Fiind soția tigrului
Pov Saithan
Tocmai mi-am dat seama că atunci când Khun Suea a înscenat accidentul și spitalizarea lui, a făcut-o în stil mare. O mare glumă. Am văzut poze cu mașina lovită de un stâlp de electricitate, sau era un copac. Partea din față a fost distrusă. Mașina sport este rezistentă, dar totuși a fost distrusă în halul ăsta, deci trebuie să fi fost un accident serios. Am întrebat deja cine o conducea, iar Khun Suea mi-a spus că a folosit un cărucior și o greutate pentru a ține accelerația, ca atunci când se fac teste auto, pentru a testa siguranța mașinilor.
Acea mașină a lui Khun Suea valora mai mult de 30 de milioane de baht…. Îmi iau capul în mâini: este o risipă absolută! Nu știu dacă aș avea vreodată posibilitatea să o cumpăr, nici măcar într-o viață. Dar, în schimb, mă uit la el. A aruncat 30 de milioane ca și cum ar fi aruncat o batistă de hârtie. Nu l-am văzut îngrijorat nici măcar o clipă. Stătea întins în pat, legănându-și un picior în timp ce-și bătea joc de mine. Cu toate acestea, însă, nu avea nicio intenție să mă tachineze. De fapt, se străduia din răsputeri să-l păcălească pe Kon.
Kon fusese cel care crease atâta confuzie în trecut, el fusese cauza incidentului care a dus la moartea lui P’Nuea. El le-a ordonat oamenilor săi să-l bată pe fratele meu și o persoană puternică ca el a cedat în cele din urmă. Când Khun Suea mi-a spus că reușise să-l rezolve pe Kon, m-am simțit fericit și ușurat. Mi-a spus că trebuie să muncească din greu pentru a afla ce s-ar întâmpla dacă ar muri cu adevărat într-o zi, dacă Kon ar mai trimite pe cineva după el. Totul, totuși, s-a terminat cu bine. Nimeni nu ar fi îndrăznit să se joace cu cadavrul acestui tigru.
Nu se va mai întâmpla nimic.
– La ce te gândești?
– La Kon. Pun în ordine posibilitățile. Încă mi-e teamă că te-ar putea trăda. Ar putea fi un plan complex, s-ar putea preface că face ceea ce îți dorești, dar de fapt așteaptă doar să facă mișcarea.
Dacă ar fi fost vorba despre mine din trecut, nu aș fi stat să mă gândesc la astfel de lucruri, dar acum e altfel. Am petrecut prea mult timp cu Khun Suea și m-am transformat într-o persoană care clocește la fel de mult ca el.
– Ar avea curajul? Am în mână punctul lui slab. Dacă ar face ceva, nu aș putea garanta pentru siguranța unei anumite persoane.
– Ai avea curajul să-i ucizi fiica?
– N-aș avea, dar nu pot garanta pentru alții.
Punctul slab al lui Kon este fiica sa în vârstă de opt ani, care se află într-un somn adânc la spital, ca Frumoasa Adormită, după ce a fost implicată într-un accident în urmă cu câțiva ani, în timpul căruia soția lui Kon și-a pierdut viața. Fiica, pe de altă parte, a rămas în această stare. Se pare că ea este singura care a supraviețuit și se simte bine. Khun Suea mi-a spus că Kon a făcut ceea ce a făcut pentru că avea nevoie de mulți bani pentru a avea grijă de fiica sa în străinătate și pentru a rămâne să locuiască acolo.
Nu știu cât a câștigat din arme. Cred că își putea permite o viață liniștită dacă le folosea pentru el și pentru fiica sa. Dar lucrurile s-au înrăutățit când Khun Suea a făcut cercetări despre el și a aflat că încă face rău și refuză să-și accepte responsabilitatea față de Khun Suea. Toate documentele par să provină de la organizația lui Khun Suea, deși nu este așa. De ce, atunci când oamenii lui Khun Suea l-au urmărit, nu a fugit cu fiica sa?
