– Le-am cumpărat pentru tine ca să mănânci. Nu le-am cumpărat ca să mănânc eu, a spus Day pe un ton banal.
– Ei bine, lasă-mă să le împart cu tine, a spus din nou Ith.
Day s-a întors și s-a așezat pe patul lui Ith fără să scoată un cuvânt. Ith a zâmbit ușor în timp ce se îndrepta spre masa cu chifteluțe.
– Așteaptă! a spus Day. Ith părea confuz.
– Vino mai întâi aici! a spus Day liniştit.
Ith s-a dus încet spre Day. Silueta palidă s-a oprit în fața lui Day, care stătea la marginea patului lui Ith.
– Ce s-a întâmplat?, a întrebat Ith încăpăţânat, pentru că nu știa de ce îl cheamă Day.
Day se uită la Ith cu o expresie calmă pe față.
– Spune-mi de ce m-ai mințit!, îi ceru Day, trăgându-l pe Ith în jos și așezându-l la marginea patului, între picioarele lui.
Mâna puternică a lui Day s-a înfășurat în jurul taliei lui Ith, împiedicându-l să se îndepărteze.
– Oh… ți-am spus deja. Am vrut să-i văd din nou pe mama şi tata!, a spus el liniștit, pentru că știe că ceea ce spune este doar o scuză.
– Ești sigur?,a întrebat din nou Day.
Ith a dat din cap încet, dar nu a răspuns.
La ușa lui Ith s-a auzit un ciocănit. Acesta s-a speriat puţin.
– Day, lasă-mă, a spus Ith, pentru că Day îl îmbrățișa.
Silueta zveltă a respirat adânc. I-a permis lui Ith să se ridice și să deschidă ușa camerei.
– Ce este? l-a întrebat Ith pe băiatul de la magazin cu surprindere.
– Tatăl tău m-a trimis. El a spus că Pete a adus mașina sa pentru a-i face ceva. Șeful l-a chemat pe Ith să mă ajute să arunc o privire!
Ith a rămas uimit și s-a întors imediat să se uite la Day. Figura zveltă stătea încordată.
– Și când a venit, de ce nu ai făcut-o de unul singur? l-a întrebat Ith pe subordonatul său.
– Nu am făcut-o pentru că Pete a spus că îl va aștepta pe Khun Ith să vină!
Ith nu a îndrăznit să mai spună nimic.
– Spune-i tatălui meu că sunt ocupat, a spus Ith încercând să evite să-l supere pe Day.
– Sună şi spune-i şefului. Nu vreau să iau bătaie! a spus băiatul.
– E în regulă! Îl sun pe tata. Du-te la muncă! a spus Ith, înainte de a închide ușa și de a se întoarce să se uite la Day.
Figura zveltă stătea tăcut, fără să spună nimic. Ith s-a dus să ia telefonul care se afla în camera lui și a format numărul către biroul tatălui său de la magazin.
– Tată, sunt Ith… Nu poți să-i lași pe ceilalți să se uite mai întâi la mașina lui Pete? De ce trebuie să mă aștepte pe mine? Am un musafir aici, tată, i-a spus Ith tatălui său.
– Știu că Pete este fiul prietenului tău, dar nu văd de ce ar trebui să mă aştepte pe mine. P’Keng este și el aici. Lasă-l să arunce o privire. P’Keng e numărul unu în atelierul nostru, tată, i-a spus tatălui său, gemând.
Day stătea nemișcat, fără să spună nimic.
– Tată, eşti rău! Îl apreciezi pe Pete mai mult decât pe mine? Lasă-l pe P’Keng să vadă mașina lui Pete. Asta e tot, tată!
După ce a spus asta, Ith a închis imediat.
– Trebuie să verifici o mașină? a întrebat Day cu voce joasă.
– Hmm… a răspuns Ith cu blândețe.
– Du-te să verifici! a spus Day din nou.
Ith s-a întors imediat să privească fața lui Day.
– Ce-ai spus? a întrebat din nou, liniştit.
– Ți-am spus să te uiți la mașină. Nu ți-a spus tatăl tău să te duci jos să te uiți? a spus Day din nou.
Ith s-a încruntat foarte surprins.
O siluetă palidă a intrat în atelier cu o expresie fermecătoare. O altă siluetă zveltă l-a urmat cu o expresie calmă. Motivul pentru care Day i-a permis lui Ith să coboare să vadă mașina lui Pete este acela că Day va coborî cu el, determinându-l pe Ith incapabil să fie calm de teamă că cei doi se vor certa în magazin, iar tatăl și mama lui se vor uita la el.
