S-a auzit sunetul ușii de la dormitor care se deschidea. O siluetă mică și somnoroasă ieși afară.
– Unchiule Ith! strigă vocea unui copil mic, determinându-l pe Ith să-și ia ochii de pe ecranul televizorului.
– Salmon, te-ai trezit! Vino la mine, repede! i-a făcut Ith semn.
Salmon se îndreptă spre Ith, care stătea pe canapea. Se îndreaptă direct spre pieptul lui și apoi continuă să închidă ochii. Ith îl ridică pe nepotul său și îl așează în poala lui.
– Salmon, te culci la loc? Credeam că te trezești, acum, a spus din nou Ith.
– Nu am dormit mult, a spus băiețelul cu voce joasă.
– S-a întors unchiul Day?
Salmon a ridicat privirea și l-a întrebat pe Ith. Acesta a zâmbit ușor.
– De ce? Ți-a fost dor de unchiul Day? l-a întrebat Ith pe nepotul său, necăjindu-l.
Salmon a dat ușor din cap în timp ce se așeza pe pieptul lui Ith. Salmon nu știa că Day se sprijinea de rama ușii biroului, privindu-i pe cei doi în tăcere.
– Nu ți-e frică de unchiul Day? a încercat Itt să întrebe din nou cu o față zâmbitoare.
– Mi-e teamă, a răspuns Salmon.
– Ți-e frică, dar îți este dor de el. Chiar așa? a întrebat din nou Ith.
– Hmm… a răspuns Salmon cu blândețe.
– Salmon! l-a strigat Day pe Salmon cu o voce calmă, determinându-l pe băiețel să-și ridice privirea de pe pieptul lui Ith. Când l-a văzut pe Day, a zâmbit larg.
– Unchiule Day, te-ai întors! a spus bucuros băiețelul.
Deși lui Salmon îi era frică de Day, faptul că îl avea aproape îl determina să simtă un sentiment de liniște. Se simțea în siguranță în preajma lui Day, deoarece simțea că această persoană era cineva care putea avea grijă de el și îl putea proteja.
– Ți-e foame? a întrebat Day pe un ton ceva mai blând.
– Mi-e foame. Vreau niște prăjituri, a spus băiețelul.
– Ți-e foame de prăjitură sau de orez? a întrebat Day din nou.
– Amândouă, a răspuns Salmon.
– Bine, o să te scot la masă, dar… a spus Day înainte de a se opri. Salmon s-a uitat la Day, întrebându-se ce avea de gând să spună Day în continuare. Day s-a uitat în jurul camerei.
– Cine a aruncat jucăriile prin toată camera așa? l-a întrebat Day pe Salmon calm.
Băiețelul își ținea în tăcere capul plecat.
– Răspunde-i unchiului tău Day, îl încurajează Ith pe nepotul său.
– Eu am fost, a recunoscut Salmon.
– Dacă te joci de unul singur și faci mizerie, trebuie să cureți singur mizeria. Ai înțeles? Poți să te joci frumos, dar să cureți după tine, spuse Day pentru a-și învăța nepotul.
Salmon se întoarse să se uite la Ith.
– Unchiule Ith, ajută-mă să le ridic, a implorat băiețelul, determinându-l pe Ith să cedeze.
– Ith! l-a avertizat Day pe un ton dur pe Ith.
– Păi… Salmon, trebuie să le ridici singur. Nu eu te-am ajutat să faci mizeria asta. Doar strânge-le. Va dura doar o clipă. Vei termina în curând. Apoi, putem ieși să mâncăm și să luăm niște tort. Grăbește-te, a spus Ith pentru a-l încuraja pe nepot.
– Hmm… a răspuns Salmon, știind că nimeni nu va veni să-l salveze. Băiețelul a alergat prin sufragerie și și-a strâns jucăriile. S-a dus și le-a pus în coșul pe care Ith îl pregătise pentru el. Day și Ith îl priveau pe băiețel liniştiţi, fără să-l ajute.
– Am terminat, a spus Salmon cu un zâmbet larg.
