AVENTURA AIA
– A fost primul meu iubit.
La aceste cuvinte, care pun capăt discursului lui Tharn, băiatul din sud care îngenunchează lângă el înlemneşte. Se întoarce să se uite la Tharn cu o expresie indefinibilă. A recunoscut că a făcut sex cu prietenul fratelui său, iar acest gând îl determină pe Tharn, uimit, să se aplece spre pernă și apoi…
– Hei, Ai’Type!
Când Type îl lovește în față cu o pernă folosind toată puterea sa, Tharn țipă, dar Type încă nu este mulțumit, pentru că partea sensibilă a inimii sale se simte atât de rău, încât îl lovește a doua oară, a treia oară, și apoi din nou și din nou. Este prea târziu pentru toboșar să se ridice și, cum nu poate rezista, trebuie să se rostogolească și să fugă.
Țipetele puternice nu-l determină pe Thiwat să se simtă mai ușurat, ci este și mai exasperat la gândul cuvintelor ticălosului de P’San și la răspunsul lui Tharn. Cu tot trupul tremurându-i, vrea să folosească toate mijloacele pentru a-l provoca să sufere și mai mult, așa că…
– Ai’Type… nu pot să respir… gâfâi…
Mâinile lui Type țin încă perna peste fața aceea frumoasă și dezgustătoare, atât de mult încât Tharn flutură ambele mâini în aer ca și cum chiar îi lipsește oxigenul. În cele din urmă Type este dispus să-i dea drumul.
– Hm!
Type scoate un sunet nemulțumit și se mută să se așeze pe marginea patului.
– Hei! Încerci să mă omori sau ce? strigă Tharn furios, dar celălalt, și mai exasperat, îi trântește pur și simplu perna de mai înainte în față.
– Dacă aș fi vrut cu adevărat să te omor, te-aș fi apucat de gât, fără ajutorul blestematei de pernă, spune vag vocea lui Type, strâmbând din ochi spre metisul care este acum abandonat pe pat, deși este la fel de obosit după ce a încercat atât de mult să-l rănească în felul acesta.
Nu ştie ce poate rezolva Type în acest fel, însă îi vine să-i dea o palmă în față.
După aceea, băiatul cu pielea închisă la culoare spune un singur cuvânt:
– Curvă!
Cuvântul “curvă” îl determină să deschidă gura pentru a se apăra, dar Type este furios…
Eu te insult, ce poți să-mi faci tu mie?
Persoana care formulează aceste gânduri întreabă fără să vrea:
– Cu câţi tipi te-ai culcat înainte să mă cunoști?
Type însuși nu-și dă seama că asta este o întrebare pe care o formulează un iubit gelos și că îl întristează pe ascultător. Tharn își mângâie fața acum înroșită din cauza violențelor suferite.
– De ce vrei să știi acum?
– Ce?! Sunt atâţi de mulţi, că nu-ţi mai aminteşti?
Auzind răspunsul pentru o fracțiune de secundă, Thiwat se întoarce din nou ca și cum ar fi vrut să se certe. Se uită la bărbatul care își freacă fața atât de tare încât pare rănit, dar nu simte nicio vină că l-a lovit, în schimb, simte mai mult dezgust pentru că nu-i răspunde că s-a culcat cu nişte tipi.
– Nu contează! Trebuie să înţelegi de ce vrei să ştii. Nu cred că ai fi mai fericit, spune calm toboșarul în timp ce se apropie din nou, privindu-l în tăcere pe Type, ca și cum ar aștepta un răspuns pe care Type însuși nu-l are.
Ei bine, de ce aș vrea să știu?
– Răspunde doar la întrebare, la naiba! cere Type cu putere, în timp ce îl lasă să se apropie și se lipește de el doar pentru a-i zâmbi… Un zâmbet superficial… nici el nu pare să știe de ce zâmbește.
După aceea, Tharn își apropie atât de mult fața, încât la început Type crede că vrea să se îmbujoreze pentru a-l săruta pe obraz. Ca să fie sigur, îl lasă, iar când Tharn îl sărută, senzația nu este plăcută; căci sărutul de în sine e totuși acceptabil, dar pe obraz dă o senzație dezgustător de dulce.