El știe cât de profundă este relația mea cu Khun Suea. A încercat să mă urmărească pentru că știa că, dacă mi se întâmpla ceva, Khun Suea ar fi fost de acord să îi returneze slăbiciunea sa. Dar nu s-a întâmplat așa. Khun Suea mă ține aproape, are grijă de siguranța mea, iar Kon și oamenii lui nu se pot apropia de mine. Ei pot ajunge doar la falsul Saithan, o umbră care se plimbă înainte și înapoi în casa mea, ca atunci când a trimis o bombă pentru a mă amenința. Din fericire, nu mi s-a întâmplat mie. Dacă ar fi explodat în mâinile mele, aș fi înnebunit de tot.
De data asta l-au urmărit pe Kon până l-au încolțit. Acesta a mărturisit totul în scris, inclusiv faptul că a contactat un agent pentru a vinde armele. Agentul, însă, nu a acceptat. Pierduse deja o mulțime de bani fără să primească nimic în schimb, iar Khun Suea nu putea fi de acord să predea o cercetare atât de periculoasă. Acum, Kon caută o cale de scăpare.
Nu pot defini modul în care Khun Suea se comportă cu Kon. El are doar o fiică în tratament în spital, iar acum Kon este o jucărie în mâinile lui Khun Sing. Dacă face vreo șmecherie sau îi trădează din nou, ar însemna moartea fiicei sale neștiutoare. Acestea sunt lucrurile pe care le face Khun Suea. Ceilalți, atât oamenii lui Nuea, cât și Khun Sing, au alte modalități de a rezolva lucrurile. Știu că oamenii fratelui meu nutresc resentimente, la fel ca și mine, așa că sunt sigur că nu-l vor lăsa pe Kon să trăiască în pace.
S-a întors să-și trăiască viața ca un mort viu. Trebuie să mănânce din fosta lui farfurie cu oamenii pe care i-a trădat, să trăiască cu ura pe care toți o simt față de el. În plus, nu o mai are pe fiica sa care să aibă grijă de el. Viața ei este în mâinile noastre. Viața și moartea ei sunt lucruri simple. Cred că Kon suferă. A comis o crimă ale cărei consecințe au venit încet, dar dureros. Nu l-au ucis pentru a-și potoli ura, ci mai degrabă pentru a vedea un om murind încet.
Nu mă simt bine că l-am răzbunat pe P’Nuea în acest fel, dar nici nu pot să renunț la asta. Voi suferi mereu pentru că mi-am pierdut singurul frate mai mare din cauza lui.
Tok tok tok tok
Sunetul unor pași grei care intră în casă ne face atât pe Khun Suea, cât și pe mine să ne întoarcem. În această casă, sunt puțini oameni care pot intra și ieși liber, așa că ghicesc cine este. Dacă nu e Pleng, atunci e Khun Sing. De data aceasta, nepotul proprietarului casei intră arătând ca o fantomă. Pare încordat și are cearcăne sub ochi, părul ciufulit, dar aura lui de om bogat continuă să strălucească. Apropo, unde se dusese Pleng zilele astea?
– Pleng, ești beat? Vrei să mănânci ceva?
– Nu sunt beat, Phi. M-am întors doar să iau niște haine. Apoi trebuie să mă întorc să-i țin companie unchiului Thanaa.
– Încă mai are inima frântă? Am fost să-l văd și părea mai bine.
– Depinde de zile, unchiule. În unele zile e bine, în altele e groaznic. Dacă sunt distras, încearcă să se sinucidă. Mă enervează, unchiule Suea. E doctor, ar trebui să știe cum să se comporte, nu-i așa? Îi tratează pe alții, dar ar îndrăzni să-și arunce propria viață.
– Adu-l aici, ca să nu mai trebuiască să te duci și să vii tot timpul.
– E în regulă, unchiule. O să mă întorc la el acum.
