Virtual Alpha și eu – Capitolul 44- Extra 10

 Recomandare prezervative

– Hei, Sou. Ai vreo recomandare despre prezervative?

– …Ce?

Am încremenit pentru cinci secunde bune la auzul întrebării bruște a lui Narumi. Ca să fiu sigur că am auzit bine, încercai să întorc întrebarea, dar creierul meu încă nu funcționa.

– Ahaha. Reacția ta este fix așa cum mă așteptam.

– …Narumi, te rog nu mă tachina.

– Nu te tachinez. Eu chiar caut un prezervativ bun.

– Totuși, cred că este cu siguranță greșit să mă întrebi așa ceva.

Chiar dacă știa că nu prea îmi place să vorbesc despre astfel de lucruri, mă întrebam de ce se străduia să-mi pună această întrebare.

Adică, nu era genul de subiect despre care să vorbim într-un astfel de loc.

Narumi și cu mine ne aflam într-un fast-food din fața gării. Îl urmasem pentru că se oferise să-mi ofere un hamburger în drumul spre casă de la futsal.

Nu mă gândeam că o făcuse pentru că voia să vorbim despre chestia asta. Poate că nu ar fi trebuit să vin aici cu el. Când oftasem fără să-mi ascund expresia de dezamăgire, Narumi îmi spuse dezinvolt „îmi pare rău” și își ceru scuze față de mine.

Cu siguranță nu lua asta în serios.

– Doar pentru referință… Pot să te întreb totuși ce fel de prezervative folosești de obicei?

– …

– Uff… Deci răspunsul meu este nu.

Se pare că Narumi renunțase imediat după ce îi aruncasem o privire în tăcere. Își lăsă sprâncenele în jos, abătut, duse paiul la gură și sorbi zgomotos din băutura de cola.

– …De ce ai deschis brusc această discuție?

– Vrei să știi de ce?!

– La urma urmei, voi sări peste ea.

– Aaaa!

Știam eu, chiar nu ar fi trebuit să-l întreb despre asta. Mă ferisem de brațele lui, care erau întinse ca și cum ar fi vrut să se agațe de mine și luasem o mușcătură din hamburgerul meu pe jumătate mâncat.

*

Dar pentru că mă întrebase despre așa ceva, mă făcuse și pe mine curios. În noaptea aceea, mă aflam în dormitorul lui Yuugo. Yuugo era în baie acum. Tocmai intrase înăuntru, așa că nu avea să iasă prea curând.

Mă întrebam unde le ține…

Nu știam mai nimic despre asta. Când o făceam cu el, nu aveam starea potrivită pentru a mă uita în jur. Credeam că o să mă obișnuiesc cu asta odată cu trecerea timpului, dar corpul meu nu dădea încă niciun semn că s-ar fi obișnuit.

Mai întâi, am încercat să caut în noptiera de lângă pat. Am deschis sertarul cel mai mic de sus, cel în care exista cea mai mare probabilitate să găsesc, dar nu era nimic acolo care să semene cu prezervativele.

Căutasem apoi și în al doilea și al treilea sertar de sub el, dar, la fel, nu găsisem nimic.

…Unde altundeva le-ar putea ține?

În primul rând, în jurul patului nu erau așezate prea multe obiecte. Mai era tăblia patului, dar era folosită doar pentru a pune lucruri deasupra, așa că nu era loc în care să ascunzi lucruri înăuntru.

Singurul loc rămas era sub pat, oare…?

Părea foarte puțin probabil, dar hotărâsem să verific și acel loc pentru orice eventualitate. Mă întinsesem în jos cu fața lipită de cearșaf și mă uitasem sub pat.

– Nu este nici aici…

– Ce să fie?

– …!

Arcul patului produse un scârțâit și, în același timp, vocea lui Yuugo se auzi chiar în spatele meu. Se afla la o distanță în care îi puteam simți până și respirația în urechea mea.

Când mă gândeam că nu am observat până nu când nu s-a apropiat atât de mult de mine – realizam că trebuie să fi fost prea absorbit de căutarea mea.

– Ai scăpat ceva?

– Ah… nu, nu chiar… Nu e nimic de genul asta.

Să mint nu era ceva ce puteam face în acest moment. Ar fi trebuit doar să dau din cap la întrebarea lui, dar am ajuns să spun că nu.

– Atunci, cauți altceva?

– …

Știam că va pune această întrebare. Și eu aș fi făcut la fel dacă aș fi fost în locul lui. Oricum, cât timp puteam să rămân în această poziție?

Stăteam încă întins pe pat cu fața în jos la fel ca înainte, iar Yuugo mă acoperea cu trupul său de sus. Nu își lăsase greutatea pe mine, așa că nu mă simțeam sufocat.

Dar temperatura corpului său, care era mai fierbinte după ce tocmai ieșise de la duș, iar respirația lui care îmi gâdila ceafa, mă făcea să nu mă pot calma.

– Pot să te întreb ce căutai, dacă este în regulă?

– Nu întreba despre asta dacă poți…

Cu acest răspuns al meu, își dăduse seama că eu căutam ceva pe ascuns. Probabil că era deja evident de la început… Sper, cel puțin, că nu va insista să mă întrebe ce căutam.

– Este ceva de care te simți vinovat? Sau este ceva obscen?

Se pare că Yuugo nu avea de gând să renunțe la întrebare și mi-o șoptise într-un mod care îmi gâdilă urechea. Simțeam ca și cum știa deja în mare parte despre asta. Nu, poate că nu știa totul?

– Urechile tale devin roșii, așa că bănuiesc că este ceva obscen?

– Uff…

Se pare că trupul meu era mai sincer decât gura mea. Yuugo chicotea în timp ce îmi mușca ușor lobul urechii. Poate că se distra văzându-mă reacționând prin zvâcniri ale corpului. Începuse apoi să-și alunece mâinile peste talia și fundul meu.

– Stai… Yuugo. Oprește-te.

– Nu. O să te tachinez așa până când îmi spui.

– Să mă tachinezi, ai spus…

Chiar dacă aspectul lui Yuugo era atât de frumos și amabil, el avea și o astfel de latură copilăroasă. Yanagi îmi spusese înainte că Yuugo se comporta așa doar în prezența mea… Dar ideea că această latură a lui era provocată de mine, fusese puțin dificil de crezut.

– …ngh, stai… ahh

– Vocea ta când te simți bine este atât de drăguță. Îmi place de tine, Sou.

– Ah… încetează odată.

Yuugo îmi ataca neîncetat punctul slab. Deși îi spuneam mereu că semnul mușcăturii de pe ceafă era un “nu-nu“. Chiar și atunci când îmi clătinam frenetic capul într-o parte, el tot nu părea să vrea să se oprească.

Dimpotrivă, de data aceasta începuse chiar să-și plimbe mâna pe partea fină a corpului meu pentru a mă gâdila.

– Eei, ahahahaha, oprește-te. Nu suport asta!

– Se pare că te vei preda mai repede în acest fel.

Mai mult decât la ceafa mea, eram sensibil când mă gâdila pe partea laterală a stomacului. Nu puteam suporta nici măcar o secundă.

– G-gaata- Renunț! Îți spun, așa că oprește-te!

Nu mă puteam abține să nu strig asta imediat.

Sfârșitul nuvelei “Virtual Alpha și eu“.

Buburuza vă mulțumește pentru lectură și vă așteaptă în continuare pe blogul “Nuvele la Cafea“ pentru a descoperi noi povești și personaje BL.