Semnat: Al tău pentru totdeauna – Capitolul 67

Mica veveriță care lasă urme de dinți

Partea 1

În postările lui Bai Huai, era o imagine cu o urmă circulară de dinți pe gâtul său. Era încă proaspătă și roșiatică. Și, ca și cum asta nu era de ajuns, legenda scria: „Veverița familiei face dinți. Îi place să muște tot ce prinde.”

…..

Jian Song Yi era veverița! El era cel care făcea dinți! Ce voia să spună cu „mușcă tot ce prinde”?

Ce era rău în asta?

Yang Yue se sperie de roșeața care-i apăruse brusc pe fața lui Jian Song Yi. Nu îl văzuse niciodată pe Song Ge roșind de furie. Yang Yue retrase repede telefonul și spuse neliniștit:

– Song Ge, ești bine?

Jian Song Yi făcu tot posibilul să se calmeze și răspunse:

– Cu ce te pot ajuta?

Yang Yue îi observă din nou expresia. Când se asigură că Jian Song Yi nu era atât de supărat, răsuflă ușurat.

– Ei bine, nu e mare lucru. Doar că, atunci când ai fost plecat o săptămână în Beicheng, Bai Huai și-a găsit o iubită. Când m-am întors azi dimineață și am auzit vestea, m-am speriat de moarte. Nu ai apărut în discuția de grup și am crezut că ești supărat.

Jian Song Yi nu era supărat! Doar că-și spărsese ecranul telefonului și cineva decisese să devină un gunoi în tăcere.

Asta din teama că lumea va fi în haos și ruină.

Yang Yue nu părea surprins de reacția lui Jian Song Yi, așa că întrebă:

– Song Ge, știai deja?

– Sigur că știu. De ce n-aș ști? La urma urmei, suntem frați foarte buni, spuse Song Yi .

Bai Huai simți că îl poate ajunge din urmă pe Jian Song Yi și dădu din cap în semn de aprobare:

– Într-adevăr.

În apropiere, Xu Jiaxing asculta conversația lor în timp ce-și freca mâinile cu entuziasm.

– Song Ge, știi cu cine este Maestrul Bai? Este un Omega sau un Beta? Este băiat sau fată? Este frumos?

Jian Song Yi strânse din dinți și zâmbi:

– Omega, bărbat, arată bine.

– Hi-ya! Maestre Bai, poți să o faci! Xu Jiaxing aplaudă entuziasmat.

Când Yu Ziguo auzi asta, fu ca și cum ar fi fost lovit cu un ciocan. Izbucni în lacrimi, plângând în timp ce îl consola pe Jian Song Yi.

– Song Ge, nu-i nimic. O să-ți găsești partenerul potrivit și va exista întotdeauna cineva mai potrivit pentru tine decât Maestrul Bai.

Jian Song Yi decise să fie supărat pe Bai Huai și dădu din cap:

– Ai dreptate.

Bai Huai îi aruncă o privire. Părea să-și exprime nemulțumirea față de răspunsul lui, așa că-l privi înapoi cu înverșunare.

Bai Huai spuse slab:

– De fapt, iubitul meu este…

– Dar! îl întrerupse imediat Jian Song Yi.

– …eu vreau doar să studiez. Nu am energia necesară pentru a-mi găsi un partener!

Bai Huai este un ticălos de doi bani, care chiar amenință micuța veveriță.

Pe de altă parte, Bai Huai simțea că încă nu era suficient. Își scoase mâna de sub masă, o așeză pe coapsa lui Jian Song Yi și o mângâie.

Jian Song Yi încercă să se prefacă că nu se întâmplă nimic, dar nu putu să nu tremure pentru o clipă. Dorința lui de supraviețuire îl făcu să intre în panică și izbucni:

– Și nimeni nu este mai potrivit pentru mine decât Bai Huai!

Răsunător și sincer. Nu spuse prea tare, dar sala de clasă deveni tăcută. Clasa deveni și mai tăcută imediat ce cuvintele îi ieșiră din gură.