– Foarte bine. Acum, du-te și fă un duș și schimbă-ți hainele. O să te duc să mănânci la brutăria lui Nam. Trebuie să mă ocup de niște afaceri la hipodrom. Poți să stai cu Salmon la brutăria lui Nam, a terminat Day spunându-i lui Salmon înainte de a se întoarce să vorbească alături de Ith.
– Vreau să merg cu tine, a răspuns repede Ith. Day s-a încruntat ușor.
– De ce vrei să vii? Mă duc să vorbesc cu Nan despre afaceri. Va dura doar o clipă, a răspuns Day.
– Nu! Vreau să merg cu tine, a continuat Ith să insiste asupra afirmației sale inițiale.
– Cum rămâne cu Salmon? Ai de gând să-l iei pe Salmon cu tine la curse? Sunt o mulțime de mașini, s-a plâns puțin Day.
– Îl pot lăsa pe Salmon să stea în biroul acela… Day, vreau să vin cu tine, a spus Ith. Salmon i-a privit pe Day și pe Ith confuz.
– Ai de gând să mă lași să vin? a continuat Ith să întrebe. Day s-a uitat puțin la fața lui Ith înainte de a da din cap.
– Bine, dar nu veni să creezi probleme. Fii cu ochii pe Salmon, de asemenea. Știi că sunt mulți oameni la hipodrom, a răspuns Day.
– Știu. Hai să mergem să facem un duș, Salmon, a spus Ith, invitându-l pe nepot.
L-a dus să facă un duș și să-și schimbe hainele. Apoi Day i-a dus pe Ith și pe Salmon la brutăria lui Nam.
– Mi-e foame; mi-e foame! a spus Salmon înainte de a se așeza liniștit după ce a văzut ochii lui Day ațintiți pe el pentru scurt timp.
– Vai! Las-o pe mătușa ta Nam să te sărute pe obraji, Salmon, a spus Nam în timp ce se apropia din spatele tejghelei pentru a încerca să strângă obrajii băiețelului, dar acesta și-a acoperit rapid obrajii cu ambele mâini.
– Nu mă ciupi… Doare, a spus băiețelul în timp ce dădea din cap adorabil. Mulți dintre cei care l-au văzut au zâmbit afectuos.
– Oh, nu! Nu ne-am mai văzut de ceva vreme și acum îți faci griji pentru tine, a spus Nam în glumă.
– Dacă tot ești atât de îngrijorat, ar fi mai bine să nu-ți fac o prăjitură? a amenințat Nam puțin. Salmon a stat nemișcat înainte de a-și coborî mâinile de pe obraji.
– Bine, dar nu tare… spuse băiețelul încet, determinând-o pe Nam să zâmbească larg înainte de a-i săruta ușor obrajii netezi.
– Vezi? Nu am ciupit și nu am fost deloc dură, a spus Nam cu o față zâmbitoare.
– Bine, puteți comanda acum. Ce doriți să mâncați? a spus Nam cu amabilitate.
Cei trei au comandat mai întâi mâncare delicioasă. În ceea ce privește desertul, au comandat tort mai târziu. Day îi permite lui Ith să comande o prăjitură la cutie pentru a o mânca la cofetăria lui Nan. După ce s-au săturat, Day i-a dus pe Ith și pe Salmon la hipodromul lui Nan. Day sunase deja pentru a le face o programare.
– Ce afaceri ai venit să discuți cu Nan, Day? a întrebat Ith curios.
– O mică afacere cu mașini, a spus Day cu o voce calmă.
– Unchiule Ith… Sunt o mulțime de mașini, a arătat Salmon, care stătea în poala lui Ith, spre mașini. Acum cerul se întuneca. Toți oamenii începuseră să se adune aici.
– Ce fac ei aici? a întrebat din nou Salmon.
– Au venit să concureze împreună, i-a spus Ith nepotului său direct.
– Ura! Vreau să concurez și eu. Mi-am pus o mașină în rucsac, a spus băiețelul, în timp ce scotocea după mașinuța de jucărie în micul său ghiozdan. A așezat-o lângă Ith.