Mh, îmi place relația dintre cei doi. Foarte puțini oameni sunt foarte apropiați. Nu prea se împrietenesc cu nimeni, dar se iubesc ca în familie. Când l-am vizitat pe doctorul Thanaa împreună cu Khun Suea, Khun Suea a pregătit mâncare pentru prietenul său. A rămas să-i asculte suferința și s-a cufundat în ceea ce doctorul a considerat a fi povestea lui personală. Când ne-am întors acasă, Khun Sing și logodnicul său a continuat să îl viziteze. Doctorul Thanaa părea foarte îndurerat. A spus că acea persoană a fost prima lui dragoste. Aveau planuri de viitor. Când ea își va termina studiile, se va întoarce să locuiască în Thailanda și se vor căsători. Doctorul economisise deja o mulțime de bani, dar în cele din urmă nu s-a mai întors pentru că și-a găsit un nou iubit străin și locuiesc împreună acolo.
Dr. Thanaa nu mai poate lucra și și-a luat deja o vacanță de trei săptămâni. Probabil că vrea doar să fie cu el însuși. Când va reuși să-și revină, toate acestea vor rămâne de domeniul trecutului. Din fericire, Pleng este acolo pentru a-i ține companie. În primul rând, asta e bine pentru că cei doi sunt prieteni. În al doilea rând, pentru că Pleng nu are atât de multă muncă la care să se gândească precum Khun Sing și Khun Suea, așa că are timp să se ocupe de doctor mai mult decât ceilalți.
Un moment. Khun Suea nu lucrează. Are mult timp liber și îl petrece răsfățându-mă. Mă ia neîncetat, în fiecare zi, atât dimineața, cât și înainte de a merge la culcare. Uite, hai să încercăm să terminăm asta mai întâi. Acum sunt îngrijorat doar de Pleng, nu știu cum au grijă unul de celălalt pentru că au ajuns să arate așa. Pare mort de oboseală, ca o persoană lipsită de somn.
– Cu ce ți-ai murdărit pantalonii?
Îi arăt blugii închiși la culoare pe care îi poartă Pleng, care se oprește și își coboară capul să se privească, apoi oftează.
-Cu vomă. Asta e nasol. Blugii ăștia au costat un braț și un picior. Ar fi bine să mi-i scot acum.
Nu glumește, chiar își dă jos blugii în fața noastră. Rămâne în boxeri, dar în timp ce-și dă jos blugii, din buzunarul pantalonilor îi cade telefonul mobil, care cade la picioarele mele. Nici Khun Suea, nici eu, nu reușim să-l ridicăm la timp, pentru că Pleng se apleacă mai repede.
La naiba… Parfum de iasomie…
Ăsta e mirosul lubrifiantului pe care Khun Suea și cu mine îl folosim când facem sex! Îl folosim în fiecare zi, nu pot să mă înșel! Probabil că mișcarea rapidă a lui Pleng a fost cea care mi-a adus mirosul. Mă înțepenesc și rămân nemișcat în timp ce îl privesc pe Pleng cum își aruncă blugii pe un umăr și se duce la bucătărie.
– Saithan…
Îmi dau seama de pe fața lui Khun Suea că este pe cale să mă întrebe chiar despre acest lucru. Probabil că și el a prins mirosul! Dau imediat din cap.
– Este un parfum foarte definit. Îl folosește și Pleng?
– Nu, Thanaa este cea care îl are.
Sunt în stare de șoc. Nu mă gândisem la asta. Credeam că Pleng se distrează cu prietena lui, sau cu altcineva. La Pleng totul se rezumă la distracție, petreceri și lucruri de genul acesta sunt la ordinea zilei. Acum, însă, a ajuns să renunțe la oamenii din afară și să se concentreze doar pe ei doi. Poate că nu folosesc gelul. Este evident la ce se folosește acel gel, iar eu l-am mirosit aproape imediat, imediat ce Pleng și-a dat jos pantalonii și a rămas în boxeri. Ca expert ce sunt, aș spune că l-a folosit des și nu cu mult timp în urmă. Probabil că l-a folosit înainte de a veni aici.
Sfinte Sisoe! Am să mor… Cât de mult au grijă unul de celălalt?!