Trei secunde mai târziu, Yu Ziguo gemu:

– Oh, dragostea neîmpărtășită este atât de tristă, Song Ge!

Yang Yue afișă și el o expresie șocată:

– Song ge, tu… Chiar vrei să…

Xu Jiaxing izbucni în lacrimi și suspină către cer:

– Asta este așa-numita suferință din mare, cu excepția faptului că Wushan nu este un nor.

Bai Huai zâmbi ușor:

– Nu mă așteptam să ai o părere atât de bună despre mine.

Jian Song Yi își reveni brusc și reflectă la ceea ce tocmai spusese. Era atât de furios încât apăsă mâna lui Bai Huai pe piciorul său și încercă să i-o rupă.

Dar mâna lui Bai Huai reuși să o înfășoare strâns în jurul piciorului său. Cu toate acestea, norii și vântul erau ușori pe fețele lor, deoarece amândoi aveau încă acel zâmbet pe buze.

Jian Song Yi voia cu disperare să-și retragă mâna, dar nu reuși. Era atât de furios încât încercă să-și suflece mânecile pentru a se lupta. De îndată ce se ridică, Lao Bai exclamă:

– Jian Song Yi, în sfârșit te-ai întors!

Toată lumea se întoarse și se uită la Jian Song Yi.

Corpul lui Jian Song Yi se încordă.

În ochii tuturor, Jian Song Yi era incapabil să folosească violența. Chiar și așa, sub acea față, el trebuia să se îngrijoreze de faptul că el și Bai Huai se țineau în secret de mână sub bancă. Idiotul ăsta e din nou fără rușine. Cu toate acestea, el nu putea decât să stea pe scaun și să dea din cap.

– Ei bine, m-am întors.

Încercă din răsputeri să pară foarte calm, de parcă colegul său de bancă nu s-ar fi jucat cu vârfurile degetelor sale.

Cu toate acestea, colegul de bancă care îi făcea aceste mici farse ascunse era mai calm decât ar trebui să fie. În timp ce se juca cu mâna lui Jian Song Yi, Bai Huai se uită la toți cu fața lui serioasă și naturală. El ar trebui să fie cel mai bun elev, dar, în realitate, era o adevărată fiară.

Jian Song Yi abia aștepta să iasă din clasă și să comită crima de a-și ucide propriul soț.

Cu toate acestea, Lao Bai se uită la cei doi copii frumoși și se gândi la realizările lor. Îi considera doar drăguți ca niște îngerași. Cu cât se gândea mai mult, cu atât devenea mai fericit, afișând un zâmbet asemănător celui al lui Maitreya:

– Înainte de începerea orelor, aș dori să vă anunț două vești bune. Prima este că Bai Huai, colegul vostru de clasă, s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a obținut rezultate excelente la examenul lunar, clasându-se pe primul loc în clasă.

În aplauzele călduroase, Jian Song Yi râse:

– Adică, cât sunt eu plecat, îl lași pe maimuțoiul tău să devină cel mai bun elev, și-l prețuiești. În următoarea listă de onoare, nu vei mai fi tu.

Bai Huai nu se supără. Pur și simplu se jucă cu articulațiile lui Jian Song Yi în timp ce îi șoptea:

– Să facem o înțelegere. Te las să fii primul la examenul final dacă faci ce-ți spun eu.

– Termină. Cui îi pasă dacă mă lași să câștig?

Mâna lui dreaptă se simțea confortabil cu felul în care Bai Huai o mângâia, așa că renunță și îl lăsă să se joace cu ea pentru moment. Jian Song Yi ținu apoi stiloul cu mâna stângă, în timp ce scria problema cu capul plecat.

– Nu vreau. Nu poți fi obraznic.

Altfel, va fi certat pentru tot ce a făcut Bai Huai până în ziua de azi. Chiar dacă el era finanțatorul, tot el era cel care avea de suferit. Trebuia să fie mereu el cel care îi dădea bani și sex? Era atât de frustrant.

Bai Huai chicoti:

– Bine, nu mai sunt obraznic. Ți-l dau.

Cei doi șopteau cu voce joasă.