– Nu este o cursă de mașini de jucărie, Salmon. Ei se întrec în astfel de mașini, i-a spus Ith lui Salmon, arătând spre mașinile de curse care erau aliniate.
Acum, Day ocolise cu mașina și parcase în fața biroului lui Nan.
– Ieșiți acum, le-a spus Day lui Ith și Salmon.
Faptul că Ith l-a scos pe Salmon din mașină a fost suficient pentru a atrage privirile multor oameni din jur.
– Hei, Day! Salut, a spus unul dintre juniorii lui Day. Day nu a făcut decât să dea din cap în semn de aprobare.
– Oh, bună ziua, Sor* Ith… a spus când s-a întors să-l vadă pe Ith, juniorul a încercat să-l salute.
** Sor – folosit pentru a se adresa unui cumnat/e de origine chineză.
– Sor, pe naiba! a spus Ith înainte de a da un pas înapoi, determinându-l pe Junior să râdă.
– Da, bună ziua, Hia Ith!
Toată lumea a făcut schimb de salutări, determinându-l pe Ith să zâmbească.
– Bună ziua, a răspuns Ith.
– Ai dispărut de lângă noi, pentru nici măcar o lună întreagă. De când a făcut Hia Day un copil cu tine, Hia Ith? îl necăjesc cunoscuții juniori.
– El este nepotul meu. Doar nepotul meu. Salmon, vino cu mine în birou. Nu ieși afară și nu te pune cu oamenii ăștia, altfel te vor infecta, a spus Ith.
– Este atât de drăguț. Hai să ne jucăm cu Nong Salmon, Hia Ith, au spus juniorii mai tineri înainte de a se aduna cu toții în jurul lui Salmon și de a-l ciupi ușor de obraji. Salmon le-a îndepărtat rapid mâinile.
– Mă doare! Unchiule Day, mă doare! a strigat băiețelul și a alergat spre Day, care îl privea. Acesta s-a ferit rapid în spatele lui Day.
– Uf…. Ai găsit un loc bun pentru a te ascunde. Cine ar îndrăzni să se apropie de tine acum? a vorbit unul dintre juniori.
– Hmm… Nepotul meu înțelege cum să găsească un loc bun pentru a se ascunde, a spus Ith în glumă când a văzut că Salmon s-a dus să se ascundă în spatele lui Day pentru ca nimeni să nu mai îndrăznească să se joace cu el.
– Intră, Ith, a strigat Day cu o voce calmă.
Ith s-a îndreptat apoi spre Day. L-a luat de mână pe Salmon și l-a urmat pe Day în interiorul biroului lui Nan. După ce a intrat în biroul lui Nan, l-a găsit pe Nan stând jos și vorbind la telefon. Când l-a văzut pe Day, a întrerupt conversația cu interlocutorul și a închis.
– Bună, Hia Day, a ridicat Nan mâna pentru a-l saluta pe Day.
– Hia Ith! apoi se întoarse să-l salute prietenos pe Ith înainte de a se uita surprins la micuțul copil.
– Salmon, salută-l pe Nan, a spus Day. Salmon a ridicat mâna pentru a-l saluta pe Nan.
– Bună, P’Nan, a salutat Salmon.
– Bună, Nong. Salmon e numele lui? Al cui e copilul? a spus Nan.
– Fiul lui Jay Pim. Ea și soțul ei l-au lăsat temporar în grija noastră, a răspuns Ith.
– Ith, du-l pe Salmon să se așeze în camera alăturată. Rămâi cu el. Lasă-mă să vorbesc despre afaceri cu Nan acum, a spus Day. Ith a dat din cap în semn de acord.
– Ith, dacă ai nevoie de ceva, poți să le spui juniorilor de afară, a încheiat Nan.
– Hmm… a răspuns Ith înainte de a-l lua pe Salmon să se așeze în cealaltă cameră.
– Luați loc, domnule, i-a spus Nan lui Day. Day s-a așezat pe canapeaua din biroul lui Nan.
