Telefonul lui Day a sunat. Silueta zveltă și-a scos telefonul din buzunarul pantalonilor înainte de a apăsa butonul „Accept”. Ith stătea întins în brațele lui Day și se agita ușor, dar încă nu se trezise.
– Hei, Night! a răspuns Day la apel când văzu că era numărul fratelui său.
[- Unde este P’Day?] a întrebat Night cu voce joasă.
– Ce s-a întâmplat? De ce vorbești așa? a întrebat imediat Day.
[- Nimic. Night se simte ca şi cum ar fi răcit!] a spus tânărul.
– Deci, te duci acum la AiGear acasă? a întrebat din nou Day.
[- Îl voi aștepta pe Four să vină să mă ia!] a răspuns Night.
– Ce s-a întâmplat, Night? Tonul vocii tale pare ciudat! a întrebat din nou Day, coborându-și vocea când a văzut că Ith se mișcase puțin.
[- P’Day… suntem frați, nu-i așa?] a întrebat Night. Day s-a încruntat imediat.
– Da, suntem! a răspuns Day.
[- P’Day îl iubește foarte mult pe Night, nu-i așa?] a întrebat din nou Night.
– Da, te iubesc mai mult decât pe mine însumi! a spus Day.
[- Mă iubești atât de mult, încât poți face lucruri rele pentru Night?], a întrebat Night. Day a tăcut pentru o clipă când a auzit asta.
– Nu contează cât de rău este… Pentru Night pot face orice! a spus Day pe un ton serios.
[- Mâine, P’Day vine să-l ia de la Ai’Gear. Night vrea să vorbească despre ceva cu P’Day. Noi doi vorbim rar unul cu celălalt!] a spus Night.
– Bine… Atunci mâine dimineață vin să te iau! O să am grijă de tine! a răspuns Day.
[- Bine. Asta e tot!] a spus Night înainte de a închide.
Day s-a uitat la telefon cu o expresie gânditoare, apoi s-a întors să se uite la Ith.
Day l-a plesnit ușor pe Ith pentru a-l trezi.
– Au… Mă doare, Khun! a fluierat încet Ith înainte de a deschide ochii.
– Ce s-a întâmplat? Ţi-am dat o palmă uşoară, Ith. Vrei să o fac mai tare decât atât? Dă-ți capul de pe brațul meu. La naiba, mi-au amorțit brațele! Sunt perne să te sprijini! a spus Day, mișcându-și brațul înainte și înapoi, epuizat.
– Tu ești cel care și-a pus brațul sub capul meu, a răspuns Ith, așezându-se și frecându-și capul.
Day și-a întins brațul spre Ith. Figura s-a așezat pe spate, privind în gol.
– Ce e? a întrebat Ith.
– Masează-mi brațele. Sunt amorţite! a spus Day.
Ith a mârâit în gât, dar i-a masat bine braţul lui Day.
– Și unde te duci acum? a întrebat curios.
– Cât e ceasul? s-a întors Day să se uite la ceas. Este trecut de ora 14.00. Probabil că mă voi întoarce la apartament. De ce întrebi? a întrebat Day.
– Te vei întoarce? a întrebat din nou.
– Da! a răspuns Day.
– De ce? Vrei să te întorci în pat cu mine? a întrebat Day.
– Vreau să te rog să dormi la mine, a spus el imediat.
Day a zâmbit ușor.
– Ăăă… Hai să ne culcăm! a spus din nou Day.
– Cum rămâne cu ziua de mâine? a întrebat Ith, în timp ce Day își trăgea brațul din mâna lui spunându-i să nu mai maseze.
– Mâine e sfârşit de săptămână. Trebuie să-l iau pe Night de-acasă de la Ai’Gear. Nu te încăpățâna, vin să te iau diseară! a spus Day cu blândețe.
Ith l-a privit pe Day cum se muta din pat cu un sentiment ciudat în suflet, dar nu a spus prea multe.
