Seara era frumoasă și destul de răcoroasă, perfectă pentru o plimbare pe străzile nu foarte aglomerate sau printr-un parc înmiresmat de florile nopții, care își răspândeau subtil parfumul în aer. Sau, dacă voiai, puteai alege să stai la una dintre terasele împrăștiate pe aproape toate străduțele din centrul vechi al orașului.
Asta aleseseră să facă și Jaden și Aris, după plecarea Cesimei. După ce strânseseră masa împreună, hotărâseră ca Jaden să-i arate o parte din oraș, dar mai întâi se așezaseră la o terasă, pentru a savura o sticlă de vin și a se relaxa.
Jaden ridică paharul cu picior înalt, rotindu-l ușor între degete și urmărind pentru câteva secunde lichidul rubiniu care se unduia în interior. Apoi îl duse la buze și luă o înghițitură, lăsând aroma bogată, cu gust de soare și struguri, să-i învăluie simțurile înainte de a înghiți cu plăcere.
— Ți-a plăcut dintotdeauna istoria sau această atracție a apărut pe parcursul școlii? întrebă el, fără să-și desprindă complet privirea de pahar.
Aris își aprinse o țigară și trase un fum lent, privind în jur pentru o clipă.
— Cu un tată lector la facultatea de istorie și o mamă care deține o galerie de artă… nu a fost greu să aleg, răspunse el calm.
Fusese o idee bună să iasă în oraș, gândi. Atmosfera, parfumată de noapte și plină de zumzetul discret al conversațiilor din jur, era relaxantă.
Dar mai ales compania.
Privirea i se opri, fără să vrea, asupra lui Jaden.
Purta blugi până la genunchi, adidași, un tricou alb și o cămașă descheiată, cu imprimeuri florale mici și colorate. Dar ceea ce îi dădea acel aer ușor rebel era părul — nepieptănat, aranjat în grabă doar cu degetele.
Aris mai trase un fum și încercă să-l privească discret. Sau, mai exact, să-i privească buzele — pline, ușor întredeschise — care îl duceau inevitabil cu gândul la acel unic sărut, sub nucul din curtea casei lui.
Dar, din moment ce acel subiect rămăsese neatins, trebuia să rămână pe aceeași direcție.
— Cum ți-am spus, și părinții mei lucrează în zona asta, sunt pasionați de restaurări. Eu am avut norocul să fiu înțeles și lăsat să-mi aleg singur drumul, continuă el, ca și cum gândurile de mai devreme nu ar fi existat.
Jaden zâmbi ușor, sprijinindu-se mai comod de spătarul scaunului.
— Bănuiesc că ți-au plăcut dintotdeauna animalele.
— Da. Îmi plac foarte mult, răspunse Jaden, zâmbind.
-Chiar și cu mirosul care vine la pachet.
Se opri o clipă, apoi adăugă, cu o urmă de regret în glas:
— Mi-ar plăcea mult un cățel… dar spațiul și timpul nu îmi permit.
— Și mie îmi plac animalele, dar nu pot spune că sunt mare fan. Totuși, uite că m-am procopsit cu o familie de pisici de toată frumusețea, spuse Aris, cu un zâmbet ușor.
Jaden îl privi cu interes, sprijinindu-și cotul de masă.
— Va trebui să le găsești nume. Nu poți să le spui „Mâță” sau „pisoi”, îl atenționă, amuzat.
Aris își stinse țigara, strivind mucul în scrumieră, apoi își întinse mâna după paharul de vin.
— Dacă tot ești „nașul” lor, va trebui să mă ajuți, adăugă el, cu un ton serios, dar cu o urmă de joacă.
Jaden clipi surprins, apoi zâmbi.
— „Naș”?
— Da. Ai fost declarat oficial din momentul în care mi-ai dat sfaturi despre cum să le cresc, continuă Aris. Și să știi că statutul ăsta implică și vizite… pentru evaluarea pufoșilor.
În spatele cuvintelor, amândoi înțeleseră sensul real al invitației. Era mai mult decât despre niște pisici.
Pentru o clipă, privirile lor rămăseseră suspendate, ca într-o bulă fragilă în care timpul părea să se oprească. Nu exista nicio promisiune, dar exista o speranță tăcută, fiecare purtând în sine propriile dorințe, fără să știe că, indiferent cât de întortocheat avea să fie drumul, ducea în aceeași direcție.
Jaden voia să-l cunoască pe bărbatul din fața lui așa cum era acum, fără comparații, fără umbrele trecutului.
Aris, în schimb, voia să înțeleagă mai bine senzațiile care îl cuprindeau — acei fiori neașteptați, aproape adolescenți, care îi răscoleau liniștea. Deși avea douăzeci și opt de ani și o anumită experiență de viață, descoperea acum o latură a iubirii pe care nu o trăise niciodată cu adevărat.