Cu toate acestea, Lao Bai ridică vocea de la podium:

– A doua veste bună este că atât Jian Song Yi, cât și Yang Yue din clasa noastră au câștigat premiul întâi la concursul național de pregătire. Astfel, atâta timp cât vor promova examenul de admitere la universitate, vor fi admiși automat la instituție fără a mai trebui să susțină examenul de admitere la facultate. Să-i felicităm pe amândoi!

De data aceasta, aplauzele și zgomotul fură și mai intense. La urma urmei, a nu trebui să dai examenul de admitere la facultate era un vis, care îi făcea pe majoritatea elevilor să fie invidioși.

Cu toate acestea, toată invidia trebuia să ia sfârșit.

Partea a 2-a

Așadar, bătând cu pumnii în bancă, cineva începu să strige:

– Song ge, Yang Yue, trebuie să invitați oaspeții la cină!

Jian Song Yi flirta cu iubitul său când își auzi brusc numele.

Se simți brusc puțin vinovat. Toată lumea se uita la el ca la un miel sacrificat, făcându-l să se simtă și mai vinovat. Vru să-și desprindă degetele de ale lui Bai Huai, dar erau strâns împletite. Deci, de teamă să nu fie văzut, nu putu decât să ridice mâna stângă de două ori.

– Sigur, sigur!

Yang Yue era și el într-o dispoziție bună, așa că făcu un gest cu mâna:

– Nicio problemă! E foarte ușor să discutăm și să stabilim.

În clasă izbucni o altă explozie de urale:

– Trăiască marele Song Ge și Yang Yue, șeful clasei!

Lao Bai se alătură și el cu un zâmbet:

– Bine. Anunțați-mă când stabiliți data și ora. Voi participa și eu și mă voi distra. Fiul meu va da examenul de admitere la liceu în curând și voi fi fericit.

Atâta timp cât cineva invită oaspeții, o clasă poate fi atât de fericită.

Lumea adulților este foarte simplă.

După ore, Yang Yue se întoarse împreună cu Jian Song Yi:

– Vinerea asta este 30, chiar la timp pentru Anul Nou. Dacă am invita pe toată lumea la masă, m-aș ocupa eu de asta. Cred că patru mese vor fi suficiente.

– Bine, aranjează tu.

Lui Jian Song Yi chiar nu-i păsa. Oricum, era treaba lui Yang Yue. El se descurca foarte bine cu astfel de lucruri.

În timp ce cei doi erau pe punctul de a se decide, Bai Huai spuse brusc:

– Contați și pe mine ca oaspete.

Înainte ca Yang Yue să întrebe de ce, Bai Huai explică ușor:

– Este un banchet de nuntă pentru a sărbători divorțul nostru.

– …..

– …..

– …..

Toată lumea rămase fără cuvinte pentru o clipă. Cu sentimente amestecate, mii de gânduri le treceau prin minte și nu puteau scoate un cuvânt. Doar Bai Huai era extrem de calm, de parcă nu făcuse nimic grav.

Jian Song Yi nu știa ce gândeau Yang Yue și ceilalți, așa că simți că Bai Huai făcea ceva pentru a provoca demnitatea capului familiei sale. Dar, din moment ce nu era acasă, nu putea să se ocupe direct de el ca să-l bată, așa că nu putea decât să se ridice și să spună rece:

– Bai Huai, vino aici.

Yu Ziguo, care fusese trist toată ora din cauza iubirii lui CP pentru colegul său, se repezi și îl îmbrățișă pe Jian Song Yi:

–  Song Ge, nu. Calmează-te. Nu ar trebui să faci asta. Știu că a te îndrăgosti de cineva care nu te iubește este chinuitor, dar trebuie să învățăm să-i binecuvântăm! Nu urî din cauza iubirii!

Yang Yue îl sfătui și el în grabă:

– Da. Maestre Bai, ar trebui să accepți și tu. Înțelegem că vrei să-ți arăți afecțiunea, dar ar trebui să ții cont și de sentimentele lui Song Ge. Nu-i arunca asta în față.

