Tigrul este prea permisiv
Nu credeam că ceea ce facem eu și Khun Suea va deveni o afacere atât de mare….
Este o chestiune minoră pentru mine, dar la două zile după ce ne-am culcat împreună, rudele au făcut o razie în casă pentru a-l interoga pe Khun Suea despre ce este între noi. Sunt încă stupefiat. În această dimineață, Khun Suea și cu mine pregăteam micul dejun în bucătărie și, deodată, Khun Sing a dat buzna primul, arătând cu degetul spre mine și apoi spre Khun Suea, pentru ca apoi să mă lase fără cuvinte cu prima lui frază: Voi doi ați făcut-o! Cum este posibil așa ceva, Suea? Spuneți-mi!
Khun Suea și-a păstrat calmul, a rămas relaxat și l-a urmărit pe fratele său să se așeze pe canapea pe tonul său obișnuit, ca și cum nu ar fi fost deloc surprins. Eu, pe de altă parte, am fost atât de uimit încât mi-am scăpat mâncarea pe podea. La scurt timp după aceea, l-am întrebat pe Kun Sing cum era posibil ca el să știe despre Khun Suea și despre mine. Răspunsul pe care l-am primit a fost că, Khun Suea i-a spus doctorului Thanaa, pentru că acesta trebuie să raporteze întotdeauna, iar Khun Sing a aflat de la doctor.
Mi-a spus că aceasta este o problemă importantă, deoarece în ultimul an Khun Suea nu a mai făcut sex cu nimeni din cauza poverii pe care o are pe inimă. Cu mine, însă, nu știe de ce a vrut sau în ce măsură. Deși nu am mers până la capăt, am depășit cu mult așteptările.
Pe lângă toate acestea, când mă așez la masă, sosesc și doctorul și Pleng. Vin să mă întrebe direct despre același lucru. Nu mă jenez cu nimeni, dacă îmi pun întrebări directe, le răspund la fel de direct dacă ar putea afecta tratamentul lui Khun Suea. Doar că nu am văzut niciodată pe nimeni să se entuziasmeze de faptul că doi oameni au făcut sex, nu am văzut pe nimeni să pună astfel de întrebări fără jenă și cu o asemenea curiozitate.
În cele din urmă, nu am mai putut suporta presiunea celor trei. M-am scuzat să urc în cameră și să-l las pe Khun Suea să vorbească cu ei. Stăteam fiecare în locuri diferite: eu la masa de sufragerie, ei pe canapea. M-am simțit străbătut de privirile lor și am început să simt fiori de căldură și de frig. Oricât de mult îmi întorceam privirea, continuam să le simt ochii asupra mea, ca și cum m-ar fi blestemat pentru că-l lăsasem pe Khun Suea singur.
La naiba! Am stat sus, jucându-mă în camera mea, de ceva vreme. Khun Suea încă nu a apărut să mă invite să cobor. Încă mai vorbesc? Înainte să urc, Khun Suea îmi spusese că va veni să mă cheme când vor termina de vorbit, dar nu credeam că o vor face mai mult de două ore!
Folosesc timpul petrecut singur pentru a mă gândi la faptul că amândoi am făcut sex de bună voie. Au o întâlnire foarte lungă. Cu siguranță se hotărăsc dacă este bine sau rău. Eu cred că e pozitiv. Cel puțin, i-am ameliorat boala, care se ameliorează. Chiar dacă nu atât de mult, e mai bine decât nicio îmbunătățire. Trebuie să continuăm să facem asta până când ne atingem obiectivul. Khun Suea va trebui să se lupte cu o rană profundă a minții pentru a fi liberă.
Aș fi fericit dacă Khun Suea se va întoarce să ducă o viață normală. Vreau ca el să se gândească la trecut și să nu mai poarte ranchiună, să nu mai înnebunească, nu vreau să fie o poveste care să îl roadă în continuare la inimă ca anul trecut. Știu că lucrurile astea durează, știu că problemele psihice trebuie vindecate cu amintiri pozitive pentru a renunța la cele negative, pentru a readuce fericirea în inimă în loc să continue să rumege durerea.