Ith încă nu vrea să fie faimos printre angajații și clienții atelierului pentru că doi bărbați se bat pentru el.
– De ce ai coborât Ith? a întrebat tatăl siluetei palide în timp ce vorbea cu Pete în mașină.
Acesta s-a uitat cu nedumerire la persoana din spatele lui Ith. Cât despre Pete, care stătea acolo, a fost puțin amețit când l-a văzut pe Day.
– M-am plictisit de plângerile tatălui meu. Oh, tată, el… este…
Ith nu știe cum să-l prezinte pe Day.
– Bună ziua. Mă numesc Day. Sunt seniorul lui Ith!
Day a ridicat mâna pentru a-i aduce un omagiu tatălui său. Ith a rămas puțin uimit. Nu-l mai văzuse niciodată pe Day ridicând mâna în semn de respect față de cineva.
– Ah… A spus mama lui Ith că el ți-a arătat împrejurimile? a întrebat tatăl lui Ith.
– Da! a răspuns Day cu un zâmbet slab, înainte de a-l privi pe Pete.
– Văd că poți să îl ajuți pe Ith ca meditator. Ei bine, acest băiat este bun, dar nu poate rămâne la școală. În orice caz, aș vrea să mă ajuți să îl pregătesc, a spus tatăl lui.
– Încetează, tată! Mai ai și altceva ca să-ți arzi propriul fiu? Dar ce vrei să fac? l-a întrerupt.
Cu cât îl asculta mai mult pe tatăl său vorbind, cu atât mai mult se rușina. Doar în inima lui, știa foarte bine cine este Day.
– Ei bine, uită-te la mașina lui Pete. Pete, vorbește cu Ith. Eu o să curăț mai întâi ce e în interior, i-a spus tatăl său lui Pete, iar acesta a zâmbit.
– Da, o să vorbesc chiar eu cu Ith, a răspuns Pete cu umilință.
Tatăl lui Ith a ieșit și au rămas doar Day, Ith și Pete, unul în fața celuilalt. Ceilalți angajați din magazin stăteau nu departe. Ith s-a întors să se uite la Day.
– Day… Vreau să nu vorbești despre asta în atelier. Nu vreau ca tatăl meu să intre în panică! s-a întors Ith și i-a șoptit lui Day.
– Nu-mi spune mie, eu stau aici. Du-te la muncă! a spus Day liniştit înainte de a se așeza pe scaunele pe care magazinul le are pentru clienți.
Ith s-a dus apoi să se uite la mașină.
– Pete… Nu vorbi cu Ai’Day… Nu vreau ca tata să întrebe sau să fie surprins de ceva!, îi spuse Ith lui Pete.
– De ce ți-e teamă că tatăl tău va afla că ți-ai adus soțul acasă?, îi șoptește Pete lui Ith.
Ith s-a încruntat imediat.
– Ce naiba se întâmplă cu tine? Nu mă face să mă simt și mai prost. Adevărul este că pot să ți-l dau pe Keng, persoana numărul unu din magazinul meu, să vină să se uite la mașina ta. De ce trebuie să fiu eu?, a spus Ith.
– Am vrut să te văd, dar nu credeam că o să vină și nenorocitul de Day!, a șoptit Pete din nou.
– Despre ce naiba vorbiţi? Nu reparaţi o maşină?, a spus Day indiferent, privindu-i cum șușoteau.
– Nu au voie cunoştinţele să vorbească între ele și să se salute?, a răspuns Pete.
Fața lui Ith s-a încordat imediat când Pete îi răspunse lui Day în acest fel.
– Doar salută-l! Dacă vrei să-l seduci, cred că ar fi mai bine să te întorci și să te gândești la asta, a spus Day liniştit.
– De ce?, a întrebat Pete.
– Voi doi, tăceți din gură!! a strigat o voce puternică, determinându-i pe subordonații aflați nu departe să se întoarcă să se uite unul la altul miraţi.
– La ce vă uitaţi? Întorceţi-vă la muncă! s-a întors Ith și a strigat nemulţumit la subordonații săi.
– V-am spus! Tăceţi din gură!, a spus el cu o voce severă înainte de a se întoarce să se uite la Day.
– Day, nu vorbi! Poţi să faci asta? Cât despre tine, Pete, vrei să verifici mașina? Dacă nu, poți să o iei înapoi! a spus el neputincios.
Ith încă nu vrea ca părinții lui să-și dea seama de așa ceva chiar acum. Day s-a uitat în gol la Ith înainte de a-și lua propriul telefon și de a se juca fără să mai spună nimic.