– Hia, pot să te ajut cu ceva? Spune-mi, a spus Nan.
– Ți-l amintești pe puștiul ăla care avea o problemă cu Ith? Este cel al cărui văr a spus că a fost trimis să se pună cu Ith, a spus Day.
– Mi-l amintesc, Hia. Nu i-am mai permis să se întoarcă să concureze aici de la incidentul din acea zi, a răspuns Nan.
– Hmm… Vreau să ai grijă de vărul puștiului ăluia, Mac.
– Unchiule Ith, vreau să beau niște suc de portocale.
Salmon s-a întors spre Ith și i-a spus în timp ce stătea pe podea și se juca cu jucăriile din rucsacul său.
– Așteaptă o clipă. O să-i rog pe juniorii de afară să cumpere de la 7-Eleven, a răspuns Ith.
– Hmm… a acceptat Salmon.
Ith a deschis ușa pentru a întreba grupul de juniori dacă unul dintre ei ar merge să cumpere suc de portocale pentru Salmon. Ith era ocupat să vorbească atât de mult, încât nu l-a văzut pe Salmon ieșind din birou. Din curiozitate, băiețelul s-a apropiat să vadă mașinile de curse aliniate pe margine în timp ce se pregăteau pentru curse.
– Uau! Atât de frumos, a spus Salmon entuziasmat. Ochii i s-au mărit când a văzut în fața lui o mașină frumoasă, personalizată. Salmon s-a apropiat pentru a se uita mai de aproape. Apoi, și-a luat mașinuța de jucărie pe care o adusese cu el și a glisat-o pe capota mașinii.
După ce a luat sucul de portocale, Ith s-a întors în cealaltă cameră, dar a fost surprins când nu l-a văzut pe Salmon stând acolo. Ith s-a dus să-l caute pe Day.
– Day! l-a strigat Ith pe un ton enervat pe Day în timp ce îl căuta pe Salmon.
– Ce e? s-a întors Day să întrebe.
– Păi… Salmon a venit să te vadă? a întrebat Ith cu blândețe. Day a înlemnit și s-a uitat fix la Ith.
– Ți-am spus să ai grijă de nepotul tău! Salmon nu a venit să mă vadă, a spus Day cu o voce severă înainte de a ieși în fugă din biroul lui Nan. Nan și Ith au alergat imediat după Day.
– Afurisit de copil!! Cum îndrăznești să te atingi de mașina mea?
O voce puternică a răsunat, determinându-i pe Day și Ith să se oprească brusc. S-au întors imediat să se uite.
– Au!… Uff! a strigat Salmon din cauza faptului că a fost împins la pământ și a țipat la tânăr. Acesta se apropiase și îi împinsese capul lui Salmon cu mâna.
– La naiba! a mârâit Ith și a înjurat furios.
Înainte ca Ith să poată alerga să se ocupe de situație, piciorul lui Day se înfipsese deja în mijlocul corpului proprietarului mașinii. Acesta s-a cocoșat de durere.
– Hei!! Ce s-a întâmplat?
După ce Ith a văzut că Day se ocupa de situație, s-a dus imediat la Salmon.
– Salmon, ce s-a întâmplat? Ce ai făcut? l-a întrebat repede Ith pe nepotul său.
– Tocmai m-am jucat cu mașina mea pe mașina lui P… M-a împins, a spus băiețelul în timp ce îi arăta unchiului său mașina de jucărie.
El a văzut că aceasta nu a deteriorat deloc mașina interlocutorului.
Gâtul persoanei pe care Day o lovise cu piciorul a fost apucat de ambele mâini ale lui Day. Acesta a strâns cu furie gâtul tânărului. Day și-a îndreptat privirea spre prietenii persoanei pe care o sugruma, după ce a observat că aceștia încercau să-și ajute prietenul. Privirea dură a lui Day i-a determinat pe mulți oameni să se oprească.
– Uf… Uf!
Persoana care era strangulată a scos un sunet de sufocare.
