Cine a cucerit pe cine?
Rain a crezut că a fi sub un singur acoperiș este o șansă bună să-l facă pe Phayu să se îndrăgostească de el, dar… el a continuat să-i privească șoldurile și l-a intimidat cu acei ochi pătrunzători, chiar și râsul lui zgomotos l-a făcut pe Rain să-și acopere fundul tot timpul.*
(N/T: *Din cauza chiloților.)?
Știe că și bărbații pot fi timizi, dar ce poate face când știe că și lui Phayu îi plac bărbații? Chiar că se simțea ca o tânără virgină nevinovată.
Sunt foarte nervos.
În cele din urmă, incapabil să suporte să-l privească în ochi, Rain a anunțat că… se duce acasă… cu o voce miorlăită ca strigătul unei pisici.
Așa că acum erau în mașina parcată în fața aleii casei sale.
Phayu: – Părinții tăi sunt acasă?
Rain: – De ce întrebi?
Rain l-a privit confuz în timp ce șoferul își desface centura de siguranță.
Phayu: – Trebuie să vin să-i salut. L-am adus pe fiul lor care a dormit la mine toată noaptea.
Rain: – Da! Dar nu ne-am culcat împreună.
Phayu: – Nu am spus că am dormit în aceeași cameră.
După ce s-au certat, Rain a tăcut. Când l-a văzut pe Phayu care îl privea cu sprâncenele ridicate, era confuz dacă spusese ceva greșit. În timp ce și-a dat seama, șocul i se reflecta pe față… a te culca împreună era ca și cum ai dormi în același pat… înseamnă a face mai mult decât a dormi.
Nu îl voi lăsa să obțină asta așa de ușor.
Așadar, cum să mă iert că am crezut din greșeală că Phi Phayu va veni să salute și să-și ceară scuze.
(N/T* E puțin complicat din cauza jocului de cuvinte din limba engleză care nu poate fi redat cu aceeași acuratețe în limba română. După cum probabil v-ați dat seama până acum, Rain este cam inocent în ceea ce privește relațiile amoroase, cel mai probabil este virgin. De aceea, pentru el, sărutul pe care i l-a dat lui Phayu însemna foarte mult, și în mintea lui, el cu Phayu deja făcuseră ceva foarte serios. De aceea se gândește ca Phayu voia să vină înăuntru să își cearcă scuze față de părinți. ? Confuzia cu dormitul vine de la faptul că a încurcat expresiile a dormi cu cineva cu a te culca împreună cu cineva. Rain este virgin dar mintea lui nu este.) ?
Tăcere
Phayu: – Ce s-a întâmplat?
Rain: – Nu, părinții mei nu sunt aici. Sunt într-un turneu prin Europa și se vor întoarce în câteva zile.
spuse Rain nervos în timp ce Phayu zâmbea.
Rain: – De ce zâmbești?
Phayu: – De ce faci fața asta amuzantă?
Rain: – P’Phayu!
Persoana timidă a ridicat pumnul și a aruncat un pumn la întâmplare ca un copil, nu se luptase niciodată cu cineva, cum ar putea să se lupte cu un mare mecanic senior care participa la curse de ani de zile?
Apucat!
Un pumn mic a fost strâns în timp ce Rain ridică cealaltă mână.
Desigur, a fost capturat din ambele părți.
Phayu: – Oh, este înțelept?
Rain: – Dă-mi drumul ca să-ți arăt ce pot face.
Tânărul a încercat să-i smulgă mâna, dar a ținut-o strâns și când nu a putut să facă nimic altceva, a strigat.
Ca să nu mai vorbim că atunci când îl ținea de mână în acest fel îi făcea și inima să bată.
Phayu: – Sunt sigur că dacă îți dau drumul, poți face mai mult.
Dacă l-ar fi hărțuit numai verbal, probabil că Rain ar fi răspuns, dar era și aplecat peste corpul lui, blocându-l. Nu a avut timp să reacționeze, înainte să-și dea seama că era deja prins sub brațul lui puternic.
Rain: – Ce… ce ai de gând să-mi faci?
întrebă Rain pe un ton confuz, cu gura tremurând și mai mult, când fața ascuțită era la doar câțiva centimetri distanță.
Ei bine, prima dată când ne-am întâlnit, știam că ești chipeș, nu trebuie să fii atât de aproape.
Cel care voia să-i câștige inima, și-a ferit privirea în timp ce ochii ca de vultur se uitau la el, părea profund și intens, când respirația sa se simțea pe obrajii și buzele palide pe care le simțise noaptea trecută, a clipit și a încercat să se distanțeze putin.
