Iubesc să te urăsc – Capitolul 13

– Am crezut că te-ai aruncat peste bord, îi aud gluma proastă, dar nu mă întorc spre el. Aveam mâinile împreunate pe balustradă și priveam cerul înstelat. Nu cred că îl mai văzusem vreodată atât de plin de stele.

– Mă iubesc prea mult ca să fac asta, îi spun sec.

Sunt sigur că îmi simțea starea și chiar nu aveam chef de ironiile lui. Mintea mea încă mai căuta răspunsuri la toate gesturile lui, iar eu refuzam cu încăpățânare să pun totul pe seama sentimentelor.

Îl aud cum oftează și se pune lângă mine, privind și el spre cer.

– În câteva ore ajungem în port. De acolo ne va lua o mașină pentru un drum de două ore și apoi o șalupă ne va duce la destinație.

– Am obosit de atâta drum, îi spun sincer.

– Știu, dar vei avea timp să te relaxezi când vom ajunge acasă.

„Acasă”.

Cuvântul ăsta mi se părea atât de ciudat. Eu nu avusesem niciodată o casă în adevăratul sens al cuvântului. Nici măcar cei cinci ani petrecuți în acea cameră de la bar nu puteam spune că mă făceau să mă simt acasă.

– Nu știu ce înseamnă cuvântul ăsta, Cameron. Am crescut în orfelinat, trimis din familie în familie, gonit, urât de toată lumea. Nu știu ce înseamnă „acasă”, Cameron.

– Casa am construit-o special pentru noi, Jaden. Nu știam dacă aveam să te mai văd vreodată, dar am construit casa aceea cu gândul la tine. Aveam să locuiesc acolo indiferent dacă te regăseam sau nu. Pentru că tu nu mi-ai părăsit inima și mintea nici măcar o secundă.

Înghit în sec și îmi întorc privirea spre el.

El încă privea cerul.

Privindu-l acum, acel sentiment revine și mai puternic în sufletul meu.

Mă îndepărtez panicat de el și îl simt cum tresare ușor lângă mine.

– Ce este? Încă îți este rău?

Dau afirmativ din cap. Nu mai puteam vorbi.

Nu voiam asta. La dracu, nu voiam să mă atașez de nimeni, mai ales de el. Aveam să sufăr, sunt sigur de asta. Ori eu, ori el… unul dintre noi avea să sufere.

– Hai să mergem înapoi, spune când vede că nu mai pot spune nimic.

Mă apucă de umeri și mă lipește de el. Merg lângă el fără să mă mai gândesc la nimic.

Ajungem înapoi în cabină și mă pun în pat, de data asta fără să mă mai dezbrac.

În momentul în care capul meu atinge perna pufoasă, ochii mi se închid automat.

Deschid ochii încet.

Capul îmi exploda de durere și mă simțeam foarte rece, deși îmi simțeam hainele umede pe mine.

Privesc în jur și realizez că nu mai suntem în cabină.

– Te-ai trezit.

Îi aud vocea și îmi întorc privirea spre el.

Părea obosit. Avea cearcăne adânci sub ochi, iar fața îi era foarte palidă.

– Cum te simți? mă întreabă ușor și își pune palma pe fruntea mea.

– Tu cred că arăți mai groaznic ca mine, îi spun ironic.

– Ce s-a întâmplat? Unde suntem?

– Dormi de patru zile încontinuu și eu am stat și te-am vegheat. Suntem acasă.

Îmi întinde o pastilă și un pahar cu apă.

Îl privesc cu o sprânceană ridicată, neînțelegând nimic.

– Ai făcut febră și ai început să delirezi în seara aceea pe vas. Apoi ai avut episoade în care leșinai. Am chemat un medic când am ajuns în port și mi-a spus că este din cauza oboselii și că ai nevoie să te odihnești. Pastila este pentru a ține febra sub control.

Se ridică din scaun.

– Patru zile? Înseamnă că am ajuns acasă de patru zile și eu dorm ca prostul?

Mă ridic din perne cu viteză, dar durerea de cap mă lipește imediat înapoi.

