereze, dar încerca să inverseze situația.

– Lasă-mă să te țin în brațe pentru un timp.

Caracteristicile lui Jian Song Yi : unu, se plânge întotdeauna, doi, este nerăbdător, trei este întotdeauna supărat, patru este foarte, foarte răsfățat.

Bai Huai nu putea face nimic în privința asta.

După un timp, profită de ocazie pentru a injecta al doilea inhibitor . Și numai atunci Bai Huai desfăcu strânsoarea încet. Febra lui Jian Song Yi scădea încet, dar sprâncenele lui erau încă încruntate de disconfort și nu părea să vrea să iasă din situație încă.

Cu toate acestea, atunci când Bai Huai îl înclină și îl puse sub pătură, Jian Song Yi nu rezistă. Ascultător, Song Yi îi permise lui Huai să-l înfășoare și-i dezveli doar fața, care începuse încet să se înmoaie.

Bai Huai se întinse spre frunte, uitându-se la roşeaţa lui Jian Song Yi de la marginile ochilor care nu trecea complet, şi îi verifică febra încă o dată.

– Încă te simți slăbit?

– Oh, mă simt mult mai bine. Deși încă am febră.

Căldura nu era complet suprimată.

Bai Huai găsi doar doi inhibitori când căutase în geanta lui Jian Song Yi. Cel care îi împachetase geanta trebuie să se fi gândit că acest lucru ar fi suficient pentru călătoria de cinci zile.
Dar când văzu ce tocmai se întâmplase, Jian Song Yi îşi dădu seama că cele două injecții pe care le făcuse nu-l puteau ţine sub control? Dacă mai dura mult, ar putea fi nevoie de o a treilea.

Un inhibitor Omega a trebuit să treacă printr-un proces riguros de revizuire mai întâi, dar când el a revigorat-o, toată lumea ar învăța al doilea gen de Jian Songyi, și Bai Huai nu ar fi în măsură să-l nege.

Dar fără cel de-al treilea blocant, antrenamentul de mâine ar fi cu siguranță insuportabil pentru Jian Song Yi. Și chiar dacă ar putea depăși munca fizică, feromonul său ar scăpa inevitabil de sub control.
Să nu mai vorbim de faptul că feromonii tind să fie detectați chiar dacă există agenți de blocare. Ce s-ar întâmpla dacă Jian Song Yi și-ar elibera feromonii? Doar o mică scurgere și ar fi detectată datorită numărului mare de Alpha care îi înconjoară.

Nu l-ar lăsa pe Jian Song Yi să-și asume riscuri.
Bai Huai își strânse buzele într-o linie subțire. Își coborî ochii ca să se asigure că îl aşeza cum trebuie pe pat.

– Hormonii sunt temporar sub control. Nu vei avea impulsuri pentru o vreme, dar poți fi încă puțin neliniștit. Du-te să dormi, totuși. Între timp, voi ieși.

Jian Song Yi se simţea mult mai bine după cei doi inhibitori. Dorințele corpului său deveniră pasive, dar din anumite motive Bai Huai nu voia ca el să-l lase în pace.

– Seara s-a întâmplat. Mai vrei să te deplasezi? mormăi nemulțumit.

Când Bai Huai îl auzi pe Jian Song Yi vorbind, el deja mergea la ușă. Se întoarse cu un zâmbet uşor pe faţă.

– Sugerezi să stau aici și să-ți las focul să mă ardă?

Jian Song Yi îşi aminti imediat tot ce făcuse şi faţa lui se înroşi de ruşine.

– Du-te! Eram îngrijorat că ai început să mă invidiezi că sunt frumos.

După cum dorea, Bai Huai deschise cu adevărat ușa și plecă.

Când ușa se închise, Jian Song Yi simți brusc că acea cameră mică de aproximativ zece metri era oarecum goală. Se întoarse şi se îngropă sub pătură. Ar fi vrut să-l aștepte pe Huai să se întoarcă, dar efectul inhibitorului îl aruncă într-un somn  uluit.