Într-o zi durerea va trebui să dispară, într-o zi va trebui să fie tratată ca un nimic. Rămân aici cu scopul de a-l face să înțeleagă acest lucru, pentru că, oricât de mult ar suferi, nu poate face nimic în această privință. Ea este deja moartă. Oricât de mult ar vrea să se întoarcă și să continue să o ucidă, totul este inutil. Dacă Khun Suea vrea în continuare să rămân alături de el, eu voi fi cel care îl va ajuta și voi încerca să construiesc o poveste bună împreună cu el.
Ca urmare a bunăvoinței lui față de mine, m-am trezit încă întrebându-mă ce este dragostea, ce înseamnă să avem pe cineva care ne place. Cunosc aspectul distractiv al iubirii, dar încă nu cunosc dragostea față de cineva, sunt reticent să mă las înduplecat. Nu am avut niciodată o relație ca a lui cu prietena lui. Știu doar că relația noastră este departe de a fi numită prietenie și frățească. Deși accept de bunăvoie sexul, îmi este frică de sentimente. Mi-e teamă de dezamăgire, de tristețe. Aceste două lucruri mă fac să mă tem să iubesc pe cineva serios. Inima mea mi-a spus de multe ori că, dacă aș vrea să iubesc pe cineva, mi-aș dori ca acea persoană să fie ca Khun Suea. În trecut, îmi plăcea tipul bogat, dar de când locuiesc cu el, mi-am dat seama că doar bogăția nu este suficientă. Vreau căldură, bunătate și afecțiune.
Grumble
Oh, ar trebui să urce până acum. Bine, am așteptat și acum mi-e foame din nou.
Nu reușesc să ajung la timp la ușă când Pleng o deschide primul. În același moment aud mai multe voci care vin de jos și trec prin ușă.
– Încă mai vorbesc? Ce se întâmplă cu Khun Suea?
– Unchiul m-a făcut să urc să-ți spun să cobori. Unchiul Thanaa are câteva întrebări pentru tine, nu e nimic de care să te îngrijorezi.
Se uită la mine cu o privire ciudată și apoi o abate, dar pot vedea clar sclipirea unei tachinări vesele, ca un copil care i-a înțeles pe adulți, dar care, în mod ciudat, pozează ca și cum nu vrea să deranjeze. De obicei, eu și Pleng ne înțelegem foarte bine, e plăcut să stai de vorbă cu el, e prietenos și nu pot spune că e un copil doar pentru că e cu un an mai mic decât mine.
– Te porți ciudat. S-a întâmplat ceva acolo jos?
– Ești soția unchiului Suea, trebuie să-ți arăt mai mult respect. Dacă m-aș purta ca înainte, unchiul ar putea fi gelos pe mine. E al naibii de gelos.
– Ce prostie, să fii gelos pe nepotul cuiva, nu are rost. Poartă-te ca înainte, altfel m-aș simți inconfortabil. Eu sunt Saithan ca întotdeauna, nu am nicio putere. Nu te purta cu mine ca și cum aș fi mătușa ta.
– Ce încăpățânat ești, exact cum a spus unchiul Suea. Haide, să mergem jos.
Pleng mă apucă de gât înainte de a începe să vorbească și îl ascult în timp ce coborâm. Îmi spune că se bucură pentru unchiul lui și pentru mine. Are un ton vesel și mă complimentează, lăsându-mă fără cuvinte. Înainte de a ajunge la canapea, îmi spune un ultim lucru la care nu știu ce să îi răspund.
– Mi-am dat seama că unchiul are sentimente pentru tine. Am crezut că cineva cu o limbă ascuțită ca tine era în stare să supună un tigru și să-l transforme în pisoi.
– Saithan, stai aici.
