Obiceiuri de Anul Nou în țările asiatice

Obiceiuri de Anul Nou în țările asiatice

de Silvia Si Lw

Fiecare țară are tradiții diferite de Anul Nou, dar punctele comune sunt decorarea și curățarea casei, reuniunea cu familia și urarea unui An Nou fericit și prosper.

În multe dintre țările asiatice Anul Nou Lunar este cel care este asociat cu începutul de an. Anul Nou Chinezesc din 2026 cade pe 17 februarie (marți) și va dura până pe 21 februarie. Este Anul Calului. Fiind o sărbătoare oficială, chinezii au nouă zile libere, între 15 și 23 februarie.

Datele Anului Nou Chinezesc variază ușor de la un an la altul, dar de obicei acesta are loc în perioada 21 ianuarie – 20 februarie în calendarul gregorian. Datele se schimbă în fiecare an, deoarece calendarul lunar este asociat cu mișcarea lunii, care de obicei definește festivalurile tradiționale precum Anul Nou Chinezesc (Festivalul Primăverii), Festivalul Lanternelor, Festivalul Bărcilor Dragon și Festivalul de la Mijlocul toamnei.

Anul Nou Lunar are multe denumiri în funcție de fiecare țară. Iată câteva informații legate de tradiții și obiceiuri din diferite țări asiatice.

Japonia: Înainte de 1873, japonezii sărbătoreau Anul Nou în același timp cu Anul Nou Chinezesc dar, după ce Japonia a adoptat calendarul gregorian, în majoritatea locurilor, Anul Nou Lunar a fost sărbătorit pe 1 ianuarie, precum majoritatea țărilor vestice. Pe 31 decembrie la miezul nopții, clopotele bat de 108 ori simbolizând, conform religiei budhiste, eliberarea de cele 108 păcate umane. Copiilor li se oferă bani și oamenii joacă jocuri tradiționale.

Considerată cea mai importantă sărbătoare a anului, aceasta este numită Shogatsu. În această perioadă, japonezii se întorc de obicei acasă pentru a fi alături de familiile lor. Birourile și școlile sunt închise timp de una sau două săptămâni. Între timp, magazinele tradiționale vând fukubukuro (pungi norocoase).

În această perioadă, japonezii mănâncă mâncăruri tradiționale precum soia neagră îndulcită, chiftele de pește, alge marine fierte, piure de cartofi dulci cu prăjituri de orez, iar pe 7 ianuarie prepare o supă de orez cu șapte ierburi pentru curățarea stomacului.

China: Cunoscut și sub numele de „Festivalul Primăverii”, Anul Nou Chinezesc începe în prima zi a calendarului lunar cu activități precum dansuri ale dragonului, dansuri ale leului și focuri de artificii. Casele, străzile și clădirile sunt decorate în roșu aprins.

Conform legendei, Anul Nou Chinezesc a început cu lupta împotriva ,,Nian”, o creatură mitică cu înfățișare între bou și leu, care a apărut în ajunul anului Nou. Aflând că monstrul se teme de foc, zgomote puternice și de culoarea roșie, niște săteni și-au vopsit casele în roșu și au aprins petarde care să-l alunge. De aceea oamenii atârnă lampioane roșii și merg pe străzi îmbrăcați în dragoni și lei. Apoi mănâncă tăiței care simbolizează o viață lungă iar copiii primesc plicuri roșii pline cu bani(hongbao), ca să le aducă noroc.

Coreea de Sud: Anul Nou coreean, Seollal, cade în prima zi a anului lunar nou. Oamenii au trei zile libere pentru a se întoarce în orașele natale și a fi alături de familiile lor. În această perioadă, ei vizitează adesea palatele regale și satele tradiționale de meșteșugari.

De asemenea și sud-coreenii prepară găluște și pun răvașe în timpul Anului Nou Chinezesc. Dar, spre deosebire de China, nu le place să folosească carne ca umplutură. În schimb, preferă să pună legume în găluște, cum ar fi tofu, ciuperci etc. În Coreea de Sud, copiii primesc și ei plicuri roșii în prima zi a Anului Nou Lunar, dar suma nu este foarte mare; este doar pentru a avea noroc în noul an.

De exemplu, în 2020, un centrul comercial a organizat un eveniment pentru a oferi caracterele „Fu” (福, care înseamnă noroc) pentru a crea o atmosferă festivă pentru toată lumea.

Deoarece Anul Nou Lunar este o sărbătoare foarte importantă și în Coreea de Sud, potrivit postului de televiziune sud-coreean KBS, mulți sud-coreeni se întorc în orașele natale pentru a-și omagia strămoșii cu aproprierea Anului Nou Lunar, ceea ce pune o presiune semnificativă asupra traficului pe principalele autostrăzi ale țării.