– Cine îndrăznește să vină la mine, să încerce! a spus Day cu o voce calmă înainte de a se întoarce spre persoana din fața lui.
– Cât despre tine, te pricepi foarte bine la copii, nu-i așa? a întrebat Day cu severitate. Ochii îi străluceau de furie și de mânie. Ambele sale mâini încă îl strângeau puternic pe interlocutorul său.
– Hia, e de ajuns. El va muri. La naiba! Mă pot descurca, a venit Nan să-l convingă pe Day. Sughițurile lui Salmon continuau să se audă din când în când. Prietenii persoanei strangulate, când au văzut că de partea lui Day erau mai mulți oameni, au tăcut. Nu îndrăzneau să intervină.
– Ith, convinge-l, te rog.
Nan s-a întors să îl roage pe Ith să îl ajute să vorbească alături de Day. Ith se uita fix la cealaltă parte cu ochi duri.
– La naiba! a spus Ith cu o voce aspră și furioasă. Salmon s-a speriat puțin.
– Ești nebun? Dacă moare, vei merge la închisoare, a spus din nou Nan.
Ith a scos un bâzâit înainte de a-l purta pe Salmon, care își ascundea fața plângăcioasă la pieptul lui Ith, pentru a merge spre Day.
– Day… e de ajuns… nu trebuie să-l omori, acceptă acesta pentru a-l convinge pe Day.
Day își eliberă încet mâna de pe gâtul bărbatului și îl lovi din nou cu piciorul, determinându-i pe ceilalți să dea un pas înapoi când văzură că prietenul lor era liber. Prietenul bărbatului a venit imediat să-și susțină prietenul.
– Wai… doar… o clipă, a spus cealaltă parte în timp ce inspira adânc în plămâni.
– Stai puțin… cine ești tu? Acest copil este copilul dumneavoastră? a întrebat tânărul.
– Cui aparține acest copil este irelevant. Ce legătură are asta cu îndrăzneala ta de a face rău?! a strigat Ith.
– Nu i-am făcut rău. Doar l-am împins departe de mașina mea. În plus, puștiul ăsta ar fi putut să-mi zgârie mașina!
Cealaltă parte a ripostat.
– Atunci de ce nu i-ai putut spune frumos?! a spus Ith din nou.
– Răspunde-mi, ticălosule. Nepotul meu ți-a zgâriat măcar mașina? Dacă nu, de ce nu i-ai spus frumos? a strigat Ith cu furie.
– Nu înjura în fața nepotului tău, Ith, s-a întors Day și i-a spus lui Ith. Ith a tăcut apoi.
– Ai făcut asta pentru că ți-a fost frică să nu ți se zgârie mașina. Nu ți-a păsat dacă motivul pentru care a fost zgâriată a fost intenționat sau nu. Pur și simplu nu voiai ca cineva să-ți atingă mașina, nu-i așa? a întrebat Day pe un ton aprig.
Ochii lui duri încă îl priveau fix pe interlocutor fără să-și întoarcă privirea. Cealaltă parte și-a ferit privirea. Nu îndrăznea să stabilească un contact vizual cu această persoană.
– Păi, e mașina mea, chiar dacă îi era frică, tot a avut un răspuns deștept pentru Day.
Buzele lui Day s-au curbat într-un zâmbet. S-a întors spre Nan și i-a șoptit ceva. Nan a ridicat ușor sprânceana înainte de a se îndrepta spre un junior din apropiere. Acesta i-a pus ceva în mâna lui Nan, iar Nan i-a dat lui Day fără ca celălalt să știe ce i s-a dat. Day a scos apoi o carte de vizită din portofelul său. Se îndreaptă spre cealaltă parte și i-o înmânează.
– Asta este cartea de vizită a prietenului meu. Are un garaj. Puteți să vă aduceți mașina în garaj. Spuneți-i proprietarului garajului că cineva pe nume Day v-a rugat să aduceți o mașină pentru a o examina. Apoi spune-i să sune și să vorbească alături de mine, a spus Day cu o voce calmă. Cealaltă parte a luat cartea de vizită și a privit-o confuz.