******
– Ce este? a întrebat Day încet, stând pe podea la picioarele patului și întorcându-se să privească fața lui Ith, care părea tristă.
– Oh, nimic… Vin jos și te conduc! a spus Ith în timp ce se dădea jos din pat.
– Cât eşti acasă, nu mai fi încăpăţânat şi nu mai cocheta cu acel ticălos. Altfel, vă omor pe amândoi! a spus Day cu indiferență.
– Vai! Ce naiba?! Vorbești de parcă ai fi un maniac tot timpul! a strigat Ith înainte de a-l conduce pe Day jos, la parterul casei.
Părinții lui Ith stăteau în sufragerie. Day s-a dus să-și ia rămas bun de la cei doi, conform bunelor maniere.
– Ați mâncat ceva până acum? Day… Vrei să mănânci aici? O să las pe cineva să-ţi pregătească ceva, a spus mama lui Ith.
– Nu e nevoie! Mai bine mă duc să mănânc în oraș. Nu vreau să vă deranjez. Este deja târziu. O să plec eu primul!, le-a spus Day părinților lui Ith, ridicând mâna în semn de salut.
– Când te apropii de un adult, ești diferit! Ca raiul și iadul!
Nu s-a putut abține Ith să nu-i spună lui Day.
– Nu sunt un prost care nu știe ce să facă sau ce să nu facă, a spus Day liniştit, în timp ce deschidea portiera mașinii.
Atelierul lui Ith este acum închis, așa că nu mai este nimeni acolo.
– Nu ți-e teamă că o să le spun mamei și tatei ce mi-ai făcut? a întrebat el.
Day se uită în gol la Ith, ridicând uşor din sprâncene.
– Dacă te-ai fi gândit să o faci, ai fi făcut-o din prima zi. Nu m-ai fi lăsat să intru și să ies din casa ta până în acest moment, a spus Day.
Ith a tăcut, pentru că era adevărat ce spunea Day. Day a întins mâna pentru a strânge ușor ceafa lui Ith și l-a tras mai aproape de el.
– Dacă ar trebui să ghicesc acum… Nu ai vrea să te pui cu mine, nu e aşa? a întrebat Day, determinându-l pe Ith să se înfierbânte.
– Cine a spus… Aștept momentul să o fac, nu a spus prea multe pentru a-și ascunde sentimentele.
– Hei, hei! Când oamenii se răzbună pe cineva, îi avertizează în prealabil? a spus Day.
– Vorbești prea mult!
Day îl cunoaște bine. Silueta zveltă a deschis portiera și s-a așezat, iar Ith era lângă mașină.
– Mă întorc! a spus Day liniştit.
– Păi… Ei bine, întoarce-te! a spus Ith.
Day s-a uitat la Ith, care era încă acolo.
– Nu ştii ce-ar trebui să faci? a întrebat Day.
Ith a rămas în picioare, uimit.
– Oh! Am rămas pe loc, blocându-ţi maşina? a spus Ith.
Nu l-a lăsat pe Day să încuie mașina. Figura palidă s-a retras în afara razei ușii mașinii. Day s-a întins, și-a atins părul și a oftat.
– Chiar ești un prost… Mișcă-te încoace! a spus Day mârâind.
– De ce mă răneşti? Ce trebuie să fac, spune-mi tu! Cum pot să știu totul?! a spus și el mârâind înainte de a avansa spre Day, care stătea în mașină.
– Trebuie să-ți cunoști un pic datoria de a te înclina! a spus Day cu o voce severă.
Ith s-a aplecat spre Day, crezând că avea ceva de spus.
Un chip era ţinut aplecat pentru a reproduce un sărut pe buzele calde ale siluetei zvelte. Ith nu a crezut că Day își dorea asta. Limba caldă a intrat și a gustat dulceața din cavitatea moale a gurii, dar nu a durat mult şi s-a îndepărtat imediat.