Dar capul greu îi alunecă chiar în spatele obrazului și se așează în poala lui, astfel încât proprietarul piciorului rămâne fără cuvinte.
– Ai’Tharn!
– Gândește-te la asta ca la o compensație pentru că aproape m-ai omorât. Nu câştig nimic dacă stau în poala ta, aşa că de ce ești încă supărat?
Când găsește un unghi comod pe picioarele sale robuste, Tharn își dă seama cu ușurință că Type ar vrea să-i împingă capul greu la o parte, dar pentru că nu a făcut-o suficient de repede, Tharn își înfășoară brațele în jurul taliei lui Type, strângându-l atât de tare, încât băiatului îi este prea lene să își irosească energia continuând să încerce.
Poate că, de fapt, este acceptabil ca el să se întindă în poala mea.
– Chiar cauți un loc unde să te întinzi fără să te temi de moarte?
Tonul aspru îi dă de înțeles lui Tharn că durerea lui nu a trecut încă.
– Poftim?!
Tharn râde și își ridică privirea în același timp, astfel încât privirile lor se întâlnesc.
În acest moment, Type vede clar faţa iubitului său. E atât de chipeș, încât îl dezgustă să vadă pe cineva zâmbind la el.
– Îmi pare rău.
– La naiba! Ce fel de scuze sunt astea?
– Și eu ți-am spus lucruri urâte, spune el pe un ton vinovat, întinzându-se să-i atingă părul, dar Type îl plesnește, îndepărtându-l.
– Ți-ai păstrat trupul ca pe un jad*.
** Jad înseamnă că nu a făcut sex, ci s-a păstrat pur.
– Nu sunt la fel de uşuratic ca tine.
Departe de adevăr, de fapt, nu există un astfel de lucru pe care cineva l-ar lua ușor.
Type nu se culcase decât cu o singură fată în viața lui, și asta când avusese o aventură cu fosta lui iubită. Apoi, se gândise la un alt lucru bun care îi apăruse în viață și îl alesese pe dobitocul ăsta care stătea în poala lui. Deci nu era uşuratic pentru că se culcase cu o singură persoană în trecut, spre deosebire de Tharn care nici măcar nu-și amintește cu cine s-a culcat în trecut.
– De ce vrei să știi despre fostul meu iubit?
Deodată, Tharn, care a luat inițiativa de a-l îmbrățișa, redevine serios, astfel încât Type care ascultă abia dacă poate râde și, după ce se gândește, răspunde sarcastic:
– Primul tău iubit a venit la mine.
– P’San?
– Ticălosule! Nu-i pomeni nici măcar numele!
Type înjură enervat și când Tharn îl menționează pe P’San, îl determină să simtă că Tharn ar putea fi încă interesat de ticălos. Crede că este insultat, rușinat și totuși Tharn râde în hohote determinându-l să îi vină să îi smulgă capul.
– Ești gelos pe mine?
Înainte de a-l putea lovi din nou cu perna, Tharn profită de ocazie pentru a-l apuca de mână pe băiatul din sud, apoi se ridică astfel încât să se poată privi direct în ochi. Iar Type nu se poate abține să nu întrebe:
– Te referi la mine?
– Of, tu ești cel care a fost morocănos zilele astea pentru că ești gelos pe mine.
Spre surpriza lui Type care îl ascultă, el răspunde batjocoritor:
– Nu vei fi atât de narcisist, încât să crezi că cineva ca mine…
– Oameni ca tine vin la mine din cauza cuvintelor altora.
Din nou Tharn este cel care îl ajută să vadă ce fel de om e el, iar asta îl determină să scrâșnească din dinți până la punctul în care vrea să apuce perna și să o apese din nou în fața celuilalt, de data asta de preferință pentru ca acesta să nu poată vorbi.
Expresia de pe chipul lui Type îl determină chiar și pe Tharn să suspine greu, așa că întreabă și mai serios decât înainte:
– E atât de greu să spui că ești gelos pe mine?