– Bine, uită-te la casetofon. Ce pot păstra?
Pete a început imediat să vorbească despre mașină când a văzut că Day stătea nemișcat.
Ith a oftat uşurat. A început să se uite în jurul mașinii lui Pete. Erau momente în care Day îi privea, cu atât mai mult când Pete și Ith erau prea aproape. Ith știe de fiecare dată când Day se uita la el cu dezaprobare.
– În ceea ce privește echipamentul audio, nu pot recomanda decât unul singur. În ceea ce privește instalarea, tehnicianul va trebui să o facă. El poate alege calea pe care o vrei. Îi voi spune mecanicului sau îl poți consulta pe tatăl meu. Tata îi va spune mecanicului, a spus Ith după ce îi prezentase deja lui Pete sistemul audio al mașinii.
– Și unde te duci acum?, a întrebat Pete.
– Mă duc acasă!, a răspuns Ith.
– Nu poți să iei prânzul cu mine mai întâi?
Pete nu apucă să termine de vorbit înainte ca gura să-i fie acoperită de mâna lui Ith.
– Taci din gură, amice!, a strâns Ith din dinți și a vorbit.
Figura palidă a lui Ith a fost îmbrățișată de Pete.
– Ce se întâmplă? a întrebat Day aspru.
Ochii l-au privit cu severitate. Pete s-a uitat alternativ la Ith și la Day.
– Nimic. Doar mă joc cu Ith!, a răspuns Pete, întorcându-se ca să-i dea drumul lui Ith și să se uite la el.
– Nu face asta, idiotule!, a spus Ith pe un ton supărat înainte de a-și trage încheietura mâinii.
– De ce?, a întrebat Day cu o voce severă.
– Nu poţi vorbi frumos cu Ith?, a răspuns Pete. Day s-a întors să se uite la el.
– Ce se întâmplă?, a întrebat vocea tatălui lui Ith
Din biroul care se putea vedea prin geam, tatăl lui Ith urmărea totul. Atât Day, cât și Pete nu au mai spus nimic.
– Nimic, tată. Ei bine, am vorbit puțin despre sistemul audio din mașină!, a răspuns Ith rapid.
– Oh… Deci, ai terminat? Poți să te duci jos să iei ce vrei?, a întrebat din nou tatăl.
– În regulă, o să vorbesc cu tipul mai târziu!, a spus Pete, înainte de a se uita la fața lui Day și de a intra în biroul tatălui lui Ith.
Ith a suspinat ușurat, întorcându-se să se uite la Day cu o expresie supărată pe față.
– De ce te uiți așa la mine?, a întrebat Day pe un ton iritat.
– O să mă mai întrebi o dată?!, a spus Ith, luându-l pe Day de braţ pentru a se întoarce la el acasă și a-l conduce din nou la etaj, în propriul dormitor.
Day era gata să fie dus de Ith, dar de îndată ce ușa s-a închis, figura palidă era pe punctul de a se întoarce pentru a țipa la Day, dar a fost trasă înapoi până când trupul său s-a întâlnit imediat cu pieptul puternic al lui Day, iar buzele calde lipindu-se imediat de ale lui. O mână puternică a ținut talia lui Ith mai aproape de el.
Șocat, Ith s-a retras, dar a fost reţinut de cealaltă mână a lui Day pe ceafă. Limba fierbinte se împletea cu cea mică.
– Au, au, au!, a încercat Ith să reziste la început, dar a renunţat în cele din urmă.
Limba fierbinte se împingea fără odihnă împotriva limbii mici. Era un sărut intens. Ith s-a înroșit. Se simțea de parcă ar fi putut pluti până când Day a pus încet capăt sărutului. Ith a privit fața lui Day cu ochi şovăitori, fața lui a devenit palidă și a început să-și recapete cunoștința și a împins pieptul puternic al lui Day departe de el.
– Ce naiba se întâmplă? Ai venit să mă săruți supărat, a spus Ith, înroșindu-se la faţă.
– Nu pot să te sărut?, a întrebat Day cu voce joasă.
– Ce-ai făcut acum? Să nu crezi că o să uit de… Ți-am spus să nu vorbești cu Pete, a spus el, în timp ce își dădea seama că avea de gând să dea vina pe Day pentru această aventură.
– Atunci de ce nu te duci să țipi la el? De ce țipi numai la mine?, a întrebat Day.
– Ai de gând să țipi la mine în fața tatălui meu?, a spus Ith.