Aseară, Rain l-a provocat. Dar când a venit dimineața, curajul i-a dispărut!
Phayu: – Ce crezi că voi face? a răspuns Phayu.
Nebun!
Pieptul îi tremura. Pentru că atunci când Phayu își mișca gura, buzele lui au atins ușor gura lui Rain, care și-a ridicat rapid ambele mâini pentru a-i împinge pieptul.
Dar oricât a împins, pentru că Phayu este mult mai puternic, nu a reușit.
Rain: – Eu… nu știu, dă-mi drumul.
Până la urmă, nu a putut decât să închidă ochii. Știa că va fi sărutat și s-a resemnat.
A crezut a daca va închide ochii inima lui nu va mai bătea atât de repede dar s-a înșelat amarnic. Când unul dintre simțuri i-a dispărut, a simțit o respirație caldă pe obraz, făcându-i și mai mult pielea de găină, mâna care-i strânse pumnul, se mișcă să-l apuce de umăr până când simți fluturi în stomac. Creierul lui și-a imaginat greșit că P’Phayu se uita din nou la gura lui!
Oh, doar sărută-l, nu fi timid, nu poți vedea nimic!
Phayu: – hahahahahahahahaha
De îndată ce răsună râsul, ochii lui Rain s-au mărit de surprindere. A văzut pe altcineva mișcându-se, stând drept și privindu-l cu un zâmbet surprins, nu a observat centura pe care Phayu o scoase, ceea ce a stârnit mai multe râsete decât omul mare care răsună în mașină.
Phaya: – Credeai că te voi săruta?
Rain: – Nu!!!
Bărbatul cu fata roșie se certa cu o voce ascuțită. Nu știe dacă ar trebui să fie supărat sau rușinat.
Dacă sunt supărat, trebuie să fiu supărat pe mine însumi pentru că mă gândesc prea departe.
Rain: – Eu… știam că nu mă vei săruta. Ei bine, nu m-ai prins.
Rain s-a întors în grabă să deschidă ușa, neștiind ce demon l-a determinat să spună ce a spus săptămâna trecută, când a încercat să deschidă ușa pentru a ieși din mașină. Dar acum important este să scăpăm…
Phayu: – Asta nu te deranjează?
Rain: – De ce ar trebui să mă deranjeze? Gândește-te singur.
Rain nu voia să fie supărat, dar acum a continuat să-și miște mâna care fusese strânsă de altcineva de parcă ar fi fost ars de apa fierbinte. A vorbit tare și a refuzat să se întoarcă să-l întâlnească pe cel care era prea fericit să-l tachineze.
Ei bine, sunt sigur că Phi Phayu își bate joc de mine.
Phayu: – Știai că al doilea an de facultate va fi mai dificil decât acesta?
Faptul că a schimbat subiectului l-a făcut pe Rain să se întoarcă.
Phayu: – Când vei intra în anul al doilea, va trebui să iei în serios designul. Nu este vorba doar de abilitatea de a lucra, vei fi mult mai stresat din cauza temelor. Proiectele vor fi mai grele și mai frecvente. Dacă nu-ți gestionezi bine timpul, vei pierde. Nu ai timp să pierzi timpul și să faci alte lucruri, a continuat Phayu.
Rain: – De ce îmi spui asta?
Rain i-a auzit pe seniori vorbind despre asta, dar ce legătură are asta cu ei acum? Phayu a zâmbit larg, dându-i drumul mâinii pe care o ținea.
Phayu: – Spun doar că, dacă Rain vrea să mă facă să mă îndrăgostesc de el, ar trebui să o facă înainte de a intra în al doilea an. Oh, dar dacă mă uit la stilul tău… nu pare să se potrivească gusturilor mele.
Rain: – Uf!!!
Ascultătorul oftă.
Ei bine, știam că atunci când voi fi la facultate, voi studia atât de mult încât nu voi mai avea timp să-mi găsesc un partener, dar ce păcat că nu sunt genul lui!
Asta este umilitor, asta e umilitor, asta e umilitor!
Acum doar această propoziție răsuna în capul lui Rain, care mai avea câteva luni la dispoziție înainte de a intra în anul al doilea, dar tânărul spusese deja că…
Rain: – Stai să vezi, te voi face să te îndrăgostești de mine într-o lună!!!
Phayu nu este surprins. Dar gura vorbitorului era palidă și tremura când tocmai și-a dat seama ce a spus.
Phayu: – Voi aștepta să văd. Nu ai intrat încă înăuntru?
Rain tocmai a ieșit din mașină fără să-și dea seama. Cât despre șofer, a coborât geamul de la mașină și a repetat râzând…
Phayu: – Ai o lună la dispoziție, Rain.
