Semnat : Al tău pentru totdeauna- Capitolul 25

 Ce naiba e operațiunea ASTA?

Jian Song Yi plecase cu mâinile goale, dar se întoarse cu mâinile pline de tot felul de lucruri.

Bai Huai se uită la el.

– Pe cine ai jefuit? îl întrebă.

– I-am jefuit pe cei bogați pentru a-i ajuta pe cei săraci.

Jian Song Yi aruncă geanta de cosmetice spre Bai Huai.

Era prima dată când Jian Song Yi îl ajuta pe Bai Huai, iar acum avea o geantă roz de cosmetice în brațe. Se uită la Jian Song Yi puțin amuzat:

– Zhuo Luo nu a rupt-o cu tine după asta?

– Nu-ți face griji. Suntem cu toții frați.

Bai Huai își unse mâna cu un unguent.

– Eu sunt un Alpha. De ce aș vrea să fiu frate cu doi Omega?

– … Dă-mi-o înapoi.

Bai Huai zâmbi slab.

– De ce ești așa zgârcit? Glumeam doar, spuse el.

– Lu Qi Feng nu e și el un Alpha? Nu are o relație bună și cu voi doi? întrebă Bai Huai.

– Adevărat. Dar Lu Qi Feng e diferit. Noi avem o prietenie predestinată, răspunse leneș Jian Song Yi, ținându-și picioarele încrucișate, în timp ce sorbea cu lăcomie din cutia de lapte.

Bai Huai închise cu un zgomot capacul flaconului cu unguent.

Nu știa dacă să-i amintească lui Jian Song Yi că și el spusese ieri că ceea ce au ei e diferit de ceilalți. În acel moment, era puțin emoționat, dar nu se aștepta să aibă atât de multe relații „diferite” de ale celorlalți.

Bai Huai coborî privirea și își lăsă mânecile jos pentru a le îndrepta, apoi le plie pentru a încheia nasturii cu o singură mână. Degetele sale lungi se jucau cu nasturele verde închis, dar nu reușea să-l bage în mânecă.

Văzând că e prost dispus, Jian Song Yi se grăbi să-l apuce direct de braț pe Bai

Huai și să-i prindă el însuși.

– O să mori dacă deschizi gura și mă lași să te ajut?

Bai Huai înțelese ce-i spusese Jian Song Yi, așa că întinse cealaltă mână.

– Și asta.

Nu se va obișnui cu asta.

Jian Song Yi făcu cu ochiul și îl ajută pe Bai Huai să-și încheie și celălalt nasture.

Apoi luă punga de plastic și spuse:

– Hai să-i ducem micul dejun băiețelului dolofan al lui Yang Yue.

Jian Song Yi nu era conștient de faptul că comportamentul lui Bai Huai de acum puțin timp avea legătură cu ceea ce spusese el. Dar, în apărarea sa, el răspunsese că Lu Qi Feng este diferit, deoarece se baza și pe relația dintre Zhuo Luo și Lu Qi Feng. Deci, el îi spusese că relația lui cu Bai Huai este diferită, deoarece Jian Song Yi o relaționa doar cu Bai Huai și cu el însuși.

Cu toate acestea, chiar dacă era doar o remarcă oarecare, fără o analiză atentă

și fără a se gândi, Bai Huai nu știa de ce Jian Song Yi nu observase că îl supărase

într-un fel.

Bai Huai nu era gelos. El era conștient că Jian Song Yi și Lu Qi Feng erau heterosexuali la suprafață. Erau ca frații, de aceea nu era prea îngrijorat de asta.

Ceea ce îl îngrijora era faptul că, în ochii lui, el nu era diferit de Lu Qi Feng, Zhuo Luo, Xu Jiaxing și Yang Yue.

„Suntem cu toții frați”, spusese el.

În cel mai bun caz, se cunoșteau de mai mult timp, se cunoscuseră mai bine și

trăiseră mai multe experiențe împreună.

Dacă lucrurile vor continua așa, îi era foarte teamă că Jian Song Yi îi va aduce brusc o fetiță Omega și îi va spune frate și cumnată.

