Piesa lipsă – Capitolul 16

În dimineața următoare, Shen Mo s-a trezit și, uitându-se în oglindă, a observat o pată întunecată pe gâtul său: semnul unui sărut pe care Ji Mingxuan i-l lăsase cu o seară înainte.

Noaptea precedentă… fusese pur și simplu prea nebună….

În cele din urmă, era atât de amețit încât nu-și mai amintea de câte ori continuaseră. Când s-a ridicat să facă un duș, a simțit lichidul curgându-i pe picioare în timp ce mergea.

Cuvintele lui Ji Mingxuan din noaptea precedentă încă i se păreau de necrezut.

Domnul Ji… chiar îl iubea? De când începuse să aibă acele sentimente?

Din păcate, Ji Mingxuan evita mereu să răspundă la această întrebare. De fiecare dată când Shen Mo îl întreba, Ji Mingxuan schimba subiectul cu un zâmbet seducător și demonstra prin gesturi cât de mult îl iubea.

Shen Mo a sfârșit prin a purta un pulover cu guler înalt pentru a acoperi semnul înainte de a merge la serviciu. Așa cum era de așteptat, din acea zi, Ji Mingxuan a început să fie ocupat cu munca, dar, în ciuda acestui lucru, el venea mereu acasă, chiar și târziu, pentru a dormi cu el. După ce au petrecut atât de mult timp împreună, nu părea să fie nevoie de atâtea cuvinte dulci. Shen Mo se trezea adesea în brațele lui Ji Mingxuan.

***

Secretara lui Ji Mingxuan era foarte eficientă: a rezervat rapid bilete pentru o călătorie în străinătate. Shen Mo a descoperit că destinația era o insulă romantică, renumită ca destinație pentru luna de miere. Totul, de la hoteluri la detaliile de călătorie, fusese organizat; singurul lucru pe care Shen Mo trebuia să-l facă era să-și facă bagajele.

Totuși, după ce a avut câteva zile de relaxare, Shen Mo a fost implicat de Ji Anan pentru a o ajuta cu pregătirile de nuntă. Data fusese stabilită și multe lucruri trebuiau să fie aranjate. Ji Mingxuan trebuia doar să plătească, iar Ji Anan nu avea mulți prieteni apropiați în oraș, așa că a sfârșit prin a apela la Shen Mo.

Acum că Shen Mo avea o mașină, a fi șofer nu era o problemă. În acea zi, după ce au terminat cumpărăturile, le-a mai rămas ceva timp liber, așa că au decis să ia ceaiul de după-amiază la hotelul Dynasty din apropiere. Lui Ji Anan i-a plăcut una dintre dulciurile servite acolo, dar lui Shen Mo i s-a părut prea dulce și a comandat doar cafea.

În timp ce discutau despre călătorii, Shen Mo a ridicat privirea și a observat o figură cunoscută. Era o femeie cu un aspect elegant, deși nu mai era tânără, vremea părea să fi fost blândă cu ea, lăsând puține urme pe fața ei. Purta un costum gri fumuriu și bijuterii din perle de aceeași culoare, părând sobră și rafinată. Lângă ea era Zhou Chu, fratele vitreg al lui Zhou Yang, care râdea fără griji.

Mâna lui Shen Mo, care ținea ceașca de cafea, s-a înțepenit instantaneu.

Ji Anan i-a observat și ea expresia și, privind în acea direcție, a exclamat surprinsă:

– Oh, este doamna Zhou! Și de ce este Zhou Chu cu ea?

Shen Mo a rămas tăcut.

O văzuse o dată pe doamna Zhou, în timpul petrecerii de logodnă, și știa că provenea dintr-o familie bogată și influentă, o femeie vicleană și abilă, temută chiar și de soțul ei. Ea fusese cea care îl despărțise de Zhou Yang, cu ani în urmă….

Ji Anan, neștiind această poveste din spate, s-a ridicat și a spus:

– Să mergem să o întâmpinăm.

Shen Mo cu siguranță nu voia să facă asta. Chiar dacă istoria dintre el și Zhou Yang se încheiase cu mult timp în urmă, el nu voia să complice lucrurile în acel moment. Mutându-se ușor, el a răspuns:

– Nu sunt foarte familiarizat cu doamna Zhou, mai bine nu mă amestec.

Ji Anan a mormăit: – În viitor, vom fi o familie.

Dar cum Shen Mo nu a vrut, nu l-a forțat și s-a dus singură să o salute.

Doamna Zhou a salutat-o pe Ji Anan cu multă afecțiune, arătând cât de încântată era de ea ca viitoare noră. După câteva schimburi de replici, doamna Zhou a luat-o de mână și a condus-o departe.