Khun Suea îmi face semn să mă așez lângă el. Îi fac o reverență lui Khun Sing și mă așez lângă el, așa cum mi s-a ordonat. Imediat ce o fac, Khun Suea își pune brațul în jurul taliei mele….. Acolo… Așa, în fața tuturor? Văd privirile fericite ale celor trei prezenți, dar nu sunt obișnuit cu asta!!!
– Nu voi bate câmpii, Saithan. Nu am multe întrebări pe care aș vrea să ți le pun. Știi care este boala lui Khun Suea și care este cauza ei?
– Știu.
Doctorul mă întreabă liniștit. Fața lui este brăzdată de un zâmbet care nu mă face să mă simt inconfortabil. În trecut am trecut prin depresie, deoarece tensiunea s-a acumulat din cauza muncii. Pe atunci, tocmai îmi luasem un nou loc de muncă și eram sub presiune, eram luat peste picior în diverse feluri și, în cele din urmă, mintea mea a cedat. M-am descărcat la un medic amabil, așa că știu că majoritatea psihiatrilor sunt așa din fire, cu o personalitate de încredere.
– Pot să-ți pun niște întrebări mai amănunțite despre ce este între voi doi?
Știam că îmi va pune această întrebare, pentru că acesta este motivul pentru care toată lumea s-a adunat astăzi aici. M-am pregătit deja, dar sunt la fel de emoționat că trebuie să vorbesc despre lucruri private în fața altora. Oare mă simt jenat? Nu chiar, mai degrabă nu am explicat niciodată nimănui cum am fost luat de un bărbat, în ce poziție, cât timp. Aici… Nu prea știu cum să fac asta.
– Ți-am spus deja, nu-i pune întrebări care îl pun în dificultate.
Când vede că sunt nervos, Khun Suea îl oprește pe prietenul său. Din fericire, pentru că, dacă mi-ar fi pus întrebări detaliate, nu aș fi avut curajul să răspund. Oare nu știu că am simțit nevoia să fac asta cu Khun Suea încă de când am venit să locuiesc aici? Am încercat să îl seduc mai bine de două luni până când am reușit să facem sex. Dacă ar ști, ar fi șocați că fratele mai mic al lui P’Nuea este doar un băiețel pofticios.
– Întreabă doar. Dacă pot să răspund, o voi face.
– Acestea sunt întrebări simple. În primul rând, aș vrea să știu dacă atunci când făceați sex, Suea era el însuși. Răspundea?
– Da. Ei bine, vorbeam ca de obicei. Ne-am spus multe lucruri unul altuia.
– Și când au apărut simptomele, au durat mult? În afară de faptul că te-a apucat de gât, a mai făcut și altceva de care nu era conștient?
– Tremura, era încordat ca și cum ar fi fost confuz și se lupta cu el însuși. Hmm… Apoi m-a apucat de gât cu o mână, în timp ce pe cealaltă o ducea sub pernă, ca și cum ar fi căutat ceva, însă nu era nimic acolo. M-a lovit cu pumnul în piept, apoi nu s-a mai întâmplat nimic. L-am strigat de mai multe ori pe nume, i-am spus că sunt eu, l-am plesnit și l-am readus în conștiință.
– Te-am lovit?, mă întreabă Khun Suea cu o expresie surprinsă.
Iată, după acea zi nu am mai vorbit niciodată despre asta, nici măcar despre trecut și despre ce făcuse el în ziua în care am făcut sex.
– Saithan, poți să-mi arăți ce a făcut? De ce Suea nu a fost conștient în acel moment?
Execut cu aproximație acțiunile pe care Khun Suea le-a făcut în acea zi și nici eu nu știu de ce nu știe că nu știe că s-a comportat așa cu mine.
– De ce sunteți cu toții surprinși? Este vreo problemă?