– Khun Suea… Nu-mi dau seama cine e activ și cine e pasiv, pentru că amândoi sunt foarte masculini. Oh, la naiba cu asta. Sunt șocat!
– Nu îndrăznesc să mă gândesc la asta.
Khun Suea își freacă tâmplele, ca și cum ar fi îngrijorat. Cred că se gândește atât la nepotul său, cât și la prietenul său….
– Propun să nu ne amestecăm, să așteptăm să vedem ce se întâmplă. Nu este ceva ce putem schimba. Să așteptăm și să vedem. Tu ești unchiul, comportă-te politicos.
– Nu pot să-mi dau seama cine este dedesubt. Încerc să mă gândesc la faptul că există cineva care doarme pe burtă pentru a permite altcuiva să facă ceea ce facem noi. Doar că nu-mi pot da seama care dintre ei o face. E mai bine dacă îl las în pace, Saithan. E în regulă, nu-i așa? Unul dintre ei este nepotul meu, celălalt este prietenul meu. Și cu această diferență de vârstă… La naiba!
– Um, Khun Suea. L-ai luat și pe fratele mai mic al prietenului tău, nu-i așa? Ai uitat că eu sunt fratele lui P’Nuea, cel mai bun prieten al tău? M-ai prins de atâtea ori încât am pierdut numărătoarea. Cei doi pot sau nu să facă sex, asta e treaba lor. Ai răbdare și nu face mare caz din asta, lasă-le puțin timp.
La scurt timp după aceea, Pleng iese în bucătărie cu un pahar de suc de portocală în mână. Stă de vorbă cu noi o bună bucată de timp, înainte de a se duce să ia niște haine pentru a merge la Dr. Thanaa pentru a se culca. Bineînțeles, Khun Suea nu se bagă în seamă. Pleng pare suspicios și ne lasă cu dorința de a pune întrebări atunci când ne spune: – Dacă nu sunt treburi urgente, nu este nevoie să veniți la unchiul Thanaa. O să mă ocup eu de asta. Să veniți des ar fi doar o pierdere de timp, sau dacă vreți să veniți, sunați-mă să mă anunțați.
Hei, o spune de parcă ar fi stăpânul casei!
Două zile mai târziu
Azi este ziua în care Khun Suea mă va lua pentru prima dată la lucru cu el. Sunt emoționat încă de ieri, atât de emoționat încât nu am dormit. Nu am mai lucrat și nu am mai plecat nicăieri de luni de zile. Am fost la mall, am făcut câteva ture cu Khun Suea, am fost să-l văd pe P’Nuea, dar astăzi, anunțând că sunt soția lui, mă va prezenta tuturor, lăsându-mă să îi ajut scriind un rezumat al ședinței de astăzi.
Problema nu este dacă sunt pregătit sau nu. Mintea mea este pregătită, dar fiscalitatea mea nu atât de mult. Noaptea trecută Khun Suea m-a bătut la cap până la două dimineața. Știam că poate fi violent în pat. În parte îl tolerez, în parte îmi place, oricine ar fi excitat. Ar fi foarte bine dacă astăzi nu ar trebui să mă trezesc la șase și jumătate pentru a merge la serviciu cu el. Trezirea este dificilă, încă mă simt somnoros și mă dor șoldurile.
– Saithan, trezește-te.
Când aud sunetul ceasului deșteptător, îl ignor și continui să dorm. Cu toate acestea, când este Khun Suea cel care mă trezește, nu pot face același lucru. Soțul meu nu are un mod tradițional de a mă trezi, la fel ca acum…..
Ceva tare se freacă ritmic de șoldurile mele. Îi simt căldura, pentru că niciunul dintre noi nu poartă haine de ieri. Khun Suea a fost așa încă de la primele ore ale dimineții. Este un mod ciudat de a mă trezi, dar a devenit un obicei de-al lui. Khun Suea îl folosește pentru a mă penetra dimineața și seara.
– Hei! Vrei să o faci? Nu pot s-o fac! Dacă o facem, nu voi mai avea puterea să mă ridic să mă merg la muncă.