Ith a sărit imediat în sus și s-a îndreptat. Şi-a acoperit gura cu dosul mâinii și s-a întors în stânga și în dreapta pentru a privi în jur cu fața înroșită.
– Oh, ce naiba faci aici? Ești în fața casei mele! a strigat Ith la Day nu prea tare.
– Mă lași să te sărut în fața mamei și a tatălui tău? Haide, pot să plec acum, a spus Day, prefăcându-se că iese din mașină. Ith a împins în grabă trupul lui Day pentru a se așeza ca înainte.
– Idiotule, nu vreau asta! Ești nebun? a spus Ith în grabă, plecând imediat.
Day s-a așezat ca de obicei.
– Învaţă să îţi aminteşti ce îndatorire ai data viitoare! a spus Day liniştit.
– Atunci de ce trebuie să fac asta? a întrebat Ith.
– O vei face, nu mă răni! Te vei culca din nou cu mine?, se prefăcu Day că întreabă. Ith a ridicat capul.
– Nu! a răspuns imediat Ith.
Day nu a spus nimic. A închis portiera, a pornit mașina și a plecat încet. Ith se ridică și se uită la mașina lui Day care încă se îndepărta. Se simți ciudat.
Day a plecat…, a mormăit Ith în sinea lui, înainte de a intra în propria casă pentru a face un duș și a se pregăti de culcare.
– Uau… Nu pot să dorm… De ce nu pot să dorm? Bănuiesc că s-a trezit devreme în timpul nopții.
Ith plângea singur în jurul orei 22:00. A luat telefonul și a privit liniştit.
– E o idee bună să ies… Trebuie să îl sun și să îl întreb pe Ai’Day… A adormit sau nu? își spuse el.
Ith nu voia să iasă în oraș, dar căuta doar o scuză pentru a-l suna pe Day. Figura palidă a apăsat pe apel.
[- Ce s-a întâmplat?] s-a auzit o voce răsunătoare.
– Păi… Ei bine…
Nu știe ce să spună mai întâi.
[- Spune ceva!] a spus Day pe un ton critic.
– De ce ești atât de înverșunat?! Nu pot să sun și să întreb dacă pot ieși? a răspuns el pe un ton supărat.
Day a spus ceva, dar Ith nu a putut auzi clar.
– Ce s-a întâmplat? a întrebat Ith.
[- Dacă vrei să mori, atunci ieși!!]
Țipetele lui Day au răsunat în difuzorul telefonului, determinându-l pe Ith să îl îndepărteze rapid de la ureche.
[- Pot să-ţi spun să vii acasă şi să dormi. Vrei atât de mult să fii legat de mâini şi picioare?!] a spus Day, strigând din nou.
– Voi ieși să beau ceva cu prietenii mei pentru o vreme, a spus el liniștit.
În realitate, el stătea acolo, zâmbind și râzând despre ceea ce poate provoca mânia lui Day.
[- Vrei să bei alcool sau vrei să bei sânge?] a întrebat Day cu o voce severă.
– Pot să stau acasă, a spus Ith, în glumă, rostogolindu-se înainte și înapoi pe pat.
[- Deschide-ți laptopul acum!] a spus Day.
– De ce aş face asta? a întrebat Ith, uitându-se la laptopul de pe noptieră.
[- Ți-am dat ordin să-l deschizi, să te conectezi la internet, apoi să-mi spui adresa ta de e-mail!] a spus Day pe un ton supărat.
Ith s-a ridicat și s-a dus să-și deschidă laptopul, confuz. El i-a spus lui Day adresa sa de e-mail.
[- Deschide rapid Skype și acceptă-mi e-mailul!] a spus Day.
– Hei, Day… Te joci ca să mă determini să pornesc camera și să vorbesc pe Skype cu tine? a întrebat imediat Ith.