– Poftim, ultima întrebare, pentru că Suea este deja foarte nervos astăzi. Saithan, aș vrea să știu ce ai de gând să faci de acum încolo. Mai vrei să rămâi cu un bolnav ca el? Nu se poate prevedea când se vor manifesta simptomele lui. Singurul lucru pe care l-a făcut până acum a fost să evite să se apropie de oameni, dar tu ești singurul de care a reușit să se apropie. Crezi că poți rezista așa?
– În perioada în care am trăit împreună nu a fost nimic care să nu fie bine. Este bolnav, atunci? Nu și-a șters și părțile bune. Dacă mă obligă să rămân să locuiesc din nou cu el, o să rămân. Nu rămân pentru că mi-e milă de el, ci rămân pentru că nu mi-a făcut niciodată nimic rău. Starea lui s-a îmbunătățit și chiar și atunci când simptomele i se intensifică, el este în continuare capabil să recunoască faptul că eu sunt cel din fața lui. De îndată ce își dă seama de asta, se calmează.
– Și ești de acord cu genul de sex pe care îl vrea Suea? Îi cunoști gusturile?
– Mi-a spus despre asta, dar nu cred că va fi o problemă.
Tăcerea se așterne din nou în cameră. Mă uit la doctor și știu că încă mai are ceva ce vrea să-mi spună, dar când îl vede pe Khun Suea, care a început să se înăsprească, rămâne tăcut. Doctorul spusese că Khun Suea s-ar putea să devină nervos astăzi și ar putea primi o mulțime de întrebări, așa că doctorul se teme poate să nu-l enerveze.
– Oh, Seua. Lucrul pe care te-am rugat să-l încerci, adu-mi raportul, ca să pot citi evoluțiile.
– Este în birou, poți să te duci să îl aduci singur.
– De unde să știe unde este? Haide, du-te și adu-l, e urgent.
Auzind ordinul lui Khun Sing, Khun Suea oftează și iese din cameră. Când proprietarul pleacă, cei trei oaspeți se apropie de mine pentru a-mi șopti ceva pe care fac un efort să îl ascult.
– Saithan, dacă nu poți rezista, spune-mi. Te voi duce într-o casă nouă.
– Khun Sing, chiar mă simt bine. Te rog. De ce crezi că este atât de groaznic să trăiești cu Khun Suea? Simptomele lui s-au îmbunătățit mult.
– P’Saithan, știi că unchiul Seua a fost deja îndrăgostit. Când unchiul meu se îndrăgostește, o face pe deplin. Dacă tu crezi că nu poți suporta, spune-ne acum. Nu te forța să rămâi aici, pentru că, dacă unchiul s-ar îndrăgosti de tine din toată inima, nu te-ar lăsa să pleci niciodată. Suntem îngrijorați pentru tine și înțelegem, de asemenea, că a trăi cu o persoană bolnavă nu este deloc distractiv.
– Pleng, nu este chiar atât de bolnav! Khun Suea este normal. Simptomele lui apar doar uneori și oricum, nu m-a omorât, nu?
Sunt supărat. Continui să repet că Khun Suea nu este atât de bolnav și că nu s-a înrăutățit, de fapt, s-a îmbunătățit. Sunt alături de el în fiecare zi, îl cunosc mai bine decât cei care nu sunt atât de apropiați de el ca ei.
– Dar când te-a lovit în piept, nu era conștient de asta. Știi, când plănuia să te înjunghie în inimă, a fost o situație asemănătoare cu cea din trecut. Din fericire, nu era nicio armă sub pernă. Gândește-te că dacă ar fi existat, crezi că ai fi fost aici vorbind despre asta? Ascultă-mă, Saithan. E adevărat, când ești cu el, Seua are o viață normală. Simptomele lui s-au ameliorat și este de acord să-și ia medicamentele datorită ție, știi? Nu vrea să-ți facă rău. De fiecare dată când este atacat de trecut, reușește să rămână conștient și să îți audă vocea, dar nimic nu ne asigură că va reuși să facă asta mereu.