– E ruşinos pentru tine să recunoști că ești gelos ca naiba, Ai’Type?
Type este încă reticent să răspundă, simțindu-și autoritatea contestată, pentru că nu vrea să fie singurul care se emoţionează orbește și se grăbește să spună cuvinte de dragoste. În plus, este și el bărbat și îi e greu să accepte lucruri cum ar fi să fie gelos pe alt bărbat, lucru pe care Tharn îl confirmă.
– De asemenea, am recunoscut direct că am fost gelos pe tine și pe Puifai înainte. Nu, nu chiar înainte, pentru că sunt gelos de fiecare dată când aud numele acelei femei ieșind din gura ta. Pentru că îți spun direct că, dacă aș putea să mă întorc în acea zi, nu aș fi acceptat să te las să mergi la petrecerea ei de ziua ei, nu te-aș fi lăsat să te freci de ea și să miroși așa pe mine… Vezi? Eu îndrăznesc să recunosc deschis, dar tu? Ce spui, amice?
În ciuda faptului că se simte puțin carnal știindu-l gelos, totul pare incredibil de bine, încât îl determină să se uite la metisul occidental cu ochi serioși fixați în ai lui.
– Crezi că aș fi dispus să vorbesc dacă m-ai provoca?
– Fie că o spui sau nu, o știi în mintea ta.
De îndată ce Tharn respinge cuvintele lui Type, acestea i se blochează și nu poate decât să se uite la băiatul întins pe spate, ținându-l în brațe, iar în cele din urmă scoate un oftat lung, dispus să renunțe la expresia lui stupidă și rostește aceste cuvinte:
– P’San al tău te vrea înapoi.
Spunând-o direct ar trebui să indice că este gelos.
Type îl observă serios pe Tharn și continuă să vorbească:
– A venit și m-a întrebat care e relația mea cu tine și apoi a spus că a fost prima și singura ta dată. Of, numai gândindu-mă la asta mă înfurie!
După ce spune asta și se uită în fața băiatului care l-a forțat să se gândească astfel la jocurile lui P’San, chiar și Tharn înlemneşte pentru o clipă, apoi întreabă în mod repetat:
– Ți-a spus?
– Of!
Imediat ce Tharn îl auzi pe Type exclamând, oftă greu, își frecă părul cu putere, se ridică în șezut dându-se jos din poala lui, apoi se întoarse să se uite la fața lui Type și, la scurt timp după ce se hotărî, întrebă:
– Deci vrei să știi despre mine și el?
Și Type răspunde fără ezitare: – Da!!
E mai bine să o audă din gura lui decât să asculte ceea ce distruge armonia lor ca și cuplu.
~ Flashback ~
La vârsta de paisprezece ani, Tharn semăna mai degrabă cu un copil cu sânge amestecat, decât cu Tharn cel multietnic de azi. În plus, era mic și slab, cu pielea albă ca a unei persoane occidentale, buze roșii strălucitoare și o față drăguță, atât de frumoasă, încât primea adesea un plus de afecțiune din partea seniorilor săi.
Dar, înlăturând aspectul său excepțional, a devenit interesat și de relațiile amoroase ca orice alt băiat, deși, spre deosebire de alții, nu era interesat de sexul opus, ci de… cei de acelaşi sex.
Prima astfel de percepție a lui Tharn a venit la vârsta de 13 ani, când și-a văzut prietenii jucându-se și schimbându-se după un meci. Văzând trupul băiatului, identic ca structură, l-a determinat să tânjească după el și, oricât de mult ar fi vrut să îl evite și să privească în direcția opusă, a observat pieptul, abdomenul, spatele îmbibat de sudoare și a adunat în secret fantezii.
Atunci a aflat că nu-i plac fetele. De atunci, oricât de mult ar fi încercat să se hipnotizeze, oricât de mult ar fi încercat să se întâlnească alături de fete, rezultatul a fost tot diferit: nu a avut nicio reacție fizică cu fetele.