Între timp, Bai Huai se duse la toaletă și intră în compartimentul cel mai intim de la capătul coridorului. El deschise imediat robinetul de la duș și-și înmuie corpul în apă rece, permițându-i apei să curgă pe cap.

În cele două dimineți, muntele sterp era mult mai rece decât își imaginase. În baia goală, numai stropii apei puteau fi auziți prin pereții lungi și goi.

Când în cele din urmă își termină munca, opri robinetul și-și puse hainele. Nu se deranjă să-și usuce părul și ieși la balcon pentru a lăsa vântul rece și umed să măture suburbiile.

Asta îl făcu pe omul rece să fie sobru și logic. Bai Huai nu știa de cât timp stătea acolo, dar când se întoarse în camera sa, Jian Song Yi deja adormise.

Păcat că patul nu era suficient de moale, nici suficient de lat, efectul inhibitorului nu era suficient de puternic, iar Jian Song Yi nu putea dormi suficient de bine.

Jian Song Yi îşi aruncase pătura pe podea, arătând ca o minge care se rostogolise la marginea patului. Dacă s-ar întoarce din nou, fără îndoială ar cădea din pat.
Bai Huai se duse să-i verifice fruntea. Era încă puțin caldă.
Jian Song Yi nu se trezi. Şi în loc de obişnuitele sale cuvinte arogante, îşi înblânzi faţa care era încruntată uşor. Când Jian Song Yi simți răcoare pe frunte, își frecă fruntea de două ori, ca un copil care își zgâria ușor pielea.
Arată drăguț și patetic, se gândi Bai Huai.

Cu toate acestea, el nu putu să nu scoată un suspin. Bai Huai ridică corpul lui Jian Song Yi și îl puse pe cealaltă parte a patului pentru a-l împiedica să cadă. După ce lăsă suficient spațiu, blocă marginea patului cu piciorul său lung. Ca și cum nu ar fi fost suficient de grijuliu, el înfășură un braț în jurul lui Jian Song Yi în timp ce încerca să-i transmită răcoarea corpului lui.
Jian Song Yi se întoarse imediat şi îşi îngropă faţa în Bai Huai şi i-a arătat din nou pânza direct lui. Din moment ce își găsi poziția cea mai confortabilă, continuă să se întoarcă și să înțepe pentru o vreme.

Bai Huai simți că, chiar și după ce-i injectase lui Jian Song Yi cele mai bune blocante, el tot simțea mirosul senzual al trandafirilor sălbatici.

Își aplecă capul şi fură un vârf de dulceaţă din frunzele micului trandafir, căruia tocmai îi îndepărtase spinii.

El simțea în acel moment că ceea ce făcea începea într-adevăr să fie jenant, că folosea situația în favoarea sa și că risca să fie un pericol pentru cei doi. Dar era foarte natural. În tot acest timp, el își reținea dragostea și o ignora. Cel puțin venise timpul să ia ceva în schimb.

Doar Jian Song Yi îi subestimase focul, dar, sincer, genunchii îi erau dezlegați.
Bai Huai respiră adânc înainte ca Jian Song Yi să se îndepărteze încet. Apoi, se uită la celălalt zid, întorcându-se ca și cum ar fi evitat să-l atingă din nou. Apoi îşi închise ochii și un zâmbet mic se formă pe buze, pe care nu-l putea suprima.

Poate că sentimentele mele, pe care le-am păstrat atât de mult timp în tinerețe, dragostea mea – este exact așa, se gândi el.

Totul era despre toleranță și reținere.
..

Când sună ceasul deșteptător, cerul din afara ferestrei era albastru strălucitor.

Jian Song Yi se întoarse și se îngropă în pătură.

– Nici nu s-au ivit bine zorii, de ce să ne ridicăm? Cine a setat acest ceas de rahat?