– Cum poți să te plângi? Ai doar douăzeci și patru de ani. Eu am peste treizeci și încă mai am energie. Dacă tot te-ai trezit, putem s-o facem? Doar un pic. Să fii băiat bun. Nu ne-am înțeles să facem de două ori pe zi?
– Khun Suea, ai fost foarte violent ieri, încă mă doare. Cred că este încă umflată. Dacă nu crezi, uită-te.
Khun Suea mi-a despărțit cu adevărat fesele și a mormăit în sinea lui că a fost vina lui. Nu mă plângeam de forța pe care o punea, îmi place când o face. Doar că o facem de multe ori și de fiecare dată e așa. Nu cred că mai pot rezista, dar nu am curajul să-i spun. Astăzi mă simt foarte rău în intestine, de parcă ar arde. De când m-am spălat ieri, mi-am dat seama că mă doare mai mult decât de obicei. Ieri, Khun Suea avea o altă unealtă: o bară lungă de plastic cu bile ridicate. Când a folosit-o a fost frumos, dar a folosit-o alternativ cu unealta lui și mi-a fost destul de greu să le mânuiesc pe amândouă.
– Nu pot suporta să te văd așa. Îmi pare rău, Saithan. Te doare atât de tare?
-Da, dar nu este grav. Deocamdată, e mai bine să nu repetăm ce am făcut ieri. Când mă voi simți mai bine, mă voi oferi.
– Cum să nu te ating? Singurul lucru pe care mi-l doresc tot timpul ești tu.
Ridic capul să mă uit la el când aud că vocea lui este diferită de cea obișnuită. Chipul lui frumos pare trist. Îmi pare rău să îl văd așa, știu cât de entuziasmat este. Știu, de asemenea, că probabil se abține să nu facă sex cu mine pentru că a văzut că mă doare.
– Ei bine… Putem face mai mult, doar să nu bagi nimic înăuntru. Chiar doare înăuntru.
– Chiar putem face altceva?
– Da…? De ce? Hei! Khun Suea! Nu am vrut să spun acum! Hei!
Mai repede decât lumina, Khun Suea se strecoară brusc sub pătură. Să nu crezi că s-a acoperit complet ca să-mi dea un sărut de bună dimineața. Sărutările lui de bună dimineața nu sunt pe gura mea. Mă sărută doar acolo jos, din ce în ce mai jos.
Mă face să-mi ridic șoldurile înainte de a strecura o pernă pe dedesubt. Face totul cu agilitate, în întunericul oferit de pătură. Doar pentru o clipă îi simt limba lui caldă lingându-mi ușor și dulce intrarea din spate. Când simt acea umezeală caldă, simt și o mică arsură, dar aceasta este înlocuită de plăcere.
– Așa îmi îngrijești rănile?
Mă prefac că saliva lui este grozavă, dar nu-mi ușurează durerea. Khun Suea mă face să-mi desfac picioarele și mai mult înainte ca limba lui să mă lingă cu voracitate, așa cum ar face-o un bărbat înfometat. Se pricepe foarte bine să-și folosească gura, atât când sărută, cât și în rest: reușește să-mi sugă toată energia, reușind să slăbească de fiecare dată un bărbat de mărimea mea.
Arunc pătura pentru că vreau să-l văd clar pe Khun Suea, cu fața încă ascunsă între picioarele mele. Cu cât își mărește ritmul limbii în cercuri pe pielea sensibilă din jurul acelui loc, cu atât mai mult parcă îmi vine să gâfâi. Mâinile mele se agață de părul lui negru pentru a-mi descărca dorința.
Nu știu de unde vine foamea lui Khun Suea, deși îl umplu de fiecare dată. Aseară am crezut că este sătul, dar în această dimineață încă mai are puterea să o facă din nou.
Tik tok Tik tok Tik tok
Ah! Ceasul deșteptător sună din nou! La naiba! Azi trebuie să mă duc la serviciu!
