Clinica
Perspectiva lui Jay-jay
Suntem ca în La Pieta aici cu David! Suntem doar niște proști. Pentru că chiar nu e nimeni să ne ajute. Am țipat după ajutor, dar toți elevii erau concentrați la cei care se băteau. Nici măcar un paznic nu era să-i oprească și nimeni nu voia cu adevărat să mă ajute. Eram atât de speriată! Până când Kiko a venit la noi și l-a ridicat cu forța pe David, chiar dacă era acoperit de noroi.
— La Clinică! mi-a strigat el și i-am urmat.
Perspectiva lui Ci-N
Parcă visam. Sau poate că aveam halucinații din cauza mahmurelii.
Nu era nimeni în cameră și împrejurimile erau liniștite. Dar lucrurile celorlalți erau aici.
Poate că doar plecaseră undeva.
Mă durea capul atât de tare, încât simțeam că o să-mi plesnească. Nu-mi luasem medicamentul înainte de a intra.
M-am forțat să mă ridic și să merg la Clinică. Eram sigur că aveau medicamente pentru dureri de cap.
Când am ajuns acolo, am văzut-o pe asistentă îngrijind un elev pe unul dintre paturi. David?
Nu avea haine pe el de la brâu în sus, dar i se pusese un bandaj pe frunte. Apoi asistenta i-a dat o bătaie ușoară pe spate.
— Ai nevoie de ceva? m-a întrebat asistenta.
— Voiam să cer niște medicamente pentru durerea mea de cap, am spus.
— Bine… așează-te mai întâi. Termin imediat aici, a spus ea, arătând spre banca de lângă masa ei.
Am dat doar din cap și m-am dus acolo. După ce m-am așezat, am observat imediat pe cineva mișcându-se în spatele dulapului mare plin cu medicamente.
M-am dus să mă uit, dar am fost oprit de scena pe care am văzut-o.
Keifer purta doar boxeri și pantaloni. Jay-jay stătea cu spatele la Keifer, dar puteam vedea că purta un sutien și un tricou.
O… Ce-au făcut? De ce erau amândoi aproape goi?
Erau încă într-un loc ascuns.
M-am întors la scaun. Simțeam cum mă durea capul și mai tare de la ce văzusem.
Nu puteau să fi făcut ce…Jay-jay nu era așa. Nici măcar nu urmau să fie iubiți ca să facă asta…
— Dă-le jos! a strigat Keifer.
Ce urmau să dea jos? Keifer vrea runda a doua?
— Oh, pune-l! a adăugat el.
Să-l pună cu ce?
Vocile lor erau cam slabe, așa că nu le mai puteam auzi, dar suna de parcă se certau.
— Uită-te la mine, a strigat din nou Keifer.
Să se uite la el cu ce?
— Tss! Cum pot să văd asta cum trebuie?! Ești atât de neastâmpărată! a strigat din nou Keifer.
Neastâmpărată?
— Oprește-te! a strigat Jay-jay.
Bravo, Jay-jay, ține-te tare!
— Doar uită-te! a strigat din nou Keifer.
Ce e aia? De ce încerci să te uiți la ea?
— Dacă atingi acolo, mă sfâșie de durere! a strigat Keifer furios.
Doamne sfinte! Keifer o forțează pe Jay-jay! Keifer e atât de agresiv!
— Oprește-te! a strigat Jay-jay furioasă.
Luptă, Jay! Nu ceda dorințelor lui Keifer.
Vocile lor se potoliseră din nou. După un timp, am auzit ușa deschizându-se și vorbeau din nou.
— E prea ud! a spus Jay-jay.
Doamne! Ce e ud?!
— Ud e mai bine! a răspuns Keifer.
O.. care e ud?
— Ajustează-ți poziția! Îmi e greu! Keifer era furios.
Poziția! Au tăcut din nou. Voiam să mă ridic să trag cu ochiul la ei, dar îmi tremurau genunchii ca să fac asta.
— Doamne! Atât de ud! Parcă am făcut pipi pe mine! a spus Jay-jay furioasă.
Atât de ud?! Ce sunt lucrurile astea pe care le aud? Parcă mă uit la un film porno de ceva vreme tot ascultând.
Durerea mea de cap se înrăutățea.
După un timp, Jay-jay și Keifer au ieșit din spatele dulapului. Au fost puțin surprinși când m-au văzut, dar au venit și ei imediat la mine.
— C-N… De ce arăți așa? Parcă ai văzut o fantomă, mi s-a adresat Jay-jay.
Ce am văzut eu a fost mai mult decât o fantomă!
— N-nimic… Doar mă simt rău, am spus și am încercat să evit privirea.
— E mahmureală! De ce ai băut?! Poate, ești încă prea tânăr! mă certa ea.
Chiar aveam mahmureală, dar s-a înrăutățit din cauza a ce auzisem mai devreme.
— Doar am fost certat… am răspuns.
— Doamne! Ci-N! Știi că bla bla bla bla.… a început ea să mă certe.
Dar nu de asta am nevoie. O explicație despre ce făceați în spatele dulapului, de asta am nevoie.
Perspectiva lui Aries
— Data viitoare, dacă nu suporți să fii bătut de Secțiunea E, fă-o în afara școlii. Haide. Poți pleca acum, mă certa doamna Reyalidad.
Mykel și cu mine am ieșit. Bestia aia de Keifer, a dispărut rapid din fața ochilor noștri după ce au sosit gărzile să ne oprească. La fel și restul Secțiunii E. Lașilor!