[- Oh! Nu vorbi prea mult! Deschide repede!]
Vocea certăreaţă a lui Day era tot timpul puternică. Ith și-a deschis imediat calculatorul. Avea o emoție ciudată în inimă. A pornit calculatorul și a deschis programul pentru a primi adresa lui Day iar semnalul de apel video a venit aproape instantaneu.
Inima lui Ith a tresărit când a apăsat butonul „Accept” și a văzut fața lui Day pe ecranul computerului. Ith a presupus că era laptopul lui Day. Day a închis telefonul.
[- Ai făcut un duș și ți-ai pus pijamaua. Nu voiai să mă suni să mă întrebi dacă poți ieși?!] a spus Day certându-l prin ecran. Ith a fost un pic surprins că a fost prins.
– Am sunat să întreb dacă pot să merg, să-mi schimb hainele! a spus Ith.
[- Visezi! Lasă camera pornită. Lasă-mă să văd că dormi acasă și nu ieși nicăieri să-ți vezi prietenii!] a spus Day pe un ton certăreţ. Ith s-a apropiat și a așezat calculatorul pe noptieră.
– Amice, cum să te întâlnești cu un rinocer? a spus Ith, întins și uitându-se la Day prin cameră.
[- Prietenul tău, Ai’Nick, este un rinocer!] a răspuns Day.
– Apropo de Ai’Nick. Nu-l pot contacta deloc! a spus el.
[- Lasă-l în pace, Ith. E mult mai bun decât tine la supraviețuire!] a spus Day.
– Vorbeşte frumos! Nu am plecat nicăieri. Am pornit şi camera. Nu te mai enerva! a spus Ith, spunându-i lui Day să se întoarcă.
[- Atunci de ce mă deranjează atât de mult câinele? Ar trebui să dormi!] a spus Day aruncându-i lui Brick o privire aprigă.
Day stătea acum întins pe o parte, cu fața lipită de pernă. În ceea ce-l privește pe Ith, acesta s-a sprijinit de căpătâiul patului și a vorbit cu Day.
– Culcă-te! De ce vorbești cu mine?! a spus el.
[- Dă-ți jos cămașa!] a spus Day, acoperindu-și ochii.
– Ce vrei să spui? a întrebat din nou.
[-Ţi-am spus să-ţi dai jos cămaşa acum!] a spus Day cu o voce severă.
Ith a pufnit înainte de a se mișca. Își scoase cămașa și o aruncă pe căpătâiul patului, ca de obicei.
– Am dat-o jos! a spus Ith.
Şi-a luat telefonul ca să se joace pe el.
[- Ce faci?] a întrebat Day, fără să poată vedea ce făcea Ith.
– Mă joc pe telefon! a răspuns Ith.
[- E târziu!] a spus Day scurt.
– E problema mea! a răspuns Ith, înainte ca cei doi să tacă.
Nimeni nu a spus nimic. Ith stătea întins și se juca la telefonul mobil. Cât despre Day, el stătea nemișcat, privindu-l fix pe Ith.
[- Unde te duci?] a întrebat imediat Day când l-a văzut pe Ith mișcându-se din pat.
– Mă duc la baie… Vrei să duc laptopul şi la baie? a strigat Ith imediat ce a auzit întrebarea lui Day.
[- În regulă, du-te!] a răspuns Day.
– Idiotule! i-a spus Ith lui Day, înainte de a se îndepărta de monitor pentru că s-a dus la baie. Curând s-a întors în pat.
– Dacă ți-e somn, du-te la culcare. De ce stai întins și te uiți la mine? a spus Ith când l-a văzut pe Day încă întins, privindu-l în aceeași poziție.
[- Problema mea!] a răspuns Day.
– Ți-e teamă că o să fug? a spus spontan.
[- Ei bine, hai să dormim!] a spus Day.
Ith a simțit că fața i se încălzește din nou, în timp ce Day se uita constant la el. Este foarte diferit de a dormi împreună.