– A făcut sex cu mine chiar dacă se află în această stare. Cred că aceasta este o cale diferită de tratament. El se simte mai bine. Dacă putem face sex astfel încât simptomele lui să se amelioreze, înseamnă că se împacă cu trecutul său, nu? Cel puțin dacă nu se gândește la asta, nu este bolnav și s-ar putea să se simtă mai bine în viitor.
– Ai vreo garanție că vei rămâne în viață cât timp el se vindecă?
Întrebarea doctorului Thanaa m-a lăsat mut de uimire. Chiar dacă am repetat până la epuizare, tot nu cred că voi putea rezista. Nu. Nu simt nicio presiune. Chiar pot trăi cu Khun Suea, nu e rău deloc.
– Trăiești cu fratele meu pentru că speri că te poate aduce în cercul potrivit, nu-i așa? Este protector, Saithan. I-a fost greu să-l piardă pe Nuea, nu poate să te piardă și pe tine. Tu ești singura persoană pe care trebuie să o protejăm, așa cum a cerut Nuea. Acum ești sub protecția lui Seua, este evident că are sentimente pentru tine și are grijă de tine de bună voie. Poți, totuși, să suporți asta?
Dar oare toată lumea știe ce mă privește? Mai știu și că sper ca Khun Suea să mă readucă în lumea divertismentului, dar nu acesta este singurul motiv pentru care sunt încă aici. Nu am suferit încă suficiente traume psihice pentru a dori să evadez de aici.
Tocmai când mă aflu în tăcere, Khun Suea sosește cu un dosar de hârtii și doctorul schimbă imediat subiectul, vorbind despre iasomienii pe care Khun Suea i-a plantat pentru mine. Îi urmez exemplul și confirm că da, Khun Suea a plantat zece iasomie pentru mine. Așa că doctorul îmi cere să îl duc să le vadă, declarând că vrea să vadă îndemânarea lui Khun Suea și să se asigure că florile chiar înfloresc.
În timp ce lăudăm iasomniile, doctorul readuce conversația la simptomele lui Khun Suea.
– Saithan, pe viitor, dacă vei face sex des, aș vrea să fiu eu cel care îți va da sfaturi. Îmi permiți?
– Este sexul între mine și el atât de important? Mi-e puțin teamă.
– Este vorba de sadism. A avut o amantă pentru că sadismul este prea violent și nu toată lumea îl poate suporta. S-a dus să caute pe cineva mai blând. Dacă nu-l suporți, spune-mi. Nu te forța să suferi durerea până când te obișnuiești cu ea, ca și cum n-ar fi nimic. Știu că ai sentimente pentru el și că ești gata să te scuzi, dar nu putem avea încredere în simptome. Încă trebuie să-l ținem sub control.
– Khun Suea nu mă va ucide. De ce nu mă crede nimeni când spun că s-a îmbunătățit?
– Este aproape credibil. S-a îmbunătățit în multe privințe, dar nu atât de mult încât să nu fim îngrijorați. Dar eu cred un lucru. Cred că dragostea sinceră îl va ajuta să se vindece. O dragoste unică, care nu-l va trăda.
– Dragoste? Am dreptul să folosesc acest cuvânt cu el? Eu nu sunt o persoană curată, iar el este important, nu îndrăznesc…
– Dacă tu crezi că eu sunt important, atunci tu ești mai important decât mine. Dacă tu ești ca o tânără nobilă, eu sunt câinele care o urmărește.
Doctorul și cu mine ne-am întrerupt brusc. Khun Suea s-a amestecat în conversație și a auzit despre ce vorbeam. Se apropie de mine și mă îmbrățișează pe la brâu.
– Nu credeam că simți asta.
Doctorul Thanaa își încrucișează brațele peste piept și privește zâmbind cum Khun Suea mă îmbrățișează. Stau nemișcat și îl las să mă îmbrățișeze, în timp ce mă întreb de ce a venit toată lumea să mă avertizeze, vorbind pe la spatele lui Khun Suea. Sau poate că îl anunță că starea lui se îmbunătățește în ciuda a tot ce se întâmplă? S-ar putea să creadă asta, susținându-l și încurajându-l să folosească o altă metodă care l-ar putea ajuta. Pentru mine, însă, Khun Suea nu este bolnav, nu consider că starea lui este atât de gravă încât să trebuiască să îl înșel sau să îi ascund lucruri.