– Ce vrei să facă cu mașina mea? a întrebat curios celălalt. Day a zâmbit ușor înainte de a merge să se uite la mașina celeilalte persoane din fața lui.
– Cum te cheamă?
Day nu i-a răspuns la întrebare. A pus alta în schimb.
– Game, a răspuns cealaltă parte.
– Hmm… Poți să duci mașina acolo să o vopsești. Nu-ţi face griji. O să plătesc eu cheltuielile.
După ce Day a terminat de vorbit, a răsunat un sunet pătrunzător în urechi. Sunetul venea din vârful unui briceag în timp ce tăia partea laterală a mașinii celeilalte părți. Nimeni nu a reușit să reacționeze la timp. Cealaltă parte a rămas acolo, uimită. A privit cum o zgârietură lungă se contura pe partea laterală a mașinii sale.
– Hei!! Cum ai putut face asta mașinii mele?
Tânărul proprietar al mașinii a încercat să se grăbească spre Day, dar subalternii lui Nan au intervenit. Ith a zâmbit mulțumit în timp ce Day felia partea laterală a mașinii și se plimba pe lângă cealaltă parte într-un mod calm. Nimeni nu îndrăznea să intervină. Proprietarul mașinii se uită la propria mașină în agonie.
– Day, ia-l, te rog, a spus Ith. Day s-a întors la Ith și l-a luat pe Salmon.
În timp ce îl lua pe copil în brațe, Ith a luat cuțitul din mâna lui Day și s-a îndreptat spre mașină.
– Îți place atât de mult mașina asta, nu-i așa? a spus Ith supărat înainte de a ciopli în capota mașinii. S-a urcat și a stat pe capota mașinii. Apoi, a cioplit pe acoperișul mașinii celeilalte părți.
– Hmm… Ai de gând să faci toată mașina, Ith? a întrebat Nan în glumă. După ce Ith a fost mulțumit de munca sa, s-a dat jos și a stat lângă Day.
– De ce te-ai urcat pe mașină ca să scrii Mae Yanang pe ea? a întrebat Day cu voce joasă.
– Am făcut-o pentru ca Mae Yanang să o posede. Ea îl va determina să fugă țipând, deoarece nu vrea să se facă de râs în fața celorlalți, a răspuns Ith.
Day a clătinat ușor din cap în timp ce îi înmâna Salmon înapoi lui Ith. Day s-a îndreptat din nou spre proprietarul mașinii.
– Am vrut doar să-ți dau o lecție. Este vina ta că nu știi să te controlezi. Înțeleg că îți iubești foarte mult mașina, dar și eu îmi iubesc foarte mult nepotul. Dacă cineva este suficient de curajos să se atingă de nepotul meu ca să îl văd eu, nu voi suporta. Data viitoare, vei fi mai precaut cu privire la acțiunile tale înainte de a face ceva. Copiii nu sunt întotdeauna conștienți dacă ceea ce fac este considerat corect sau greșit. Adulții, ca și noi, au responsabilitatea de a-i învăța aceste lucruri. Trebuie să le arătăm ce este bine și ce este rău. Iată ce este corect. Ceea ce este greșit este modul în care l-ai avertizat pe nepotul meu. Așa ceva nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. La fel cum te-am avertizat și pe tine azi aici. Și afacerea asta se termină aici, azi. Dacă nu, atunci data viitoare vârful cuțitului nu va mai ajunge pe marginea mașinii. Va ajunge pe partea ta de jos a feței. Oh, nu uita să duci mașina la garaj. O să plătesc eu pentru ea. Nu-ți face griji, a spus Day înainte de a-i înmâna cuțitul înapoi subalternului lui Nan.
I-a adus pe Ith și pe Salmon înapoi în birou. Când a văzut că Day și Ith s-au întors în birou, acest lucru i-a dat de înțeles celeilalte părți că Day îl cunoștea și era apropiat de proprietarul terenului. Prin urmare, nimeni nu a îndrăznit să spună nimic.
– Fața lui a devenit atât de palidă, a spus Ith, râzând când s-a gândit la fața proprietarului mașinii.