Chiar și Xu Jiaxing, care era un prost, începu să agite apele:

– Dar Song Ge, nu poți da vina pe Maestrul Bai. O relație între doi Alpha nu vă va face niciun bine. Dacă nu puteți fi iubiți, puteți fi măcar prieteni. Nu îndrăznești să-l aduci pe iubitul lui să-l cunoaștem?

Jian Song Yi:

– … ?

Jian Song Yi simțea că nu există oameni normali în lumea asta.

– Nu-ți face griji. Nu ne vom certa. Suntem bine, spuse calm Jian Song Yi respirând adânc.

Apoi îl urmă afară cu capul plecat, în timp ce degetele îi jucau pe telefonul mobil.

Unul după altul, cei doi erau mai inexpresivi unul decât celălalt, iar aura de-a lungul drumului îi făcea pe trecători curioși și speriați, dar nu aveau curajul să-i urmărească.

Se duseră până pe acoperiș. Bai Huai fu cel care deschise ușa și, când era pe punctul de a se întoarce, Jian Song Yi îl împinse repede în colț.

Jian Song Yi îl trase de guler, în timp ce strângea din dinți.

– Ce ai spus?

Bai Huai îl privi cu conștiința curată:

– Chiar nu am spus nimănui că suntem împreună.

Jian Song Yi:

– ….

Încă nu.

– Atunci de ce ai făcut o poză cu urmele de dinți?

– Am spus că sunt ale tale? Am spus doar că am fost deja marcat. Vreau doar ca oamenii să știe că sunt deja luat. Nu vreau să rateze și să nu știe că asta te-ar putea face nefericit și gelos când cineva va încerca să se dea la mine.

– …..

– Vreau doar ca oamenii să știe că am un iubit și că îl plac foarte mult.

– …

– De fapt, nu vreau să mai ies în locuri publice acum. Ești prea sensibil și mi-e teamă că te vei simți prea jenat. Doar că eram foarte fericit că în sfârșit te-am cucerit. Nu m-am putut abține pentru o clipă. Nu voi mai fi așa, așa că nu te supăra, bine? spuse Bai Huai în timp ce îl ajuta pe Jian Song Yi să-și aranjeze fularul și să-l strângă mai bine.

Ochii și tonul lui erau atât de blânde încât îl afectară pe Jian Song Yi, care era tulburat.

Un paramecium vechi de o mie de ani întâlnise un vulpoi vechi de zece mii de ani fără nicio capacitate de luptă.

Jian Song Yi intenționa inițial să învețe animalele să fie din nou oameni. Totuși, din nu știu ce motiv, furia lui dispăru brusc. Nu numai că nu mai era furios, dar se simțea și puțin vinovat. Bai Huai era atât de blând, iar el se purtase atât de urât cu el.

Jian Song Yi:

– Nu sunt supărat.

– Chiar nu ești supărat?

– Chiar nu.

Bai Huai îl privi cu ochii mijiți. Se uită la mincinosul vinovat și zâmbi:

– Atunci de ce m-ai chemat pe acoperiș? Dacă nu era să mă lovești?

– …

Să te bat, prostule.

Dar Jian Song Yi se răzgândise.

Jian Song Yi trase de gulerul lui Bai Huai:

– Iubitul tău vrea să te ducă pe acoperiș ca să trăiască prima iubire a zilei mai devreme, nu poate?

Bai Huai îl privi cu ochii mijiți, dar nu se putu abține să nu zâmbească.

– Ce încearcă să-mi spună iubitul meu? Eu nu am fost niciodată îndrăgostit. Nu am experiență. Nu înțeleg, spuse el glumeț, pentru a-l tachina pe Jian Song Yi.

Jian Song Yi îl trase pe Bai Huai de guler, urechile îi erau roșii și trebuia să se prefacă sofisticat:

– Adică să găsesc un loc unde nu e nimeni și să te oblig să cumperi un trandafir.

Cu asta, își înclină fața și începu să se apropie. Distanța dintre ei începuse să se micșoreze când…

Bang!

Ușa de pe acoperiș fu împinsă.

– Jian Song Yi, Bai Huai! În sfârșit v-am găsit!