Când Bai Huai se gândea la acest scenariu, își dorea să moară.

.

Zâmbi batjocoritor, iar Jian Song Yi observă imediat.

– Ce conspirație pui la cale acum?

Bai Huai își transformă zâmbetul într-unul blând.

– Niciuna. Mă gândeam la Yang Yue în timp ce mânca. Arăta ca mingea galbenă din jocul Pacman, care mănâncă mazărea.

Bai Huai făcu o pauză înainte de a continua:

– O minge galbenă foarte mare.

Yang Yue, care tocmai își umpluse gura cu pâine:

„…?”

Cu ce greșise fața grăsuță? Oamenii grași sunt drăguți, nu-i așa?

Cu toate acestea, lumea este neprietenoasă cu oamenii grași, iar acest lucru ar trebui schimbat cât mai curând posibil.

Între timp, Huang Ming se pregătea pentru apel când zări pe cineva acolo. Fluieră:

– Clasa Alpha, adunați-vă imediat aici! Tu, fata grasă care mănânci! Cine ți-a dat voie să mănânci în sala de antrenament? 40 de genuflexiuni!

Yang Yue ura antrenamentul militar.

Yang Yue nu era în formă fizică. După 40 de genuflexiuni, era ud leoarcă de sudoare.

Trebuia să se aplece și să se sprijine pe genunchi, în timp ce gâfâia după aer.

Când Huang Ming îl văzu în starea asta, se încruntă și strigă:

– Înapoi în rând imediat!

Yang Yue voia să mai aștepte puțin, așa că, ținând o mână pe genunchi, ridică cealaltă mână.

– Raportez, raportez instructorului. Cer o pauză de 30 de secunde, spuse ea fără suflare.

Huang Ming îi respinse cererea.

– Un soldat trebuie să se supună. Ăsta este antrenamentul militar și trebuie să asculți ordinele instructorului fără condiții!

Lui Yang Yue nu-i plăcea să creeze probleme, așa că nu avea de ales decât să se resemneze și să se întoarcă în rând, lângă Jian Song Yi.

Huang Ming îi studie pe toți cei din formație înainte de a striga din toate puterile.

 – Sarcina de dimineață este tot o cursă cu obstacole de 400 de metri, dar va fi o versiune îmbunătățită. Ieri ați avut voie să treceți doar peste grămezi, dar astăzi veți face un set complet: plase joase, poduri simple din lemn, grămezi încrucișate, șanțuri, ziduri înalte și trambuline înalte!

Elevii din clasa Alpha nu îndrăzneau să se plângă, chiar dacă ar fi vrut foarte mult.

Huang Ming continuă.

– Suntem în armată! Minimul necesar este să terminați traseul în mai puțin de 2 minute și 30 de secunde. Dar cei care vor termina în mai puțin de 1 minut și 30 de secunde vor fi considerați excelenți.

Huang Ming făcu o pauză pentru a evalua reacțiile elevilor, apoi zâmbi.

– În plus, pentru a vă antrena conștiința colectivă, aceasta nu este doar o evaluare individuală,  ci o ștafetă de patru persoane. Vă voi lăsa să vă formați echipele în mod liber. Timpul necesar pentru a termina cursul este de 15 minute, dar vă voi lăsa să treceți dacă îl terminați în cel puțin 20 de minute. Examenul va avea loc mâine după-amiază, așa că aveți la dispoziție după-amiaza aceasta și mâine dimineață pentru a vă antrena. Toată lumea să se grăbească și să dea tot ce are mai bun, ați înțeles?

– Da, domnule!

– Permite-ți să dau raportul către instructor: în prezent avem 62 de elevi în clasa Alpha. Vom avea doi elevi în plus dacă formăm echipe de patru persoane. Ce să facem?

Ei nu știau că Huang Ming se gândise deja la asta și avea deja un plan în minte. El aruncă o privire către Yang Yue, apoi către Bai Huai și Jian Song Yi.

– În antrenamentul individual de astăzi, cei doi elevi cu cel mai bun timp vor fi evaluați direct ca fiind excelenți. Astfel, ei nu vor mai trebui să participe la evaluarea de mâine după-amiază.