– Hia, a fost o investiție foarte bună. Plătești chiar și pentru ca el să primească o nouă vopsea, a spus Nan cu o expresie sâcâitoare. Day s-a întors să se uite la Ith cu ochi duri. Ith a încetat să mai zâmbească. Îl poartă imediat pe Salmon să se așeze cu el pe canapea.
– Nu ți-am spus să ai grijă de nepotul tău? a spus Day pe un ton calm.
– Tocmai am ieșit să le spun juniorilor să cumpere suc de portocale pentru Salmon. Am vrut doar să-l determin pe Salmon să nu-i fie sete, a răspuns Ith. Day a suspinat greu, simțindu-se epuizat.
– Unchiule Day… Unchiule Day… Vreau să-l văd pe unchiul Day, a spus Salmon, luptându-se din poala lui Ith. Ith era dispus să îl lase. să plece. Salmon se scufundă în pieptul lui Day. Day îl îmbrățișă și îi mângâie ușor spatele lui Salmon.
– Unchiule Day… Nu-l certa pe unchiul Ith…
Băiețelul a plâns și a început să tremure. Ith și-a privit nepotul cu dragoste. Motivul pentru care voia să se ducă la Day era pentru că voia să-l roage să nu-l certe pe Ith.
– Dacă nu-l cert pe unchiul Ith, atunci pe cine vrei să cert? a întrebat Day.
– Unchiule Day… Unchiule Day, a plâns din nou băiețelul. A continuat să-l îmbrățișeze pe Day și a plâns fără oprire.
– Day, a fost vina mea. Te rog, consolează-mi nepotul. Nu-l certa. Plânge de atâta timp… a spus Ith îngrijorat.
– Gata! Linişteşte-te! Nu mai plânge. Unchiul Day nu va fi rău. Vino și stai jos. Hai să vorbim frumos unul cu celălalt, a spus Day în timp ce-și purta nepotul să se așeze în poala lui.
Salmon încercă să se oprească din plâns. Ith s-a ridicat și a adus un șervețel pentru a-i șterge lacrimile lui Salmon. Nan se așeză și zâmbi.
– Salmon, ascultă-mă. Ai greșit și de data asta, i-a răspuns Day.
– Am greșit… Ce am făcut? a întrebat curios băiețelul.
– Ceea ce ai făcut greșit a fost să pleci fără să spui unchiului Ith sau mie unde te duci. Să te plimbi singur, fără să spui nimănui, poate fi periculos. Mama ta ne-a rugat să avem grijă de tine. Dacă ți s-ar fi întâmplat ceva, ce am fi făcut noi? Nu putem să le oferim părinților tăi un nou copil, pentru că unchiul Ith nu poate rămâne însărcinat, a replicat Day, determinându-l pe Nan să râdă în hohote.
– Ticălosule! Day, învață-ți nepotul frumos, a strigat Ith, cu fața înroșită.
– Ei bine, nici pentru tine nu a fost bine să te joci așa cu mașina lui. Nu este mașina ta. Dacă Salmon i-ar fi zgâriat mașina, ar fi avut tot dreptul să fie supărat. Din fericire, de data aceasta nu i-a lăsat nicio zgârietură pe mașină, a spus Day.
Salmon s-a uitat la Day cu lacrimi în ochi.
– Deci, a greșit și acea persoană, hmm… a spus curios Salmon.
– Da, și proprietarul mașinii a greșit. A greșit pentru că nu a gestionat situația în mod corespunzător. A greșit că nu a spus cuvinte frumoase. Ar fi trebuit să-ţi vorbească politicos. În concluzie, toți cei implicați au greșit, a mai spus Day.
– Deci, vrei să spui că am greșit că am determinat ca mașina să arate așa? a întrebat Ith necăjind pentru a se amuza.
– A fost o greșeală, a răspuns Day.
– Dar a fost o greșeală pe care am făcut-o intenționat, a spus din nou Day, determinându-l pe Ith să zâmbească satisfăcut.