După ce achită nota de plată, fără să accepte nicio contribuție din partea lui Jaden, se ridică ușor.
— Mergem?
Ieșiră în noapte și porniră să exploreze orașul. Vorbeau despre lucruri mărunte, râdeau, glumeau, fără ca vreun subiect să devină cu adevărat important — și totuși, fiecare moment părea să capete greutate.
Uneori se opreau în fața vitrinelor, comentând hainele expuse, criticând sau admirând după propriile gusturi.
Aris purta blugi negri clasici și un tricou polo gri. Stilul lui era simplu, ușor conservator, influențat de munca pe care o avea și de obișnuință. Jaden, în schimb, părea mai liber, mai neglijent într-un mod care îi venea natural.
Așa, vorbind și râzând, ajunseră lângă un parc.
Se lăsară purtați pe aleile șerpuite, în timp ce parfumul trandafirilor le învăluia simțurile. Jaden făcu câțiva pași înainte și se așeză pe un balansoar. Aris îl urmă și, pentru o vreme, rămaseră în liniște, lăsând legănatul ușor să-i liniștească.
În depărtare se auzeau râsete de copii și fragmente de muzică, sunete care umpleau spațiul fără să tulbure liniștea dintre ei.
La un moment dat, Aris se ridică și rupse un trandafir roz, cu reflexe roșiatice și petale catifelate. Se întoarse și se așeză din nou, rotind floarea între degete, ca și cum ar fi cântărit ceva.
Jaden îl privi și zâmbi ușor.
— Știi că este interzis să rupi florile din spațiile publice?
Aris îi aruncă o privire scurtă.
— Dacă trandafirul are un scop nobil… tot trebuie să plătesc amendă?
— Crezi că paznicului o să-i pese de gestul tău nobil? răspunse Jaden, amuzat.
Aris clătină ușor din cap.
— Lui nu. Dar mie da.
Se întoarse complet spre el și îi întinse floarea.
Jaden ridică o sprânceană, încă zâmbind.
— Aaa… vrei să pasezi amenda?
Aris nu-și retrase mâna.
— Îmi asum toate consecințele, rosti încet.
Și, pentru o clipă, între ei nu mai rămase nici gluma… nici distanța.
Celălalt rămase încet, încet fără zâmbet, dar nu întinse mâna. Încă nu era convins dacă este o glumă sau dacă gestul lui Aris ascunde ceva serios.
— Te rog, rosti acesta, ridicându-și privirea spre chipul lui.
Felul în care îl privea și în care îi adresase acea rugăminte îl făcu pe Jaden să înțeleagă că totul era spontan și sincer. Așa că întinse mâna și prinse mica tulpină între degete, simțind pentru o clipă atingerea celuilalt.
Acest gest îl duse cu gândul la acea ultimă seară, când împărtășiseră un sărut sublim. Se înfioră ușor și rupse contactul vizual, învârtind acum între degete tulpina subțire.
Era prima oară când primea o floare.
În acea clipă se simțea cucerit de gest, iar gândul îi fugise, fără să vrea, la Jessi. Oare și el se simțise la fel atunci când se lăsase curtat de Antony?
Era o întrebare apărută din gânduri ușor confuze, născute din acel gest neașteptat.
— Te-a deranjat că ți-am dăruit floarea? întrebă Aris.
— Nu, rosti Jaden încet. Doar că… și lăsă propoziția în suspans.
Micul gest îl făcuse să simtă un soi de plăcere simplă. În aceste două săptămâni de distanță, ajunsese să poată face diferența între trecut și prezent. Între ceea ce trăise atunci și ceea ce simțea acum.
Atunci împărțise totul cu Jessi.
Acum… totul era despre propriile lui simțiri.
— Jaden…
Vocea celuilalt, foarte aproape, îl făcu să-și întoarcă capul, doar pentru a se pierde în lumina irișilor care îl priveau.
Rămase nemișcat, chiar dacă simțurile îi anticipau urmarea. Abia când simți buzele celuilalt peste ale lui închise ochii.
La fel ca data trecută, totul începu lent, ca o recunoaștere și o acceptare.
Aris îi cuprinse obrazul în palmă, ghidând ușor apropierea, iar Jaden își așeză degetele pe umărul lui, strângând ușor, mai mult pentru a-și opri tremurul.
Miresmele nopții, vinul băut mai devreme și atingerea caldă a celuilalt îl făcură să își dorească mai mult. Așa că se apropie și adânci sărutul, devenind, fără să-și dea seama, un mic cuceritor.
Mai presus de orice simțea în acea clipă era sinceritatea cu care își accepta dorința.
Dorința față de bărbatul care îi mângâia părul și îi săruta buzele într-o potrivire perfectă.
Încă se descoperă.Multumesc
Îmi place ca Jaden vrea sa-l cunoască pe Aris, fără umbra lui Anthony între ei.
❤️❤️❤️