– Khun Suea, oprește-te. Avem o ședință la 8:30, nu-i așa? E deja șapte, hai să ne grăbim și să ne pregătim.
– Mmmh. Putem să-i facem să aștepte, nu contează. De fapt, este la ora nouă. Astăzi P’Sing vine la nouă. Pot să amân ședința.
După o jumătate de oră, m-a lins complet. Nu numai în spate, ci și scula mea a luat-o în gură. În aceste treizeci de minute, Khun Suea a continuat să-și folosească gura non-stop. Mă devora cu adevărat.
– Ajunge, nu vreau să întârzii. Este prima mea zi de muncă.
– Nu sunt încă sătul.
– Așteaptă până seara și vei mânca din nou. Haide!
– Mai roagă-mă o dată.
– Te rog! Dacă n-ar trebui să ieșim în oraș, te-aș mulțumi. Totuși, azi trebuie să lucrăm. Ajunge, haide… mh… Iubirea mea.
Îmi afund fața în pernă pentru că sunt prea jenată. M-a obligat deja o dată să-l implor și acum, dintr-o dată, aceste cuvinte mi-au scăpat involuntar din gură. Nu i-am spus niciodată așa, jur. Nu sunt un tip învechit și folosirea unor astfel de cuvinte nu-mi aparține. Au! Cum le-am pronunțat?! Nu îndrăznesc să ridic capul să mă uit la el. Nici nu vreau să știu cât de larg este zâmbetul lui în acest moment. Pun pariu că aș vedea un zâmbet încrezut.
– C-ce-ai spus? Ultimele cuvinte.
– Ești surd? Ahahah. Haide, dă-te la o parte, trebuie să mergem să ne spălăm.
– Dacă nu repeți, nu mă voi opri.
Și nu se oprește cu adevărat. Khun Suea mă mușcă de penis, nu tare, dar știu că o face pentru a se asigura că repet acele cuvinte. Dacă nu le spun, s-ar putea să-mi zboare capul. Oare am înnebunit? Nu m-ar mușca niciodată ca să mă rănească. S-ar putea să-mi lase urme de mușcături pe tot corpul, dar nu acolo.
– Vorbește mai tare!
– E jenant…
– În schimb, sunt frumoase…
Puterea strângerii lui începe să scadă și începe să-mi ciugulească lungimea penisului. Are canini și îi folosește pentru a mușca în sus și în jos, începând să mă facă să simt o senzație de arsură caldă.
– Bine, mă dau bătut, iubirea mea… . Acum hai să ne pregătim să mergem la muncă, iubireee! Nu mă mai mânca!
– Ești prea drăguț!
Hei, la naiba cu tine! M-a păcălit să mă repet și acum nu se mai oprește din tachinat. Khun Suea sare pe mine să se lupte cu mine și îmi adulmecă ambii obraji până mă dor. Trec câteva minute până când reușesc să-l dau jos din pat ca să mergem să luăm micul dejun. Oare chiar e ceva pentru care să pierd atât de mult timp, în ciuda muncii care trebuie făcută? Nu putem să ne luăm timp din muncă pentru asta! Este foarte enervant să ai pe cineva atât de atașat de sex, indiferent de vârstă!
Mai trece ceva timp până când Khun Suea se desprinde de mine și reușim să ne spălăm și să ne pregătim. Îmi folosesc baia, mă îmbrac și mă întorc în camera lui Khun Suea, dar nu-l găsesc. Eu sunt întotdeauna mai lent decât el, așa că el trebuie să fie deja gata. Copleșit, mă duc să-mi fac un sandviș în bucătărie. Cum nu am timp să pregătesc micul dejun astăzi pentru că el este lipit de fundul meu, îmi propun să fac ceva simplu. Sandviș cu ton sau ou prăjit, cârnați, coc câteva felii de pâine și masa este servită.