Dacă Jian Song Yi ar fi fost o persoană matinală, doamna Tang nu ar fi trebuit să negocieze cu consiliul școlii, astfel încât să nu trebuiască să facă o auto-examinare în fiecare dimineață.

Pe de altă parte, Bai Huai era deja îmbrăcat și așezat cu picioarele încrucișate pe marginea patului său. Se ridică în cot la picioarele lui Jian Song Yi şi-şi rezemă capul în pumn.

– Ridică-te. Se pare că am febră. Poți să mă însoțești pe deal până la spital? întrebă indiferent.
Avea o voce puternică, înfundată, care venea din nas.

Jian Song Yi își ridică încet pătura. Se îndreptă şi se aplecă în faţă şi verifică fruntea lui Bai Huai cu palma.
Era incredibil de fierbinte.

– La naiba, de ce arzi așa? îl mustră cu o voce mică.

Apoi, deși Bai Huai era încă în cameră, își schimbă imediat hainele și se întoarse spre Bai Huai:

– Să mergem. Te duc să îți revii.

Bai Huai îl împinse.

– Nicio problemă. Nu trebuie să mă porți încă. Mai întâi trebuie să mergi și să-l găsești pe domnul Lao Bai. Spune-i că am febră. Trebuie să cobor de pe munte pentru perfuzie. De asemenea, spune-i că am o infecție și mă doare capul. Vrei să vii cu mine să iei medicamente și să ai grijă de mine ?

Jian Song Yi își puse brațul în jurul umărului.

– Asta nu are sens, nu-i așa? Nu pot veni cu tine fără toate aceste prostii?

Bai Huai îşi trase braţul de pe umăr şi-şi clătină capul în lateral.

– Nu va lăsa pe alții să mă urmeze și să mă treacă liber prin training.

Bai Huai se opri pentru o vreme înainte de a continua din nou:

– Ai doar doi inhibitori și asta nu este suficient. Sunt un minor Alpha. Spitalul nu îmi va vinde. Trebuie să-l cumperi singur.

“..”.

Jian Song Yi se opri pentru o clipă înainte de a respira.

– OK. Trebuie să aștepți mai întâi. Îl voi chema pe Lao Bai.

De îndată ce deschise uşa, îl văzu pe Yang Yue ieşind din duş. Jian Song Yi îl întrebă imediat.

– Yang Yue, unde este Lao Bai?

El răspunse somnoros.

– Domnul Lao Bai este la datorie, la primul etaj. Care este problema?

– Bai Huai are febră mare. Îl duc la spital.

– Ce? Yang Yue se trezi într-o clipă.

– Bai Huai are febră? V-am spus înainte că ar fi mai bine să faceți o baie caldă cu toată lumea. M-ai ascultat? Nu. La miezul nopții a trebuit să faci o baie rece de unul singur.

– Erai singur la miezul nopții?

– Da, aseară. Era cam ora două. M-am ridicat şi am văzut-o. Eram foarte speriat în acel moment. O, Dumnezeul meu. Aproape că am crezut că acest loc a fost bântuit.

Jian Songyi nu mai ascultă prostiile lui Yang Yue, și întreaga sa față se răci brusc. Își strângea dinții cu pumnul înainte de a respira adânc. Nu spuse nimic, iar Lao coborî repede pe scări pentru a-l găsi pe Bai.

Lao Bai urcă la etaj pentru a se verifica starea lui Bai Huai, și se dovedi că el într-adevăr avea nevoie să meargă la spital. De asemenea, Jian Song Yi și Bai Huai îl păcăliră foarte ușor, datorită ochilor săi fermecători și abilităților sale mincinoase. Apoi își sunară familia pentru a le explica situația și cerură sfaturi. Acceptară tratamentul medical.

La urma urmei, Peng Ming Hong senior nu avu timp să-i verifice, deoarece el fusese responsabil pentru toți elevii din clasele sale. Nu putea să scape cu adevărat de îndatoririle sale. De asemenea, cei doi erau deja responsabili pentru ei înșiși, așa că nu era nevoie să-și facă prea multe probleme în legătură cu asta.