Chiar și atunci când se uita la filme porno cu prietenii săi, el nu era ca aceştia care nu puteau face față stimulilor, în schimb ochii lui se îndreptau mai mult spre personajul principal, atât de mult încât a început să se cunoască, să se înțeleagă. În ciuda a tot ceea ce se întâmpla, el era încă un băiat de 14 ani care nu știa cui să ceară sfaturi.
Deși văzuse mai mulți prieteni din școala de băieți care își afișau comportamentul efeminat, el nu era unul dintre cei care trebuiau să se îmbrace sau să se comporte ca o fată, ci, dimpotrivă, își dorea în continuare să fie un băiat viril ca fratele său mai mare.
– Nu e seniorul tău?
Tocmai când era confuz, s-a apropiat de unul dintre seniori.
Era un elev din ultimul an care îl cunoștea încă din primul an și nu ar fi fost atât de apropiați dacă nu ar fi fost faptul că P’San venea atât de des la el acasă, încât aproape că se obișnuise să dea fuga la el.
– Ai vacanţă? Of, ce invidie! Acei seniori au multe lecții.
Pe vremea aceea, San era acel tip care cucerea inimile băieților din școală în virtutea trupului său înalt și a mușchilor. Chiar și alți elevi descriși ca fiind chipeși, cu o tunsoare bună și care studiau protecția terenurilor nu puteau să nu recunoască aura lui San.
Farmecul lui San era atât de mare, încât îl cunoșteau elevi din alte școli și chiar fete, și se spunea că sute de fete din alte școli veneau la el pentru lecții de machiaj, iar el era popular și printre elevii mai tineri.
La acea vreme, P’San și P’Thorn erau binecunoscuți ca fiind cei care zdrobeau inimi în școală, dar Tharn a început să observe felul ciudat în care P’San îl privea.
Nu știa cum, dar Tharn credea că prietenul fratelui său era interesat de el.
Sentimentul de atunci, a crezut Tharn, era interesant, nou și merita explorat atât de mult, încât voia să încerce totul și nu se împotrivise atunci când P’San se dusese la el acasă pentru a sta alături de el și a-i duce mâncare.
– De ce trebuie să-mi spui mereu Nong Tharn? Spune-mi doar Tharn, P’! întrebase o dată, determinându-l pe San să râdă, care i-a pus mâna pe cap și l-a masat cu dragoste.
– Pentru că ești atât de drăguț. Fratele tău îți spune “micuța prințesă”. Mi-e teamă că te-ai supăra dacă aș face-o și eu, așa că trebuie să găsesc un cuvânt cu care să te strig, ca să sune drăguț. Fratelui tău nu-i pasă cum îți spune, dar prietenului fratelui tău îi pasă, a spus San, apoi i-a frecat părul și i-a pus o mână pe umăr, ca Tharn să nu refuze.
În schimb, a înlemnit și a tremurat până la punctul în care P’San a intervenit și l-a ajutat să se elibereze.
În acea secundă, Tharn și-a dat seama că el și P’San aveau acum o relație specială, care depășea stadiul de colegi de școală, atât de mult, încât începuse să realizeze că era interesat de același sex, dar pe atunci nu știa în ce se aventura.
Deși era interesat de P’San, deși începuse să îl privească în ochi, Tharn încă nu era sigur că era interesat doar de el, pentru că ochii lui continuau să îi urmărească pe colegii de clasă și se întreba cum ar fi să îi atingă pe acei colegi așa cum îl atinsese P’San pe el.
Astfel de gânduri îl determinau să fie nervos.
Dar a doua zi, în ziua în care mama și tata au plecat într-o călătorie de afaceri în străinătate, s-a întâmplat ca Thanya să se îmbolnăvească și să fie internată în spital, în așa măsură încât P’Thorn a trebuit să meargă să aibă grijă de ea, deci Tharn a fost chemat în sala de muzică de către un prieten.
Era o cameră în care lumina roșie-portocalie a soarelui strălucitor proiecta mici stele artificiale, iar P’San stătea lângă toba la care cânta de obicei Tharn, așa că s-a întors să se uite la ea.