Apoi mașina mare a plecat când Rain a deschis gura.
Rain: Ce am facut? Ce tocmai am spus?
Băiatul s-a îndreptat spre casă ascultând sunetul propriilor cuvinte care se învârteau în capul lui.
Unu… Te voi face să mă iubești.
Doi…. Voi face asta într-o lună.
Cum naiba fac asta?
RRRRRRRR
Rain ar fi stat așa mult mai mult dacă nu ar fi fost telefonul din buzunarul pantalonilor care i-a vibrat până când l-a scos, iar numele care a apărut pe ecran l-a adus înapoi la realitate.
Rain: – Sky! Ce mai faci?!
Abia acum și-a amintit cu cine a fost aseară la pista de curse.
Într-un apartament de lux din inima orașului, Sky tocmai a ieșit din baie purtând aceleași haine ca ieri. Și-a dus telefonul la ureche și a ascultat strigătele prietenului său apropiat, care i-au confirmat că este în siguranță.
Sky: – Sunt bine, ce mai faci?
Rain: – Eu… ce mai fac? Sunt bine?
Vocea de la celălalt fir îl făcu pe Sky să suspine de ușurare, în timp ce Rain încă mai putea vorbi. Asta înseamnă că P’Phayu nu are tom yum pentru a face curry.* De asemenea, deoarece l-a mai întâlnit înainte, Sky nu se aștepta ca P’Phayu să nu fie atât de crud pe cât a spus prietenul său.
(N/T: *Expresia A face curry cu Tom Yum se referă la hărțuirea sexuala a cuiva.)
Sky: – Bine, am sunat să-ți spun că ți-ai scăpat cheile de la mașină, așa că le-am adus când m-am întors.
Nu a vrut ca prietenul lui să întrebe ce s-a întâmplat după ce s-au despărțit. În acest fel, el schimbă subiectul ca să nu-l întrebe despre el. De îndată ce a vorbit despre problema mașinii, Rain și-a amintit brusc.
Rain: – Bine, mi le dai luni. Dar ești bine?
Celălalt spuse pe un ton vinovat pentru că și-a părăsit prietenul, până când Sky a râs.
Sky: – Cum aș putea fi rănit? Sunt bine.
De îndată ce Sky închise prietenul său, două brațe puternice au fost înfășurate în jurul taliei lui, împreună cu corpul gol al unui bărbat, care a venit învelit într-un cearșaf și i-a lipit vârful nasului de obrajii netezi.
Phai: – Pleci deja?
Sky: – Nu am niciun motiv să stau aici.
Sky a tras de brațul din jurul taliei lui. A pus telefonul în buzunar, apoi s-a întors să se uite la fața lui și i-a vorbit cu o voce rece, total diferită de cea cu care tocmai vorbise cu prietenul său.
Phai: – Atât de rece, ai fost atât de drăguț aseară.
Ascultătorul nu i-a spus nimic, doar a ridicat din umeri și s-a dus să-și ia geanta și cheile de la mașina prietenului său, pe care le-a pus în buzunarul pantalonilor și a mers direct spre ușa dormitorului. Proprietarul camerei oftă cu regret.
Phai: – Poți să-mi dai numărul tău? a întrebat Phra Phai.
Sky: – Nu-mi amintesc.
Phai: – Spune-mi măcar numele tău.
Sky deschise ușa dormitorului și se întoarse să-l privească în ochi.
Sky: – Nu știu. Totul s-a terminat aseară.
Bang!
Sky a ieșit lăsând doar bărbatul gol întins pe spate în pat, cu ochii strălucind de regret.
Phai: Rece, dar… îmi place.
Phra Phai nu crede că va avea noroc, chiar i-a spus anterior lui Phayu că nu a găsit pe nimeni care să-i placă. La început, tot nu i-a atras atenția.
Văzând că era prieten cu băiatul lui Phayu, evident că l-ar fi ajutat să iasă în siguranță de la eveniment, dar, din moment ce era o persoană căreia îi plăcea să flirteze, a vrut să-l tachineze puțin. Nu credea că băiatul rece îl va lua in serios si ii va accepta oferta și cu atât mai puțin, că băiatul îl va afecta atât de mult și îi va plăcea de el.
Dar după ce au ajuns în pat, tânărul a cărui față nu era la fel de proeminentă ca a prietenul său (dar la fel de chipeș) s-a uitat la el cu ochii lui reci, PhraPhai a simțit ceva ce nu mai experimentase până in acel moment.
Cel mai bun pe care l-am avut în ultimii ani.