Speranța lui Yang Yue de a avea o „echipă liberă” se stinse rapid.

Nu mai trebuia să se gândească la asta. Fratele Song va fi cu siguranță unul dintre cei doi cu cel mai bun timp.

Dacă fratele Song nu va participa la evaluare, atunci cine o va ajuta?

Tristețea și mila erau singurele sentimente pe care le simțea.

Chiar dacă toți erau deja morți pe dinăuntru, tot ce puteau face era să

continue antrenamentul.

După ce instructorul le arătă noul traseu, Huang Ming începu să alinieze

elevii și să-i așeze să pornească câte doi în același timp.

Majoritatea elevilor din clasa Alpha aveau o condiție fizică bună și talent atletic, dar era și Yang Yue. Ea se îmbolnăvea des și lua multe medicamente care conțineau hormoni, ceea ce dusese la o constituție fizică grasă. Din această cauză, abia trecu de grămezi și șanțuri, dar adevărata problemă era plasa joasă.

Înălțimea maximă a plasei joase nu depășea 50 de centimetri deasupra solului. Fără a mai menționa faptul că înălțimea scădea treptat după ce ajungeai la mijloc. Știind acest lucru, Xu Jia Xing o așteptă în mod deliberat și îi ridică în secret plasa. Cu toate acestea, ea rămase blocată în mijloc.

Yang Yue nu avea suficient spațiu pentru a se mișca. Plasa atârna deja peste corpul lui. Fără a mai menționa faptul că forța lui fizică era limitată pentru a ieși cu rapiditate.

Yang Yue încercă de mai multe ori să treacă, dar eșuă de fiecare dată.

Huang Ming îl privea rece în timp ce se zbătea. Voia pur și simplu să pună capăt luxului de care se bucuraseră în dimineața aceea. Se apropie de ea și se aplecă pentru a-i spune cu voce aspră:

– Știi cât timp au pierdut toți din cauza ta? Oamenii ca tine sunt niște sticle de ulei colective, bune doar să tragă pe alții în jos! Mănânci pe terenul de antrenament de parcă ar fi o glumă. Cum vor putea oamenii leneși ca tine să contribuie la țară și la societate în viitor?

Da, toate erau adevărate. Era doar rahat.

Yang Yue se temea să-l contrazică în public. Huang Ming îi dedusese punctele de disciplină și nu-i dăduse o evaluare excelentă ultima dată când făcuse asta. Așa că, de data asta, își înghițit mândria și acceptă situația.

Nu conta cât de rău se simțea. Oricum nu va slăbi, chiar dacă se simțea rău sau nu. Dar dacă ar slăbi, ar fi mai bine, pentru că se simțea foarte rău.

Huang Ming alese în cele din urmă o voce moale pentru a-și exercita din nou autoritatea. Se simțea foarte puternic și ar fi continuat dacă nu ar fi fost o voce leneșă care reapăru în conversație.

– Raportez instructorului, am ceva de spus.

– Stai!

– Nu pot să stau.

Jian Songyi se alinie în spatele lui Yang Yue și apoi se mișcă puțin încoace și încolo până când ajunse în fața celor doi din față.

Apoi arătă spre Yang Yue și spuse încet:

– Sticla de ulei colectivă despre care vorbești a participat la concursul de biologie din liceu încă din clasa a IX-a. A câștigat premiul întâi trei ani la rând și acum este cea mai talentată elevă la biologie din provincie. În viitor, ea va da examenul la Huaqing, va studia pentru o diplomă de masterat și apoi va deveni cea mai bună expertă în biomedicină din țară. Ea va dezvolta multe metode pentru prevenirea și tratarea bolilor complicate, aducând beneficii pentru zeci de mii de oameni. Tu și familia ta veți puteți beneficia, de asemenea, de cercetările ei științifice. Deci…, începu Jian Song Yi înainte de a respira adânc.

– … Ce te face să spui că este o persoană lacomă, leneșă și bună de nimic?  Pentru că este gras? Atunci pot să scriu o scrisoare de plângere în care să acuz instructorul de discriminare fizică și atacuri personale asupra minorilor, precum și de grave prejudicii aduse sănătății mintale, care ar putea chiar să distrugă un mare om de știință în viitor?