Stau în fața oglinzii observându-mă o vreme. Nu sunt obișnuit să mă văd în costum și cravată. Khun Suea a ales pentru mine o colecție de haine moderne, la modă, dar eu încă vreau să port pantofii mei de pânză și pantalonii care îmi ajung până la glezne. Dacă mă gândesc că trebuie să stau lângă el, cu siguranță nu pot să-l fac de râs. Este foarte elegant, cu aerul său de om de afaceri, este chipeș, emană bogăție, prestigiu: toată lumea se teme să îl deranjeze. A renunțat la imaginea casnică a unchiului libidinos care păcălește un băiat tânăr și care admiră în fiecare seară iasomia înainte de a urca în dormitor pentru a o mânca. Asta e ceea ce suntem el și eu.
Tok
În momentul în care deschid ușa camerei pentru a pleca, aud sunetul ușii de la grădină care se închide și îmi întind gâtul să mă uit. Îl văd pe Khun Suea ieșind dintr-o cameră de pe cealaltă parte a casei. Nu am intrat niciodată în acea zonă, nici măcar nu știu dacă există un proprietar sau nu, sau ce se află înăuntru. Îl văd pe Khun Suea închizând ușa și prăbușindu-se brusc pe podea. Panicat, alerg spre el.
– Khun Suea, ce se întâmplă?
Îl strâng în brațe când îl văd că tremură necontenit. Ce a văzut? Ce se află în acea cameră? Cu aceste întrebări, mă clatin să deschid ușa și intru.
Este un dormitor gol, mobilat spartan, foarte diferit de stilul care îi place lui Khun Suea. Nu e nimeni aici, deci ce s-a întâmplat cu el?
– Încă nu m-am vindecat.
– Cum?
Închid ușa și mă așez lângă Khun Suea, apropiindu-mi urechea pentru a-i auzi vocea tremurândă în timp ce continuă să vorbească.
– Camera asta… Ea este motivul. Credeam că m-am vindecat. Sunt îndrăgostit de tine, simptomele mele s-au ameliorat și nu se mai întâmplă nimic când facem sex. Chiar și coșmarurile s-au diminuat. Totul m-a făcut să cred că m-am vindecat, dar de îndată ce am intrat în această cameră, am început să tremur. Mirosul de sânge din acea zi încă mai pătrunde în toată camera, chiar dacă nu mai este nimic acolo. Un pat stupid și câteva amintiri vechi au fost suficiente pentru a mă trage înapoi în acea zi.
– Nu-i nimic, nu-i nimic. Putem continua să ne ocupăm de asta, nu trebuie să te grăbești să te faci bine. Te-ai îmbunătățit atât de mult. Când ești prins într-o criză, te poți controla. Vezi, acum nu mai ești nebun, nu mai distrugi lucruri și nu mai încerci să omori pe nimeni. Poți rămâne conștient.
Îl îmbrățișez și îi spun cuvinte de alinare până când nu mai tremură. Apoi îl duc să mănânce sandvișul pe care mi l-am făcut mai devreme. Caut un subiect de conversație care să-l facă să uite prin ce tocmai a trecut. Înțeleg de ce a vrut să se provoace pe sine însuși intrând încă o dată în acea cameră. Dacă ar fi fost cu adevărat vindecat, nu ar fi simțit nimic, și totuși nu a simțit nimic. Înseamnă că încă nu se simte bine, dar nu cred că este atât de grav. Khun Suea nu mai este la fel de speriat ca înainte.
Nu am fost uimit pentru că simptomele lui se simțeau o dată pe lună, ci pentru că a fost un mort în această casă! Înțelesesem că accidentul se întâmplase în altă parte, nu aici! Nimeni nu-mi spusese vreodată care era vechea cameră a lui Khun Suea, ba chiar nu mă dusese niciodată în acea zonă a casei.
La naiba, mi s-a făcut pielea de găină! Doar nu mă privești din vreun colț al casei, nu-i așa?
Îmi cobor capul ca să mănânc în tăcere sandvișul, gândindu-mă la asta….
Mă gândesc că în ziua în care voi merge la templu să-l văd pe P’Nuea, ar fi bine să închiriez o amuletă pe care să mi-o pun la gât….