[- Ce e cu ăla?] a întrebat Day.
Ith s-a uitat la tatuajul de pe pieptul său.
– Tu ai acelaşi tatuaj pe piept, a spus Ith.
[- Dar eu nu sunt la fel de neglijent ca tine!] a spus Day.
– A trecut mult timp. De ce nu te-ai plâns înainte? De ce te plângi acum? a răspuns el.
[- Ei bine, nu prea am observat tatuajul tău. De cele mai multe ori, nu sunt acolo!] a terminat Day de vorbit. Fața lui Ith s-a înroșit imediat.
– Sâgerosul Day! Ticălos obraznic! a spus Ith.
[- Spui multe lucruri! M-ai ofensat mult! Ține minte! Nu m-am gândit să te pedepsesc pentru că m-ai enervat!] a spus Day, determinându-l pe Ith să închidă gura și să nu mai spună nimic.
Cei doi au mai vorbit încă o vreme, până când Ith a simțit că Day se întinde lângă el, ca de obicei. Ith a adormit când au lăsat camera pornită. Când a văzut că Ith dormea, Day a adormit la scurt timp, lăsând camera pornită pentru amândoi.
A doua zi.
Day s-a trezit înaintea lui Ith. Silueta zveltă l-a văzut pe Ith dormind liniștit în patul său de acasă. Așa că s-a ridicat, a făcut un duș și a căutat ceva de mâncare în bucătărie. Când s-a întors în dormitor, a văzut că Ith dormea încă.
– Ith… Ith! a strigat Day către silueta adormită.
Ith tresări ușor înainte de a se întoarce în stânga și în dreapta, amețit, pentru a găsi sursa vocii care îl chema.
[- Ce s-a întâmplat?] a răspuns Ith când și-a amintit că aseară pornise camera pentru a vorbi cu Day.
[- De cât timp ești treaz?] a întrebat leneș Ith.
– Oh! Te-am strigat să oprești camera. Mă duc să-l iau pe Night. În ceea ce te privește, dormi în continuare! i-a spus Day lui Ith.
Ith a închis ochii şocat, înainte de a opri camera, amețit. Day s-a pregătit imediat să-l ia pe Night de-acasă de la Gear.
Nu a durat mult până când Day a ajuns acasă la Gear. Grădinarul a alergat imediat să deschidă poarta gardului pentru Day, pentru că mama lui Gear ordonase deja că, dacă Day vine, trebuie să deschidă poarta. Cu toții văzuseră chipul lui Day înainte.
– Vino, Night! A sosit Day! a spus vocea mamei lui Gear.
– Bună ziua! a ridicat Day mâna pentru a o saluta pe mama lui Gear, care era o persoană mai grijulie.
– Am venit să-l iau pe Night. Unde e? a spus Day.
– S-a dus sus să-și ia lucrurile, apoi va coborî. Ai mâncat ceva? a întrebat din nou mama lui Gear.
– E în regulă! a răspuns Day.
– Serios, ce s-a întâmplat ieri cu Nong Night? Știi… când l-a adus Four, avea ochii umflați și roșii, ca o persoană care a plâns intens. Dar când l-am întrebat, mi-a spus că este alergic la praf, a povestit mama lui Gear pentru Day.
Figura zveltă s-a încruntat pentru că Night era puțin nervos când a vorbit ieri cu el la telefon. Day a simțit că fratele său mai mic avea o voce ciudată.
– Nu știu. Îl voi întreba chiar eu pe fratele meu. Am fost ieri la prietenul meu acasă și nu am vorbit cu Night, a răspuns Day.
– Vorbește cu fratele tău mai mic. Night este destul de sensibil, știm asta. Nu țipa la fratele tău! a spus mama lui Gear.
– Da! a răspuns Day, deși reflecta la ceea ce i se întâmplase fratelui său.