– Îl curtez pe Saithan, în scurt timp va deveni al meu. Medicamentul tău îmi vindecă simptomele, dar această persoană îmi poate vindeca inima.
– La naiba. Ești bun la flirt. Băiatul nu are nicio șansă.
– Saithan este slab, dar are o limbă ascuțită. Apropo, ce l-ai întrebat pe la spatele meu?
– Nimic. L-am întrebat doar dacă te iubește. Eu plec acum. Dacă se înregistrează progrese, spune-mi.
Dr. Thanaa pleacă, lăsându-ne pe mine și pe Khun Suea, care mă îmbrățișează din spate. Îmi îndepărtez rapid mâinile de el și mă întorc cu fața la el.
– Khun Sing și Pleng au plecat acasă?
– P’Sing a plecat, Pleng s-a întors să locuiască aici cu noi, dar nu-ți face griji. Îi voi da atât de mult de lucru încât va trebui să plece atât de des în alte provincii încât doar noi doi vom rămâne în această casă.
– Ah. Să nu-mi spui că absența lui Pleng de acasă a fost planul tău? Deși se întorcea rar, de fiecare dată spunea că este prea multă treabă de făcut.
– Vreau să fiu singur cu tine. Apropo, ce i-ai răspuns lui Thanaa?
– Când?
– Când m-a întrebat dacă mă iubești.
– Ar fi trebuit să auzi. Am spus că mi-e frică. Dă-mi puțin timp. Trebuie să ne cunoaștem mai bine. Nu sunt o persoană bună. Am anumite aspecte care s-ar putea să nu-ți placă, dar…. mă bucur că ești atât de clar cu mine.
– Haide, să intrăm în casă. Astăzi sunt liberă. Vrei să mergem undeva?
– Nu. Mi-e foame, nu am mâncat destul.
– Atunci hai să luăm prânzul. O să comand niște feluri de mâncare care să fie aduse de la hotel. Hai să sărbătorim întoarcerea nepotului meu înainte de a-l trimite din nou la muncă.
Prânzul de astăzi constă doar din mâncărurile mele preferate. Khun Suea știe ce-mi place și le comandă să fie perfecte. Apoi stăm și stăm de vorbă mult timp. Ne hotărâm să ne trezim devreme mâine și să mergem să oferim mâncare călugărilor pentru P’Nuea. Ah, deși nu l-am vizitat în acel moment, întotdeauna am făcut ofrande pentru el. La fiecare două zile, de două sau trei ori pe zi. Poate că nu sunt regulat, dar nu există o zi în care să nu mă gândesc la el. În fiecare zi îmi ridic ochii spre cer, spre el. Peste aproximativ o săptămână se vor împlini o sută de zile de la moartea sa, iar Khun Suea mă va duce să-l vizitez în acea zi.
De fapt, aș vrea să merg în fiecare zi, dar templul este departe și nu este convenabil să merg des. Mă hotărâsem că voi merge să mă rog pentru P’Nuea atunci când va fi ziua în care îi voi hrăni în dimineața în care va trece călugărul. În acest fel, Khun Suea ar obține niște merite și ar primi și mâncarea care îi place.
16:00
– Unchiul nu lucrează în birou, nu îndrăznesc să strig!
Pleng și cu mine ne jucăm jocuri video. Continuăm să apăsăm pe butoanele joystick-ului, lăsându-ne purtați de emoție și provocare, dar… Niciunul dintre noi nu îndrăznește să ridice vocea, pentru că, deodată, Khun Suea a venit să se așeze pe canapea cu noi și lucrează.