„…

„…

„…

Jian Song Yi arăta și părea serios, de parcă ceea ce tocmai spusese ar fi adevărat. Yang Yue nici nu știa ce să spună.

Yang Yue, omul de știință în cauză, se întoarse spre Xu Jia Xing și întrebă cu o voce confuză și joasă:

– Nu am ratat semifinalele când am încercat experimentul cu apă în al treilea an de gimnaziu? Apoi, în primul an de liceu , am obținut doar locul al doilea? Și chiar am fost admis la programul de masterat al Huaqing? Cred că sunt grozavă. Sunt puțin mândră de mine.

Xu Jia Xing:

– Mai bine ai grijă de sănătatea mentală mai întâi.

La auzul acestor cuvinte, Yang Yue izbucni imediat în lacrimi. Strânse pumnul și scrâșni din dinți:

– Domnule instructor, știu că abilitățile mele fizice nu sunt la fel de bune ca ale celorlalți Alpha, dar fac tot ce pot: învăț din greu în fiecare zi și încerc să mențin pacea și unitatea în clasa noastră. Cum poți spune că sunt doar leneș? Sunt atât de rănit încât cred că voi avea nevoie de consiliere. Nu mai vreau să susțin examenul de admitere la facultate. Cred că s-ar putea chiar să fiu depresiv.

Huang Ming: „…..”

El nu fusese prea mult la școală și nu înțelegea pe deplin ce spunea Jian Song Yi, dar era conștient că persoanele admise la Universitatea Huaqing erau cele mai puternice genii din țară.

Era puțin confuz.

Nu-i plăcea acest grup de copii răsfățați din familii bogate, dar în sufletul său îi Invidia și îi respecta pe intelectuali, iar când văzu că elevul chiar plângea, regretă brusc ce spusese.

La sfârșitul zilei, nu purta pică acestui grup de elevi. Doar că erau atât de tineri și de nepăsători, încât el voia mereu să-și impună superioritatea și să-i facă să sufere.

Și în cazul în care Jian Song Yi chiar scria o scrisoare de plângere…

Ei bine, el încă avea o familie de hrănit.

Huang Ming decise să-și înghită mândria și să renunțe.

– Jian Song Yi a vorbit fără permisiune și va fi pedepsit cu 20 de flotări! Antrenamentul continuă!

Apoi se îndreptă spre margine, strângând din dinți.

Nu mai spuse niciun cuvânt după aceea, cu excepția celor necesare antrenamentului și corectării.

În cele din urmă, Yang Yue termină întreaga cursă de 400 de metri cu obstacole.

Îi luă 20 de minute. Îi luase douăzeci de minute singur.

Și dacă voiai să fii considerat cel mai bun, nu puteai să faci mai mult de cincisprezece minute pentru patru persoane.

Nimeni nu ar vrea să facă echipă cu Yang Yue.

Următorul grup era cu Bai Huai și Jian Song Yi.

Ochii lui Bai Huai clipiră înainte de a arunca o privire către Jian Song Yi, care își mișca încheietura mâinii lângă el. Zâmbi ușor.

– Îți mai amintești jocurile pe care le jucam când eram copii?

– Da, îmi amintesc. Vrei să încercăm?

– Ha. Nu e chiar imposibil.

– Nu transpira prea mult.

– Sigur că nu.

Yang Yue, care tocmai se întorsese la rând, simți un fior când auzi această conversație. Dacă cei doi nici măcar nu transpirau după ce terminau traseul, atunci era evident că pentru ei era floare la ureche. Cu siguranță vor primi o evaluare directă.

Totuși, era bine că ei erau cei care urmau să participe, deoarece fratele Song și Bai Huai erau mereu excelenți, meritau asta.

Yang Yue se consolă când auzi un strigăt de surprindere. Ridică capul și se uită spre terenul de antrenament, de unde venea sunetul.

Când văzu situația, corpul său îngheță.

Ce naiba era operațiunea asta? Cum puteau să joace așa?