ABIS
DE AnaLuBlou
Într-un oraș cu ziduri reci, de fum și umbre împânzit,
Luo Wenzhou pășește singur, ca un soldat nebiruit.
Caută adevăr în colțuri unde nici lumina nu mai vine,
Și-adună urme rătăcite prin străzi ce tac, dar știu destine.
Dar într-o zi, destinul i-adăpostește-n drum un chip suav —
Fei Du, frumos, impertinent, cu zâmbet dulce și bolnav.
Moștenitor cu sânge-albastru, dar suflet frânt în jumătate,
El e enigmă, ritual, primejdie — și-un „nu” care te bate.
Caz după caz, se prind în jocul lumii, fără scăpare,
Ca două linii paralele ce se ating în depărtare.
La fiecare crimă, fiecare rană nespusă în cuvânt,
Un fir de destin îi leagă strâns, ca un blestem țesut în vânt.
Acolo unde moare omul nu de glonț, ci de tăcere,
Unde colțurile orașului păstrează-n sânge o durere,
Ei caută răspunsuri scrise nu pe foi, ci pe retină,
Și-i poartă ritmul inimii în noapte ca o violină.
Uneori, un „ajută-mă” șoptit aproape fără glas
Poate să ardă barierele pe care viața le-a pus în nas;
Și-atunci un străin, fără armură, fără teamă de abis,
Trece prin foc, doar ca să prindă mâna celui ce a plâns.
Nume de eroi antici țin de veghe peste cazuri, peste lume,
Fiecare titlu e o rană, o morală, un anume
Avertisment că rădăcina răului, de-i atinsă,
Sângerează generații, până când dreptatea-nvinge.
Între ei, tensiuni ascunse nasc scântei subtile,
Flirturi ce par glume, dar taie adânc, ca niște fire subțire.
Rivalii cei mai grei ajung să se privească-n ochi cu dor,
Și-n mijlocul furtunii descoperă că pot să lupte în doi, nu-n zbor.
ABIS e negură și foc, e tăcere care doare,
E rana care te aruncă-n gol și mâna care te ridică.
E drumul cel mai greu spre lumină, căutat cu frică
E iubire-n miez de noapte,
E justiție,
E salvare.
Coloana sonoră, aici:


ce versuri !………mulțumesc !
CU DRAG
Ce versuri extraordinare și ce melodie! Mulțumim ❤️❤️❤️
Cu drag
„Acolo unde moare omul, nu de glonț, ci de tăcere”. Cum ți-a venit așa ceva în minte? M-ai făcut să lăcrimez. Și-acum, îmi țin emoția cu greu, în frâu. Unde e lumea aia? În fiecare dintre noi? Foarte frumoase versuri, foarte frumoasă melodie! Am vrut să comentez, dar nu am reușit. Cine cântă? Seamănă la voce cu Xiao Zhan, obsesia mea. Cine a făcut ilustrațiile? Extrem de frumoase și sugestive. Și limba chineză, extrem de dulce a început să mi se pară. M-ți innebunit, și tu și Silvia. Și m-ați îmbogățit.
„M-ați”, scuze!
Da, într o seară mi a venit așa să fac un poem dedicat lui Abis. Desenele sunt fan art, fani care adoră cartea. Voi realiza un filmuleț cu cartea în desene fan art , o animație statică. Mi ar fi plăcut să am darul de a desena, dar…asta e…