Mongolia: Sărbătoarea Anului Nou mongol, numită Tsagaan, durează 15 zile. Oamenii se întorc acasă pentru a fi alături de familiile lor, sărbătorind cu mese care includ miel, dulciuri, găluște și airag (lapte de iapă fermentat).

Vietnam: Tet Nguyen Dan, sau Tet, este cea mai importantă sărbătoare a anului pentru vietnamezi. „Nguyen Dan” înseamnă prima dimineață a unui nou ciclu conform calendarului lunar. Tet durează în principal trei zile și este momentul ideal pentru ca familia și prietenii să se adune, să cumpere lucruri noi, să decoreze străzile și casele cu flori de piersic și să se bucure de mese festive.

Vietnamezii sărbătoresc împreună cu cei apropiați și se gândesc la spiritele strămoșilor, pregătind cina tradițională cu mâncăruri cum ar fi banh chung ( o prăjitură de orez umplută cu carne de porc și fasole) și mang (supă de muguri de bambus).

Potrivit Houston Chronicle „Un An Nou Lunar fără pepene galben confiat este incomplet”. Anul Nou Lunar a fost întotdeauna un eveniment important în Vietnam și oamenii umplu adesea cutii cu fructe confiate, fructe uscate, nuci și alte dulciuri. Vietnamezii numesc aceste cutii cu fructe uscate „mứt tết”. Aceste dulciuri sunt preferate de copii și sunt consumate de obicei ca gustări, în timp ce se savurează ceaiul. Vietnamezii se bucură și de semințe de lotus confiate. Potrivit Hanoi Times, în nordul Vietnamului, oamenii mănâncă semințe de lotus confiate cu o ceașcă de ceai de lotus în timpul Anului Nou Lunar.

Nepal, Bhutan, Tibet: Anul Nou tibetan, numit Losar, are loc în prima zi a anului conform calendarului tibetan. Este momentul în care se alungă ghinionul anului vechi și se asigură norocul în anul nou.

Cambodgia: Anul Nou cambodgian, numit Chaul Chnam Thmey în limba khmeră, cade de obicei în perioada 13-14 aprilie, la sfârșitul sezonului de recoltare. Această sărbătoare durează trei zile și include activități precum oferirea de cadouri familiei și prietenilor și scăldarea statuilor lui Buddha, cunoscută sub numele de Pithi Srang Preah.

Laos: Similar cu Anul Nou din Cambodgia, Anul Nou din Laos se numește Pi Mai Lao și are loc pe 14 aprilie. Ziua precedentă este considerată ultima zi a anului vechi, în care oamenii curăță imaginile legate de Buddha, vopsesc templele și își curăță temeinic casele.

Thailanda: Festivalul Songkran din Thailanda, care are loc în fiecare an între 13 și 15 aprilie, este renumit pentru stropitul cu apă și petrecerile pline de viață care durează o săptămână întreagă.

Songkran se concentrează în principal pe ideea de a merge mai departe – de fapt, cuvântul Songkran provine dintr-o expresie din limba sanscrită care înseamnă „trecerea soarelui”.

Apa joacă un rol important în cadrul festivalului. Anul Nou thailandez marchează sfârșitul sezonului uscat și este sărbătorit prin stropirea cu apă și presărarea de pudră pe fețele celorlalți, ca semn simbolic al curățării și spălării păcatelor din anul trecut. Apa este, de asemenea, un simbol al purificării. În cadrul sărbătorilor mai tradiționale, tinerii toarnă apă peste încheieturile mâinilor bătrânilor, ca semn de devotament și recunoștință. Majoritatea oamenilor își fac timp să viziteze templele, iar aproape toată lumea toarnă pahare cu apă în care plutesc orhidee și galbenele peste statuile lui Buddha, într-un ritual de purificare, în speranța unui nou început în noul an.

Thailanda are o comunitate chineză numeroasă și o lungă tradiție de sărbătorire a Festivalului Primăverii. Anul 2021 a marcat primul an în care guvernul thailandez a inclus Festivalul Primăverii ca sărbătoare legală. Pe 10 februarie al acelui an, prima „Gala Festivalului Primăverii din Thailanda” a fost transmisă la televiziunea națională thailandeză. La acea vreme, Centrul Cultural Chinezesc din Bangkok și Ministerul Culturii din Thailanda au colaborat pentru a pregăti meticulos o sărbătoare artistică care să îmbine culturile chineză și thailandeză pentru poporul thailandez și comunitatea chineză din Thailanda.