– Dacă nu mi-ar păsa de mama și de tatăl tău, l-aș lovi pe nenorocitul ăla cu pumnul, iar fața lui ar fi fost spartă până acum, știi și tu asta!, a strigat Day.
– Atunci de ce te lupți cu el? Doar te enervează. De ce te superi pe el?, a argumentat el din nou.
– Ai de gând să-l aperi, Ith?
Day îl strânse puternic pe Ith de braț cu o mână.
– Mă doare! Ești mereu așa. M-ai ascultat vreodată? Întotdeauna te înșeli. Te agiți peste tot și folosești forța asupra mea!, a țipat Ith de la durerea din braț.
– Îndrăznești să ridici vocea la mine, Ith?!, a spus Day pe un ton furios.
– Oh!… Ţipă la mine. Dacă nu ești mulțumit, lovește-mă, dă-mi o palmă sau un șut, orice ai face, depinde de tine. M-am obișnuit deja cu mânia ta! Încă ceva: asta e casa mea! a spus el cu o voce severă.
Day l-a privit pe Ith cu ochi duri și s-a îndreptat spre ușa camerei. A deschis ușa și a ieșit imediat din încăpere. Ith stătea în fața patului, dar oricum nu s-a gândit să-l urmărească pe Day.
O siluetă palidă s-a prăbușit și s-a așezat la picioarele patului. Inima lui ar vrea să-l urmeze pe Day, dar și inima lui era atât de obosită încât nu mai voia să facă nimic altceva. Deși Ith simțea că acum începea să cedeze și că nu mai putea sta departe de Day, dar uneori e prea obositor să fie dispus să renunțe și să continue să-l urmărească. Ith a stat o clipă nemișcat la picioarele patului.
S-a auzit sunetul ușii care se deschidea. Silueta și-a ridicat privirea și l-a văzut pe Day, care a deschis ușa. Ith l-a privit confuz.
– La ce naiba te uiți?, a întrebat sec Day.
– Nu te-ai întors, nu-i așa?, a întrebat el.
– M-am întors pe naiba! Am coborât să-mi cumpăr ţigări. Toate țigările mele s-au terminat. Chiftelele pe care ți le-am cumpărat nu le mănânci?, a spus Day în timp ce se apropia să se uite la bolul cu chiftele pe care i-l dăduse mama lui la început.
– Chiar te-ai dus să cumperi ţigări?, a întrebat din nou cu încredere.
– De ce?, a întrebat Day.
– Ei bine, ai fost foarte supărat pe mine adineauri, nu-i așa? Am crezut că te-ai întors în camera ta! a spus din nou.
– Oh, am fost foarte supărat, dar o să mă gândesc mai târziu, a spus din nou Day, determinându-l pe Ith să tacă.
– Nu am făcut nimic greșit!, a protestat el.
– Dar ți-am spus deja să stai departe de Pete, a răspuns Day.
– Dar trebuia să vorbesc cu el despre mașină, a argumentat el.
– Așa am crezut și eu!, a spus din nou Day.
– La naiba… Mă căuta!, a spus el.
– Ce anume încearcă să afle? Ai stat nemișcat, nu-i așa? Eşti fermecător, altfel cum ar putea acest ticălos să te urmărească așa?, a spus Day cu o voce severă.
– La ce fel de farmec te referi? Vorbești de parcă ai fi gelos pe mine!, a spus Ith.
Ith s-a uitat și el la Day fără să își întoarcă privirea.
– Vrei să mănânci?, l-a întrebat pe Ith.
– Day!! a bătut Ith puternic, înainte de a se îndrepta spre scaunul de lângă masă unde era așezată farfuria cu chifteluțe și a început să mănânce. Day s-a oprit și s-a uitat la el.
Nu e atât de greu să spui „gelos, prost, prost, prost”!, gândi Ith enervat în minte, mâncând, înainte de a se liniști când mâna puternică a lui Day veni să-l îmbrățișeze pe la spate, peste umerii mai mici.
– Oh!! La naiba, doare!, a țipat Ith când Day i-a mușcat urechea moale atât de tare, încât a lăsat un semn și s-a îndepărtat rapid. Dar brațele lui erau încă înfășurate în jurul lui Ith, care se afla pe scaun, cu Day în spatele lui.
– Nu mă determina să mă dau peste cap!, a spus Day încet. Ith a făcut o pauză.
– Nu înțeleg!, a spus Ith.
– Haide, idiotule!, a spus Day din nou, înainte de a-i da drumul lui Ith și de a se întinde pe un pat larg.
Ith s-a uitat puțin nedumerit, dar a continuat să mănânce chifteluțe și s-a gândit.