– Jaden, te rog… ai grijă, spune încet, îngrijorat.

Îl privesc și realizez cât de obosit era.

El stătuse atâtea zile și avusese grijă de mine.

– Vino aici, îi spun și îmi întind mâna spre el.

O apucă și îl trag lângă mine.

Arăta îngrozitor de obosit.

Îl iau în brațe și îl simt cum se relaxează în brațele mele.

– Ar trebui să dormi, Cameron. Trebuie să ai grijă și de tine, nu doar de alții.

Îl simt cum adoarme ușor.

Îl strâng mai tare în brațe și îmi închid și eu ochii, adormind cu el în brațele mele.

Mirosul de mare îmi invadează nările și îmi deschid leneș ochii.

Cameron încă dormea lângă mine.

Îi privesc chipul relaxat. Parcă nu mai părea atât de obosit acum.

Îmi trec un deget peste fruntea lui, dând la o parte câteva fire de păr.

Fizionomia feței sale era perfectă. Nasul micuț și drept ar fi făcut orice chirurg plastician să fie invidios.

Și buzele lui…

Ah, buzele lui cărnoase erau păcătos de gustoase.

Poate și asta era motivul pentru care mă simțeam atât de atras de el.

Era foarte frumos.

Îmi scot mâna de sub el încet și mă îndepărtez ușor până ajung la marginea patului.

Aveam de gând să îl las să se odihnească.

Ies din cameră și ochii mei se lovesc de un living imens, format din lemn și pereți de sticlă.

Sticla îți permitea să vezi splendoarea din fața ta.

Soarele apunea și cerul era plin de culoare.

Ies afară pe terasa din lemn.

În fața mea se întindea un ponton până aproape de apă, iar pe o parte și alta erau felinare aprinse.

Nu eram nici acum și nici în trecut nu simțisem că aș putea fi vreodată genul romantic, dar la naiba că mă simțeam în paradis acum.

Sunetul păsărilor, amestecat cu cel al valurilor, era mirific.

Tot peisajul din fața mea era de vis.

Soarele roșiatic cobora ușor și se reflecta în apa cristalină.

Încep să merg pe acel ponton, scăpând ușor de haine.

Voiam să simt apa.

Să simt nisipul sub picioare.

Vântul adia puțin, făcând frunzele de palmier să se legene ușor.

Aveam să locuiesc aici cu Cameron? El făcuse casa asta pentru noi?

Un zâmbet micuț îmi apare pe chip.

În suflet mi se aprinde o flacără. Știam acum. Știam că nu mai pot nega.

Începeam să las acele sentimente să iasă la suprafață.

Picioarele îmi ating nisipul fin și fierbinte, care îmi aducea cele mai frumoase senzații.

Încep să merg ușor până ajung la apă.

Intru până îmi ajunge la mijloc și mă opresc să mă obișnuiesc cu apa rece, apoi mă las brusc în jos.

Era ca o binecuvântare pe pielea mea încinsă.

Nu făceam nicio mișcare. Voiam doar să stau așa și să mă bucur de senzație.

Îl simt înainte să mă atingă. Îmi întorc privirea spre el.

Era la fel de dezbrăcat ca mine și îmi prinde mâna în a lui.

Nu mă privea.

Privea soarele cum apune peste mare, iar pe fața lui jucau mii de culori.

Părea că strălucește sub reflexia apei.

Era frumos.

Era foarte frumos nemernicul.

Îmi duc cealaltă mână și o așez pe obrazul lui, întorcându-i fața spre mine.

Irișii lui ciocolatii păreau acum mai deschiși și mă hipnotizau.

Mă apropii mai mult de el până îi simt căldura corpului și îi sărut buzele dulci.

– Mulțumesc, îi șoptesc.

Îi simt mâna pe spatele meu.

Mă trage mai aproape de el și îmi sărută gura exact cum îmi doream, cu poftă, cu aceeași poftă cu care îl sărutam și eu.

Gustul lui de cafea nu îmi părăsea simțurile niciodată.