Kiko era în camera mea, cu hainele acoperite de noroi.
— Ce s-a întâmplat cu tine? l-am întrebat.
Dispăruse mai devreme, când ne-am luat la bătaie. Credeam că o ajuta pe Freya.
— Am ajutat-o pe Jay-jay să-l ducă pe David la clinică, a răspuns el.
— Ți-ai ajutat dușmanul? Ți-ai schimbat convingerile despre viață?
— Nu, nu! Ce am făcut eu valora puncte. Dacă Keifer n-ar fi venit la Clinică, poate verișoara ta mi-ar fi fost numai ‘mulțumesc’.
M-am uitat la el surprins.
— E Keifer la clinică?
— Da… el și Jay-jay chiar s-au certat, și-au aruncat chiar și cu noroi unul în altul. Eu am plecat pur și simplu.
Tss. Acolo s-a dus direct. Care era planul lui? Era evident că nu avea nevoie să meargă la clinică. Corpul lui era încă beton.
— Care a fost planul tău cu Mica? Crezi în Freya? a intervenit Mykel în conversația noastră.
— Mica și Freya sunt prietene, nu e imposibil ca ea să fi spus asta cu adevărat.
— Vrei să spui că se comportă la fel? a spus Mykel.
Nu așa. Știu că Mica e și prietena Ellei, dar nu-i cunosc adevărata atitudine.
— Poate… nu știu… Ele trei spun că e de la Mica.
— Dar Jay? Ai ascultat ce a spus ea? a zis Kiko.
— A recunoscut deja. Mica era acolo cu Freya când a auzit acele cuvinte hidoase.
— O cunosc pe Mica, nu e genul care să înjunghie pe la spate, a spus Kiko.
Așa cum am spus și înainte, nu-i cunosc adevărata natură.
— Din cauza a ce s-a întâmplat mai devreme, sunt sigur că Freya se va răzbuna pe verișoara ta. Nu ai niciun plan? m-a întrebat Mykel.
— Tsk. Asta e problema ei, să se descurce, am răspuns plictisit.
Trebuie să le prioritizez pe Ella și Mica. Chiar dacă nu suntem siguri dacă acele cuvinte au venit de la ea, știu că Ella a fost rănită. Să o văd rănită e unul dintre lucrurile pe care le urăsc cel mai mult. Nu mă pot ierta dacă nu fac nimic pentru ea.
— Mykel… Vreau să vorbesc cu întreaga Secțiune A, cu excepția Micăi și a Ellei. Nu pot lăsa această zi să treacă fără să fac nimic.
Perspectiva lui Jay-jay
Ci-N și cu mine ne-am întors în cameră. Keifer plecase deja primul, așa că eram doar Ci-N și cu mine la clinică. S-a dovedit că David era singurul care era încă inconștient. A spus că febra lui era atât de mare, încât corpul îi ceda. Dar tot a venit. Credeam că e absent la început, dar se pare că s-a forțat să vină.
Asistenta ne-a trimis înapoi la clasă, spunând că se va ocupa ea de David. Simt că pur și simplu s-a săturat de noi. Fac mult zgomot. Hehehe.
Așa că iată-ne pe Ci-N și pe mine mergând pe lângă clădirea Secțiunii E. Ci-N e tăcut, poate pentru că încă se simte rău sau poate a fost afectat de predica mea. Predica mea a fost lungă!
Când am intrat în cameră, parcă o luase razna o maimuță. Lucrurile noastre zburau prin aer. Nu! De ce? Am încercat să mă strecor printre cobrele care se adunaseră. S-a dovedit că Calix era cel care o luase razna. Părea foarte furios, dar colegii lui cobre nu-l puteau stăpâni.
— Calix, ajunge!
— Băiete! Ajunge!
— Calix! Liniștește-te!
S-a calmat încet, dar nu s-a apropiat de el. Ce-a fost asta? Parcă lucrurile erau atât de ușoare, încât zburau prin aer.
M-am forțat să-mi caut lucrurile din priviri, lucru pe care aș fi preferat să nu-l fac. Calix m-a văzut și s-a încruntat la mine. A venit imediat la mine și m-a apucat strâns de guler.
— Argh…
— E NUMAI VINA TA PENTRU ASTA! mi-a strigat el.
Aproape am asurzit, așa că i-am forțat mâna de pe gulerul meu.
— Ce?! Dă-mi drumul! am ordonat în timp ce încercam să-i îndepărtez mâna, dar nu făcea decât să strângă mai tare.
Picioarele mele se ridicau deja de pe podea. La naiba!
— Calix! Dă-mi drumul! i-a strigat Keifer.
Dar Calix părea ieșit din minți, ochii îi erau deja roșii de furie.
— Dă-mi drumul!
- E VINA TA! Dacă nu te-ai fi ciocnit de grupul Freyei, Mica n-ar fi fost rănită! Ea n-ar fi… O lacrimă i s-a scurs dintr-un ochi.
- Ea nu mi-ar fi spus să o uit.
Mi-a dat drumul și a îngenuncheat încet unde stătea. Chiar dacă nu a spus-o, îi simțeam durerea. Motivul lacrimilor oricărui bărbat e profund. Cred că motivul lacrimilor lui este Mica. Am simțit și compasiunea colegilor noștri. Doar că unii oameni chiar nu știu cum să simtă și nu le place drama.
— E doar un poponar care plânge, frate.