Ji Anan a făcut un gest către Shen Mo, spunându-i să o aștepte acolo.

Fiind o persoană de mare prestigiu, doamna Zhou nu își putea permite să ia ceaiul prea informal. Curând, un chelner i-a condus în camera VIP.

Shen Mo a rămas singur sorbind cafeaua.

Soarele de după-amiază era atât de plăcut încât îl făcea să se simtă puțin somnoros. A răsfoit distrat câteva reviste, dând peste articole despre călătorii.

Nu era obișnuit să se intereseze de astfel de lucruri, dar de data aceasta s-a trezit citind cu atenție ghidurile de călătorie.

Oare pentru că urma să călătorească cu Ji Mingxuan?

Deși Ji Mingxuan își exprimase clar sentimentele, Shen Mo era încă confuz. Îl plăcea cu adevărat sau era doar obișnuit să trăiască împreună?

Lucrul ciudat a fost că Ji Mingxuan nu l-a întrebat.

Shen Mo a râs. Deși nu mai erau adolescenți, simțea că trăiește prima lui poveste de dragoste, cu toate acele incertitudini.

Cu toate acestea, s-a trezit visând la o plajă luminată de lună. Se întreba chiar dacă ar fi trebuit să împrăștie petale de trandafiri în camera lui, așa cum făcuse Zhou Yang în trecut.

Chiar când se gândea la asta, telefonul a vibrat.

Era un mesaj de la Ji Anan: “Shen, nu mă simt prea bine. Sunt în camera 6018 la etaj, vino repede”.

Shen Mo s-a alarmat și s-a ridicat imediat.

Și-a amintit că Ji Mingxuan îi spusese de mai multe ori că Ji Anan avea întotdeauna o sănătate fragilă și că, dacă se îmbolnăvea, trebuia dusă imediat la spital. Deși Ji Anan părea mereu veselă, fața ei era de fapt mai palidă decât fețele altor oameni.

Îngrijorat de situația ei, Shen Mo a mers spre lift și a încercat să o sune. Dar telefonul a sunat fără răspuns.

A apăsat pe butonul liftului, urmărind cum numerele roșii de pe ecran se aprindeau unul după altul, și deodată a simțit ceva ciudat. Ji Anan intrase în camera VIP cu doamna Zhou, așa că de ce l-a sunat? Dacă ea nu se simțea bine, membrii familiei Zhou erau acolo să aibă grijă de ea. Și chiar dacă îl considera pe Shen Mo ca fiind din familie, l-ar fi putut suna direct în loc să trimită un mesaj.

Shen Mo a simțit o ușoară neliniște, simțind că ceva era dubios. Cu toate acestea, când a sosit liftul, el a intrat oricum și l-a sunat pe Ji Mingxuan.

Ji Mingxuan, care își adora sora, a ascultat cu îngrijorare și a spus imediat:

[- Vin imediat].

Compania era la aproximativ treizeci de minute distanță, apoi a adăugat:

[-Anan este cu membrii familiei Zhou, nu ar trebui să se întâmple nimic grav. Grija mea este doar pentru sănătatea ei… Dacă situația se înrăutățește, cheamă imediat o ambulanță].

Shen Mo a fost nedumerit pentru un moment, întrebându-se dacă sănătatea lui Ji Anan era într-adevăr atât de fragilă sau dacă Ji Mingxuan era doar prea îngrijorat. A răspuns totuși:

– Bine, voi vedea mai întâi cum se simte.

Când a încheiat apelul, liftul a ajuns la etajul șase.

Fie că mesajul fusese trimis de Ji Anan sau nu, era clar că ceva nu era în regulă. Așa că, fără ezitare, s-a îndreptat spre camera 6018. Știind că Ji Mingxuan va ajunge în curând, Shen Mo s-a simțit mai calm. Oricare ar fi fost situația, el se va ocupa de ea.

Când a ajuns în camera 6018, a observat că ușa era întredeschisă, iar înăuntru se puteau auzi zgomote vagi.

– Anan?

Shen Mo a strigat, împingând ușa pentru a intra.

Era un apartament cu două camere. Camera de zi era goală, dar un bărbat fără tricou a ieșit din dormitor, spunând:

– De ce ți-a luat atât de mult să iei hainele?

NT. Intenționam să traduc și să public doar 2 capitole astăzi, dar sunt prea curioasă să aflu ce s-a întâmplat în acea cameră, așa că voi traduce și capitolul 17. Ne recitim peste câteva clipe.