Inițial, când Khun Suea nu era cu noi, țipam și mă amuzam, pentru că a trecut atât de mult timp de când Pleng a venit acasă și nu am avut un partener de joacă. Dar este ca și cum o pătură întunecată ne acoperă distracția. Chiar dacă Khun Suea nu a deschis gura, nu îndrăznim să facem gălăgie pentru că el este aici și își citește ziarele. La naiba.
– Dă-i drumul și joacă-te, eu rămân aici și mă uit la Saithan cum se joacă.
– Nici o problemă dacă vrei să te uiți, dar tu și lucrezi și nu îndrăznesc să fac zgomot.
– Dacă nu muncesc, de unde să fac rost de bani ca să am grijă de soția mea?
Mă întorc brusc spre el, niciodată nu m-a numit soție în felul acesta. Îl folosește doar atunci când glumim unul cu celălalt și nu mai este nimeni prin preajmă să ne audă. Ah, te rog, acum ce ar trebui să fac?
– N-am mai fost acasă de două săptămâni și te-ai schimbat atât de mult, unchiule. Mai devreme, când m-am întors de la munte, am spus că ești ciudat. Venind astăzi acasă, văd că ești și mai ciudat!
– Ciudat în ce sens?
– Flirtul, e prea drăguț. Mi se face pielea de găină când îl aud. Nu-i este rușine să se dea la cineva în fața nepotului său? Eu sunt încă singur și mă simt invidios când vă văd pe voi așa. Apropo… P’Saithan, când ești singur, unchiul meu se dă la tine în felul ăsta? Cum poți să suporți asta? Nu pari stânjenit sau te-ai obișnuit?
Creierul, fața, inima: fiecare parte funcționează pe cont propriu. Creierul îmi spune să nu arăt nicio jenă, dar simt că îmi arde fața. Inima bate cu putere. Deși am o expresie nefirească, pentru că nu știu ce față să fac, nu înseamnă că nu sunt jenat, așa cum spune Pleng.
– Unchiul tău se comportă mereu așa, dar eu nu sunt stânjenit. Nu e prima dată când cineva se dă la mine.
Caut o portiță de scăpare din această situație, încerc să dau tonul, să mă laud că lingușelile lui sau cuvintele dulci nu au niciun efect asupra mea. Dacă vrea să încerce, trebuie să facă mult mai mult decât atât! Uneori, însă, Khun Suea chiar mă face să mă simt atât de jenat încât îmi vine să explodez instantaneu. Dar așa sunt eu, sunt nerușinat! E nevoie de mai mult decât atât pentru a mă face să mă simt rușinat! Studiez actoria și cu rezultate bune. Mă pricep foarte bine să ascund ceea ce simt și să mă prefac că nu simt nimic.
– Saithan, și tu ești deranjat de mine ca Pleng?, mă întreabă Khun Suea pe un ton plângăcios, deși îmi dau seama de pe fața ei ce răspuns așteaptă de la mine.
– Pe mine nu mă deranjezi, dar mi-e teamă să te deranjez în timp ce lucrezi. Nu putem face zgomot jucând în timp ce tu ești aici și îți citești lucrările.
– Atunci mă opresc din lucru și îmi păzesc soția.
– Soția încoace, soția încolo! Unchiule Suea, de unde ți-a venit această dulceață?! Când vorbești cu mine sunt numai insulte.
– Dacă trebuie să aleg între nepotul meu și soția mea, o aleg pe soția mea. Haideți să ne jucăm. Eu mă duc afară să fumez o țigară.
Distracția revine când Khun Suea nu mai este aici. Pleng și cu mine ne întoarcem să strigăm, prinși în distracție. Trece mult timp până când Khun Suea se întoarce, cu mirosul de fum agățat de haine. Deși sunt obișnuit cu acest miros, pentru că Khun Suea fumează în fiecare zi, nu vreau ca el să miroasă așa tot timpul, așa că se duce să se schimbe.