Spune să nu-l abat din drum, dar asta nu-l determină să fie neajutorat!, se gândea Ith în timp ce mânca având sprâncenele încruntate.
Sau… Oare pentru că l-am întrebat dacă era gelos pe mine?, s-a gândit Ith din nou, înainte ca fața lui să se înroșească.
Nu e posibil! Ah!… Nu mă pot gândi la asta!, a ridicat Ith mâna pentru a se scărpina în cap, pentru că nu se putea gândi la ce spusese Day.
– Ești nebun? Vrei să-ți spargi capul sau te mănâncă? a întrebat Day.
– Mă mănâncă! a răspuns Ith.
– Capul de sus sau cel de jos?, a întrebat Day.
Ith s-a înroşit la faţă.
– Minunat!! Mă mănâcă sus!, a răspuns Ith.
Day a râs ușor în gât și a închis ochii pentru a se odihni.
– Ai’Day!, a strigat Ith către figura zveltă cu voce joasă.
– Ce e?, a răspuns Day.
– Te-ai calmat mult acum, a spus el încet.
– Și ce dacă? a întrebat Day liniştit.
– Voiam doar să-ți spun că îmi place cât de calm ești. Nu mai ești la fel de nerăbdător ca altădată, a spus Ith liniştit, dar s-a așezat pe pat și a mâncat chiftelele.
– Hmm… a răspuns Day scurt, fără să mai spună nimic.
Ith s-a uitat înapoi și a văzut că silueta zveltă adormise deja. Inspira și expira în mod regulat.
– Adormi repede?, a şoptit Ith, înainte de a mânca în grabă toate chiftelele din castron.
Apoi s-a ridicat, a închis ușa dormitorului și s-a întors în pat. Silueta palidă se mișcă și se așeză pe patul larg pentru a se întinde lângă Day și îl ținu de braț. Day l-a îmbrăţişat şi mai puternic decât înainte. Ith a adormit și el cu Day.
~~~~~~~~
– Gear… Voi întârzia o vreme… Ei bine, mă duc să mai fac curățenie în casă. Nu vreau ca P’Day să se plângă că vin la tine acasă și nu vreau să am grijă de casa mea. Oh… îl poți pune pe Four să vină să mă ia la ora 15:00. Ei bine, asta e! a spus vocea lui Night.
Night intenționa să cureţe în dormitorul fratelui său. Deși Day îi spunea să nu o facă, Night nu a putut rezista de teamă că se va aşeza praful.
În plus, Night era hotărât să nu miște prea mult lucrurile. Vrea doar să curețe. Micuța siluetă a deschis ușa camerei fratelui său și a început să cureţe și, folosind un aspirator, a aspirat podeaua camerei.
– P’Day are o mulțime de filme. Ar fi bine să duc câteva la Ai’Gear acasă și să mă uit la ele, a mormăit Night în timp ce se uita la grămada de filme pe DVD ale fratelui său.
Night a curăţat în camera fratelui său și s-a mutat un pic, pentru a se așeza și a alege un film în fața televizorului.
– Care din ele? a mormăit Night. Mă întreb dacă Day are un film porno, a glumit Night pentru el însuși, deoarece credea că fratele său nu are un iubit. Night s-a uitat la un CD alb înainte de a râde.
– Este cu siguranță un film porno! Mai bine arunc o privire la ce este, a spus Night în glumă, înainte de a introduce un CD alb în aparat și de a porni televizorul. De îndată ce imaginea a apărut, Night şi-a încruntat sprâncenele.
– Un bărbat, alături de alt bărbat, a mormăit Night încet, mărind volumul.
Telecomanda din mâna lui Night a căzut instantaneu pe podeaua camerei. A auzit vocile și a văzut clar chipurile celor două persoane de pe CD.
– Ce ai de gând să faci? Nu… Ahh… ahh… Mă doare!
Țipătul i se pare cunoscut.
– Vorbești obraznic! Unde te duci?!
Se aude vocea persoanei pe care o iubește și o respectă cel mai mult.
– Aahhh… Dă-mi drumul! Mă doare!! Ticălosule!!
Țipătul era de la prietenul lui Gear. Ţipătul a fost atât de puternic, încât Night a izbucnit în lacrimi. Micuța figură s-a uitat la data afișată pe ecran. Era data la care acest clip fusese înregistrat.
Night a ridicat mâna și și-a acoperit gura ca să-și înăbușe plânsul.
– De ce… P’Day… De ce ai făcut asta? a plâns Night, înainte de a închide în grabă CD-ul.