Nu cred că iubisem vreodată acest gust mai mult ca acum.

Își mută gura pe gâtul meu, sărutând și mușcând ușor, iar eu îmi las capul pe spate.

Mă simt ridicat și îmi încolăcesc picioarele în jurul lui.

Îl simțeam aproape, iar tot ce voiam era să îl simt și mai mult.

Îl prind mai bine de umeri și capul îmi cade involuntar pe spate.

Mâinile lui mă țineau strâns, iar gura lui îmi gusta pielea.

Ii simțeam penisul întărit și tot ce voiam era să îl simt în mine.  Și îmi oferă ceea ce doream și îl simt cum mă penetrează ușor și, la dracu, îmi lipsise asta. Aveam dreptate, devenisem un obsedat sexual lângă el. Îl voiam chiar și atunci când se mișca în mine, tot ce voiam era să nu se mai oprească. Îmi prind brațele mai bine de umeri săi și capul îmi cade involuntar pe spate. Mâinile lui mă țineau strâns și gura lui îmi gusta pielea.

Senzația apei și căldura lui mă amețeau complet.

Gâtul meu scotea sunete pe care nici nu știam că le pot scoate.

Încep să mă mișc mai tare în brațele lui și simt cum mă las purtat de senzație.

Ah… la dracu, asta fusese perfect.

Îi prind gura într-un sărut și îi mușc buza inferioară.

– La dracu, Cam… că nu mă pot sătura de tine, îi șoptesc.

Îi simt inima cum începe să îi bată cu putere.

– Acum înțelegi ce simt eu de fiecare dată când te ating, îmi spune încet.

Și începe să se miște cu mine spre mal.

– Vreau să fac dragoste cu tine toată seara. Mi-ai lipsit în toate aceste zile cât am fost pe drum.

Mă prind mai bine de el fără să îi spun nimic.

Mă poartă în brațe de parcă aș fi un fulg până ajungem în dormitor.

Mă lasă ușor pe pat și se apleacă asupra mea, sărutându-mi gura.

– Vreau să te simt, iubitule… spune încet.

– Vreau să  te simt în mine, îmi spune și îmi măresc ochii când îl aud.

Mă întinde pe spate și se poziționează deasupra mea. Eram deja întărit de la prima frază și simțeam că inima stă să îmi sară din piept.

Se poziționează asupra penisului meu și se lasă ușor în jos și, la dracu, că mă culcasem cu atâtea femei dar sentimentul asta era total străin de mine. Îl simțeam strâmt în jurul meu și îl simt cum începe să tremure ușor. Începe să se miște și eu nu eram capabil să fac nici cea mai mică mișcare.

– Drace Cam... îi spun când îl simt cum se mișca și mai tare și sunetele pe care le scotea mă înnebuneau.

Mă ridic și îi prind mijlocul în brațe și el își încolăcește picioarele în jurul meu. Îl simțeam și mai bine, mă simțeam și mai adâncit în el. Îi prind pielea gâtului cu dinții și încep să îl sărut ca ultimul sălbatic. Drace se simțea atât de bine. Încep să intru și mai adânc în el, nu voiam să îmi dau drumul repede, modul în care îl simțeam îmi punea milioane de fiorii pe corp și în suflet.

Simt cum inima îmi bate nebunește în piept. Îl simțeam aproape. Respirația lui fierbinte.

Îl prind în brațe și îl trag mai aproape.

Ne mișcăm împreună, iar gurile noastre înfometate se caută din nou. Era nebunie curată modul în care ne iubeam.

La dracu…

El era făcut pentru mine.

Și eu eram făcut pentru el.

La final îl trag mai aproape de mine și mă eliberez, îl simt cum tresare când mă aude șoptind.

– Ah… iubitule…

Cad pe spate și îl trag după mine, pe pieptul meu.

Respirațiile noastre erau un haos total.

Exact ca mintea mea.

Știam ce spusesem.

Și totuși… nu regretam.

Această senzație nouă, să îl simt atât de aproape de mine, mă făcea să uit de absolut tot.