– Îmi place când cânți la tobe, a spus San și i-a întins baghetele.
– Dar școala se închide acum, P’.
– Bine, am cerut permisiunea profesorului și i-am promis fratelui tău că te voi duce acasă.
San a vorbit atât de mult, încât Tharn a trebuit să ia bețele de tobă în mâini și să le privească câteva clipe înainte de a se duce să se așeze pe scaunul fix, apoi a început să cânte la tobe în timp ce vorbea.
– P’… Vreau să studiez muzica, dar mama și tata nu vor fi de acord… S-ar putea să trebuiască să renunț.
– De ce? Acum nu mai e doar lucrul care îți place?
– Tata a spus că este doar un interes de moment pentru tineri și că, dacă îmi place cu adevărat, ar trebui să aștept până la facultate. Vrea să studiez științele mai întâi, în caz că voi avea nevoie de ele mai târziu. Dar mie îmi place muzica, îmi place să cânt la tobe și… asta e tot.
Tharn nu era sigur de ce voia să vorbească cu el, dar poate pentru că nimeni din familia lui nu-i asculta gândurile și se simțea deprimat.
Gândindu-se la asta, mâinile sale au lovit inconștient mai tare, aproape că și-a vărsat enervarea pe instrumentul său iubit, atât de mult, încât P’San l-a apucat de mână.
– Nu o să te laşi înfrânt aşa de uşor!
– Dar e singura cale de a recunoaște înfrângerea, P’.
San l-a privit, privirea din ochii lui, privirea din ziua aceea pe care încă și-o amintea atât de bine… P’San l-a înțeles.
– Nu e așa, iar motivul pentru care adulții ne împing să renunțăm este pentru că ne văd ca pe niște copii. Dacă vrei să obții ceea ce ai nevoie, trebuie să te comoprţi ca un adult, să gândești ca un adult și să nu-i lași să creadă că este doar ideea unui copil. Nu putem deveni adulți peste noapte, dar putem acționa astfel încât să știe că suntem la fel de responsabili ca și adulții.
San spusese asta și devenise un lucru pe care Tharn îl ținea minte de multă vreme.
În acel moment, mâna lui San îl strânse și ea cu putere, determinându-l pe Tharn să se uite la el până când îi văzu zâmbetul şi se simți neîncrezător și astfel nici nu rezistă să se apropie de fața lui.
P’San l-a sărutat.
– Îmi place când cânți la tobe, a şoptit San.
– Serios?
– Nu numai când cânți la tobe, în orice moment… a șoptit P’San din nou cu o voce amețitor de blândă și i-a atins din nou buzele.
În acel moment, totul era o premieră, iar el era la fel de nervos pe cât era de emoționat, și totul era atât de nou încât a deschis gura pentru a primi sărutul seniorului.
– Ești seniorul meu.
Ulterior, Tharn nu-și mai amintea exact ce făcuseră, ce se întâmplase, ce pași urmaseră, tot ce știa era că își pierduse cunoștința în sala de muzică din cauza durerii și că își recăpătase cunoștința acasă, alături de San, care îl îngrijise toată noaptea.
~ End flashback ~
– Imediat ce am intrat, San a fost bătut de fratele meu, care se întorsese de la spital, până când a sângerat pe gură.
– Fratele tău știe, nu-i așa?
– Da, pentru că P’San a mărturisit ce mi-a făcut.
Type ațipește cu privirea dreaptă lângă Tharn, care vorbește despre prima experiență amoroasă din viața lui, determinându-l să-și dea seama că nu este într-o dispoziție prea bună. Ceea ce vorbește Tharn ar putea fi un punct de cotitură care să-l provoace să știe ce-i place, dar de ce trebuie să fie acel nenorocit de San care i-a deschis lui Tharn ușa spre noua lui lume, iar ceea ce l-a învățat a fost și o durere frumoasă pe care Type nu o poate compara.
– Nu ai spus mai devreme că ți-a cerut să “dormi”, nu-i așa?