Doar de dragul confortului, baza trimise o mașină să-i ducă acolo.

Ambii fură relativ liniştiți pe drum. Buzele lui Jian Song Yi erau strânse de nemulțumire și suprimau furia lui vagă. Această furie reprimată îl făcu chiar să uite disconfortul pe care îl simțea din cauza temperaturii mari.
Jian Song Yi îl însoți pe Bai Huai fără să-și rupă tezaurul. Ei merseră să-l vadă un medic, să-i ia sânge, să dea fluidele necesare, să aștepte medicamentele, să fie trecut pe diverse liste și să alerge înainte și înapoi.

Bai Huai simți că acest tânăr stăpân adorabil nu venise niciodată la o clinică de sănătate atât de mică în timpul vieții sale, astfel încât să poată spune dacă era puțin jenat să fie aici.

Jian Songyi îl aștepta pe Bai Huai să se stabilizeze. Asistentei îi luă timp să atârne punga cu ser și să se asigure că era atârnată corect. Jian Song Yi îi spuse câteva cuvinte asistentei medicale înainte de a pleca.
Zece minute mai târziu, se întoarse cu inhibitorii și îi aruncă în fața lui Bai Huai. El îi spuse pe un ton furios.

– Ești mulțumit acum?

Bai Huai nu putea decât să-și încline capul fără să spună nimic și să se uite la acul care-i fusese introdus în spatele mâinii.

Tăcerea lui Bai Huai îl făcu pe Jian Song Yi și mai furios.

– Bai Huai, știi ce este interesant? A face un alt duș rece pentru a avea febră după ce ai făcut un duș azi noapte, a coborî de pe munte și a veni la spital doar pentru a obține medicamente supresive pentru mine.

Bai Huai ridică încet capul. Indiferența era evidentă în expresia și tonul vocii sale:

– Sau ce? În prima zi a resentimentului, crezi că poți face o pregătire fizică intensă cu un grup mare de Alpha în absența blocantelor?

– Mi-e frică de aceasta?

– Știu că ești bun și vei spune că te poți descurca, atunci poți îndura fizic, dar te-ai gândit vreodată că nu știi exact cum să devii un Omega? Ce se întâmplă dacă feromonii tăi scapă de sub control?

Vocea lui Bai Huai deveni mai calmă și mai blândă, deoarece știa că Jian Song Yi știa că are dreptate.
Jian Song Yi nu putu să nu zâmbească când văzu că amuțise.

– Dar nu te entuziasma prea mult. Aceasta este doar lucrarea lui Xiao Bai ca instructor. Până la urmă, m-ai numit Huai Ge în toți acești ani. Nu pot să te protejez? De asemenea, dacă toată lumea află că ești un Omega, indiferent de cât ne prefacem, indiferent dacă tu sau eu câștig, ei mă vor clasifica ca un mare bătăuș.

Bai Huai se descurca foarte bine în fața lui Jian Song Yi. El ar găsi o modalitate de a-l convinge să se relaxeze și să-l înveselească. Aceasta era, de asemenea, o modalitate de a ascunde ceea ce gândea cu adevărat. Rareori ar eșua.
De această dată, însă, Jian Song Yi nu răspunse.

Rămase în fața lui Bai Huai și-și coborî privirea. El începu să vorbească pe un ton sec:

– Cum poți spune că ești o persoană rea? Ai fost supărat pe mine încă din copilărie, dar asta înseamnă că nu pot vedea ce faci pentru mine?
Jian Song Yi fu întrerupt.

– Bai Huai, nici eu nu sunt un prost fără inimă. Pot înțelege cine s-a purtat bine cu mine.

.
.
.
Scriitoarea are ceva de spus:

Huai Bai: Nu, ești doar un idiot.

[1] E vorba despre glanda de după ceafă