Se întoarce cu un pahar de apă și un pai, pe care mi-l bagă în gură în timp ce mă joc și simt o strângere de inimă. Mâinile mele nu mai pot ține joystick-ul. Ochii mei nu părăsesc ecranul nici măcar un grad, doar gura mea suge din paiul pe care Khun Suea mi l-a pus între buze.
– Heii! Era cât pe ce să mor, Phi! Uf! Bine că am reușit să mă vindec!
Îmi bat cu mâna pe genunchi pentru că aproape am reușit să resetez bara de viață a lui Pleng la zero, dar el s-a întors în joc și a scăpat de moarte pentru a se răzbuna pe mine.
O clipă mai târziu, mi se dă de mâncare niște mere, care au fost deja decojite. Problema este că nu-mi place să mănânc mărul cu coajă. Khun Suea știe acest lucru și mă hrănește. Accept mușcătură după mușcătură, dar jocul dintre mine și Pleng nu se oprește nicio clipă. Amândoi reușim să menținem ritmul jocului. El nu cedează, nici eu nu cedez, iar asta începe să-mi provoace dureri de cap.
– Vrei să câștigi?
Khun Suea vine să-mi șoptească la ureche, iar eu dau repede din cap:
– Bineînțeles! N-aș putea să câștig o rundă!
– Te pot ajuta, dar cu o condiție.
Deoarece jocul video este zgomotos, Pleng nu bănuiește că eu și Khun Suea șoptim. Cu toate acestea, când îl întreb ceva, Khun Suea rămâne tăcută, iar eu îmi întorc privirea de la ecran pentru a mă uita la el. Văd că își umflă un obraz și se apleacă spre mine. Ah. Acum îmi cere să-i miros obrazul?! E prea periculos!
– Ce faci?
– Am o modalitate prin care poți câștiga, dar vreau o recompensă.
– Ești sigur? Doar un sărut?
– Mh. O dată și câștigi jocul.
Haide, Saithan. Vrei să câștigi jocul ăsta cu toate forțele, să-l săruți pe obraz în fața nepotului său e corect? De când am făcut-o, face multe crize de furie și mă răsfață. Înainte avea grijă de mine de parcă aș fi fost un prinț, acum e chiar mai rău. Mă vede ca pe un copil de șase ani!
Acum îmi cere să-l sărut pe obraz. Dacă vrea asta, de ce nu vine să mă roage când suntem doar noi doi? Acum nu sunt pregătit. Îmi scutur violent capul pentru a-l respinge.
Adulmecă!
– Khun Suea!
Cât de încăpățânat este!!! Am refuzat să-l sărut, iar el m-a tras la el ca să-mi adulmece obrazul, cu un gest lung și sonor, ca și cum și-ar umple plămânii de aer. Până și Pleng a simțit asta și a întors capul spre noi! La naiba! E total nesigur pe el. Oare tigrul ăsta nu hibernează niciodată? E atât de încăpățânat, încât va trebui să-l urmăresc până la bârlogul lui!
– Pleng, îți dau zece mii de baht dacă îl lași pe Siathan să câștige.
– Zece mii? Îți bați joc de mine?
Khun Suea bagă mâna în portofel și scoate un teanc de bancnote de o mie de baht. Pleng, de îndată ce vede banii, deschide ochii mari, aruncă joystick-ul și aleargă după bancnote.
– Vezi? A fost suficient pentru a câștiga. Ai renunțat, nu-i așa, Pleng?
– Da, da. P’Saithan a câștigat. Dacă câștig jocul, nu câștig bani, dar dacă pierd îi primesc. Bineînțeles că mă dau bătut!
Idiotule! S-a lăsat păcălit în felul acesta de Khun Suea. Știe că sunt răsfățat, dar nu e nevoie să meargă atât de departe. Așa că distracția mea s-a terminat, Pleng a luat banii și nu mai este interesat de jocul video. În loc să lupte din greu, Khun Suea m-a lăsat să câștig cu un truc. Asta este cu adevărat diabolic.