– Atunci nu mă vei asculta nici dacă îți explic detaliile, spune Tharn cu asprime.
– Și atunci? De ce nu ieși cu el dacă îți place?
– Am spus vreodată că îmi place de P’San? întrebă Tharn, determinându-l pe Type să tacă pentru câteva clipe.
– Dacă nu ți-a plăcut atunci, de ce te-ai culcat cu el? Ești mereu excitat sau ce?
În cele din urmă Type mormăie oricum și Tharn dădu din cap.
– Acest lucru se întâmplă oricui vrea să încerce. Imaginează-ți dacă o fată s-ar fi oferit să se culce cu tine când aveai paisprezece ani, ai fi refuzat prostește?
– Dar ar fi fost o fată, nu un băiat.
Type vorbește destul de încrezător, provocându-l pe Tharn să suspine cu voce tare.
– Dacă scapi de problema sexuală, poți vedea ceva mai mult?
– Nu mă mai insulta din nou.
Thiwat se uită nedumerit la băiatul care râde în hohote.
– Dă-i drumul! Nu te voi întrerupe!
Type se întreabă cum s-au despărțit.
– Chiar nu contează, atâta tot, spune Tharn pe un ton calm și nu există nici cel mai mic disconfort în tipul care îl ascultă.
– Aș fi născut o vacă dacă te-aș fi crezut!
– Nu ai pântece, aşa că vei naște un vițel!
Thiwat îl lovește imediat cu pumnul în umăr, stârnind un râs din partea lui Tharn, care este totuși dispus să continue să vorbească.
– Of! De atunci, așa cum ţi-am spus, nu a mai fost nimic altceva. Nu cred că el este cel pe care îl doresc. Mă rog, durerea care mi-a sfâșiat inima e altceva, dar nu simt așa ceva. Apoi, cu cât mă culc mai mult cu cineva pe care nu-l plac, cu atât mă simt mai vinovat și atunci am simțit că tocmai m-am culcat cu fratele meu… N-aș putea să-ți spun de ce, așa că imediat ce P’San s-a oferit să fie ceva serios între noi, l-am refuzat pentru că era ca un frate pentru mine.
– Ești ca o fată nerușinată care face sex cu altcineva și spune că nu-și amintește.
– Să fiu alături de P’San a fost de neuitat.
– Ai’Tharn, nu vorbi ca și cum l-ai lăuda, îmi provoacă greață.
Da, nu-i place când Tharn vorbește ca și cum l-ar visa încă, pentru că, și după ce l-a ascultat atât de mult, nu-și poate imagina că Tharn a crezut minciunile lui San înainte de a fi uimit în acea sală de muzică. Ca și în cazul lui, este mai probabil ca Tharn să fi fost cel care s-a aruncat asupra seniorului.
– E adevărat… P’San m-a învățat multe lucruri, nu numai cum să fac sex băieții, a continuat apoi Tharn.
– Deși l-am respins, a fost un bun mentor și m-a învățat cum să îmi conving părinții să mă lase să studiez muzica. Mi-a explicat cât de repede puteam învăța să mă comport ca un adult și cât de repede părinții mei puteau avea încredere în mine. Chiar și atunci când am mers la restaurant să cânt, el m-a susținut. Pentru că el simțea că a lucra cu jumătate de normă era un fel de învățare. Mi-a spus să nu folosesc valorile thailandeze ca măsură pentru a spune că oamenii care muncesc în timp ce merg la școală sunt săraci și mi-a spus că, dacă vreau să înțeleg viața, nu ar trebui să ascult lucrurile prin care trec părinții noștri și ceea ce ne spun în fiecare zi pentru a ne împinge să fim buni.
Mă simt ca și cum m-ar certa.
Type rămâne fără cuvinte în timp ce îl privește pe băiatul care s-a deghizat mereu în adult. Abia azi află că acest mod de a face lucrurile vine din trecut, deoarece a trebuit să încerce pe toate căile posibile să-şi convingă familia, astfel încât să poată face ceea ce îi plăcea cel mai mult și să demonstreze că își poate asuma responsabilitatea pentru viața sa.