Deoarece Thailanda este situată în Asia de Sud-Est și are un climat cald, tinerii din Thailanda sunt din ce în ce mai pasionați de consumul de fructe de mare în ajunul Anului Nou, în special în Bang Saen și Pattaya.

Desigur, Thailanda păstrează încă unele feluri de mâncare tradiționale. De exemplu, se mănâncă orez înmuiat în apă de iasomie și prăjituri de orez servite cu mango și cremă de cocos.

În plus, thailandezii adoră să mănânce portocale și mandarine în timpul Anului Nou Lunar, deoarece cred că aceste două fructe pot aduce noroc și bogăție în anul care urmează.

Myanmar: În Myanmar (fosta Birmanie), Anul Nou este denumit de către poporul myanmar Thingyan, din sanscrită, ceea ce înseamnă „tranziția Soarelui de la Pești la Berbec”. Thingyan este sărbătorit încă din perioada semi-legendara Taguang (sec. I-II d.Hr.) din Myanmar și s-a răspândit pe scară largă în perioada Bagan (sec. X-XII d.Hr.).

Zilele festivalului sunt considerate zile libere în Myanmar și fac parte din vacanța de vară de la sfârșitul anului școlar. Aruncarea cu apă sau stropirea reciprocă cu apă din orice recipient sau dispozitiv care transportă apă este caracteristica distinctivă a acestui festival și poate fi practicată în primele patru zile ale festivalului.

Laos: Poporul laotian sărbătorește Anul Nou, Pi Mai (pronunțat Pii-My), în fiecare an, între 13 sau 14 aprilie și 15 sau 16 aprilie. Sărbătoarea este considerată cea mai importantă și mai mare sărbătoare tradițională din țară. Festivalul coincide cu sfârșitul sezonului uscat și începutul sezonului musonic. Este considerată o zi a renașterii și purificării.

Există mai multe moduri de a ura cuiva un An Nou fericit în Laos. Cele mai comune expresii sunt sôk di pi mai, souksan van pi mai sau sabaidi pi mai, care pot fi traduse ca „La mulți ani”.

Cambodgia:  Anul Nou este cunoscut sub numele de Choul Chnam Thmey, tradus ca ,,Intrarea în Anul Nou” sau Moha Sangkranta în sanscrită, care înseamnă ,,a se mișca” sau ,,a se schimba”. Este sărbătorit timp de trei zile, începând cu 13 sau 14 aprilie, care coincide cu sfârșitul sezonului de recoltare, când fermierii se bucură de roadele muncii lor înainte de începerea sezonului ploios. Anul Nou khmer este un moment prețios pentru cambodgieni, care se reunesc cu familia, prietenii și comunitatea lor. Este sărbătorit în toată Cambodgia și are rădăcini în tradițiile budiste.

Anul Nou khmer este sărbătorit timp de trei zile, fiecare zi fiind marcată de o ceremonie specială.

• Ziua întâi – Maha Sangkran: În această zi, vechiul an se încheie și începe unul nou, iar ofrandele sunt aduse îngerilor care vor veni să se hrănească și să ofere binecuvântări pentru anul care urmează.
• Ziua a doua – Virak Vanabat: A doua zi este dedicată carității și ajutorării celor nevoiași.
• A treia zi – Vearak Loeng Sak: Această zi este dedicată cererii de iertare de la Buddha pentru orice păcate comise.

Bangladesh: Pohela Boishakh este festivalul de Anul Nou din Bangladesh, sărbătorit pe 14 aprilie. Casele sunt curățate pentru a primi rudele, prietenii și vecinii. La târguri se vând produse alimentare și artizanale.

Sri Lanka: Anul Nou în Sri Lanka se numește Aluth Avurudda și are loc în aprilie, conform calendarului gregorian. Oamenii își curăță și decorează casele și fac băi cu plante medicinale pentru a se purifica. Oamenii evită adesea să lucreze pentru a petrece timp cu familiile lor.

În țările musulmane: Anul Nou islamic, numit al-Hijra conform calendarului islamic, cade în fiecare an la o dată diferită. Activitățile de Anul Nou includ postul și participarea la rugăciuni la moschee împreună cu rudele.

Nepal: Sambat este festivalul Anului Nou nepalez, conform calendarului țării. Oamenii participă de obicei la Mha Puja, o ceremonie de purificare și rugăciune pentru Anul Nou. Activitățile în aer liber includ parade și concursuri de frumusețe.

(Surse folosite- BLOGUL SAOVIETRAVEL – Vietnam, Daily Mail, Songkran de Takeway.)