Type, pe de altă parte, face ce-i place, își contactează părinții pentru bani pentru că a considerat întotdeauna că este responsabilitatea lor, nu s-a gândit niciodată să se bazeze pe el însuși, așa cum a făcut Tharn.
Și toate aceste idei bune vin de la un om numit… P’San.
Nu e de mirare de ce are atât de mult respect pentru acest om.
Dacă P’San i-a dat atât de mult, atunci cu ce mă voi lupta?
Cu cât se gândește mai mult la asta, cu atât mai mult Type se enervează, dar nu poate rosti un cuvânt.
– Deci îmi interzici să-l vizitez pe P’San, ceea ce nu pot face, pentru că îmi este un frate drag.
– Un frate care vrea să facă sex cu tine, nu-i așa?
Type continuă să vorbească sarcastic în timp ce Tharn dă din cap.
– Ar trebui să-ţi imaginezi că acum că acest băiat a crescut şi poate riposta.
– Adică, dacă el este dispus, atunci vei face sex cu el!!
După ce a spus asta, Type se ridică repede să se uite la el, pentru că astfel de lucruri nu sunt imposibile.
Acum nu mai există nici un frate tânăr Tharn, ci doar Tharn, o brută care nu poate întrece nivelul adulterin al lui P’San.
– Dacă mă cunoști suficient de bine, știi că nu sunt dispus să fiu sub nimeni și, din moment ce știi asta foarte bine, ar trebui să poți ghici că este la fel de puțin probabil să fiu dispus să fiu acum, spune Tharn cu o sclipire în ochi, și se pare că și Thiwat se înveselește puțin… din nou, doar puțin de fapt. Când Tharn îl împinge, cade și el întins ca și înainte.
– Și ce dacă? Poți să dormi liniștit.
În ciuda cuvintelor toboșarului, băiatul din sud este inexplicabil de neliniștit.
Nu crede că îl poate învinge pe tipul ăla.
– Oricum, încă urăsc faţa tatălui tău!
– Atunci du-te și spune-i cine sunt eu pentru tine, imediat ce Tharn spuse asta, Type răspunse încruntat.
Una peste alta, Tharn îl împinge să anunțe lumea că are o relaţie cu cineva.
– Nu se poate!
De ce să cadă în capcana lui Tharn?
Așa că Type se întoarce cu spatele la somn și își pune păturile pe cap.
– Culcă-te! Mi-e somn!
Deși mintea lui încă se gândește la ceea ce tocmai a auzit, până la punctul în care îi este imposibil să doarmă, gura continuă să spună că vrea.
– Tharn, nenorocitule! Vreau să dorm! spune el cu o voce ascuțită.
Bărbatul din spatele lui își strecoară o mână în cămașă și o coboară spre frățiorul său din față în timp ce îl sărută pe ceafă.
– Nu vrei să verifici pentru a afla ce-mi place? îi șoptește la ureche vocea joasă și sexy a lui Tharn, determinându-l să transpire.
Mâna lui îi strânse ușor zona de sub buric, ca și cum i-ar fi stârnit dorința, determinându-l pe Tharn să scrâșnească din dinți. Deși vrea să se încordeze pentru a apuca mâna lui Tharn și a o coborî cu a lui, băiatul din sud este mai iute și i-o strecoară în interiorul pantalonilor pentru a încerca să-l oprească.
– La naiba Tharn! Ai inventat lucruri pe care nu le-ai mai experimentat niciodată, nu-i așa? Oamenii ca tine sunt născuți pentru a fi hoți, nu-i așa?
Thiwat răcnește cu putere, deoarece se pare că Tharn cu siguranță nu este dispus să se oprească aici, mai degrabă șoptește încet:
– Of, îmi place asta și ție la fel.
Deși insista să doarmă pe marginea patului, știa că dacă Tharn îi spunea așa… ar fi fost de acord.
E foarte îndoielnic că dacă actualul Tharn s-ar fi întâlnit cu P’San cel de atunci, nu se știe cine ar fi fost dedesubt…