Phai: Oh, vreau numărul tău! strigă tânărul cu regret. Dar nu era genul care să meargă după cineva căruia nu-i păsa de el. Ultima noapte poate fi considerată o amintire bună.
Deși… amintirea tristeții din ochii lui strălucea foarte emoționant.
*****
O lună are treizeci de zile, dar doar patru săptămâni, așa că am doar opt zile libere pe care trebuie să le scad din timpul necesar redactării și pregătirii prezentărilor. Cât timp a mai rămas!?
Dacă cineva credea că Rain intenționează să studieze tehnologia construcțiilor, atunci a înțeles greșit. Pentru că ceea ce era în fața lui era o bucată mare de hârtie, dar ceea ce a desenat nu era o schiță, ci o explicație a ceea ce trebuia să facă în aceste treizeci de zile pentru a câștiga inima omului pe nume Phayu!
Mi-am dat cuvântul, trebuie să o fac!
Rain a recunoscut că i-a fost rușine de ceea ce a spus. Dacă era adevărat, el însuși nu a vrut să renunțe. Nu știa de ce, dar când cineva îl provoca, atunci încerca să câștige, până când va pierde, până nu va putea ridica capul.
Sky: – Hei, tu.
Rain: – Oh, salut prietene.
Persoana hotărâtă a luat imediat hârtia la piept și s-a întors, s-a uitat la prietenul său care stătea deja lângă el și a zâmbit în timp ce își fixa ochii pe hârtia din mână.
Sky: – Este ciudat, ai devenit brusc atât de interesat.
Rain: – Am nevoie de ceva timp să mă apuc.
Rain se dădu înapoi, aproape răsuflând ușurat că prietenul lui nu spusese nimic despre vineri. Dar tot timpul i-a cerut lui Sky ajutor pentru tot ce i s-a întâmplat și acum ar vrea tot atât de tare să îi ceară sfatul.
Ar trebui să-i spun că flirtez cu P’Phayu? Cu siguranță va muri de râs, se întrebă Rain. Nu era nevoie. Acestea fiind spuse, știa că prietenul său sigur va râde de el.
Sky nu s-ar fi gândit prea mult la asta, chiar dacă Rain i-ar spune că vrea să flirteze cu bărbați. Dar probabil va crede că este nebun, pentru că vrea să cocheteze cu cineva despre care a declarat că îl ura. Chiar dacă era un prieten apropiat, îi era rușine de toată situația.
Așa că s-a dus și l-a întrebat.
Rain: – Dacă mă gândesc să flirtez cu cineva și am doar treizeci de zile, ce ar trebui să fac?
Sky: – Nu este vorba de Ple?
Când prietenul lui l-a întrebat, Rain a fost surprins. S-a întors să se uite la fata frumoasă la care se holba mereu înainte, dar de data aceasta nu a simțit nimic.
Poate a înnebunit din cauza acelui sărut.
Rain: – Bine, așa este. Sky a bănuit bine. Nu este vorba de Ple.
Sky: – Ei bine, dacă este Sik sau Po, este destul timp. Dar în cazul tău…
Prietenul cu o față obișnuit, în comparație cu prietenul său, se uită la Rain care își umfla obrajii.
Sky: – … Cred că nu poți decât să-ți arăți fața în fiecare zi. Dacă se întâmplă să ai noroc, vei reuși.
spuse Sky în glumă, ușurat că cel mai bun prieten al lui nu se mai gândea la P’Phayu, pentru că asta ar însemna că nu o să-l doare capul, totul va reveni la normal și liniște, dar nu știa că persoana la care Rain se referea era tot Phi Phayu.
Rain: – Corect. La acea sugestie, Rain dădu din cap.
Rain: – Dar unde ar trebui să mă întâlnesc cu acea persoană?
Sky: – De ce, este la altă facultate?
Rain: – Oh, da, altcineva. Apropo, ai început să faci raportul pentru ora asta?
Sky: – Raportul meu este același cu al tău, deoarece suntem în același grup. Ai început să-l faci?
Rain a râs privind în altă parte, s-a uitat la lista de zile libere pe care le avea și apoi a decis…
Nu te mai gândi la asta, arată-ți fața timp de treizeci de zile și îi va înmuia inima. Acesta este gândul persoanei care se îngrijorează că nu poate face față provocării, dar când s-a gândit la zâmbetul celui care i-a spus că nu e în stare…
Rain: – O voi face, doar așteaptă să vezi! a spus Rain cu privirea arzând ca focul.
Dacă Sky ar ști ce are de gând să facă, prietenul lui ar întreba ce s-a întâmplat?
*****
După ce aproape că a leșinat din cauza muncii, deoarece profesorul a spus să-i trimită raportul la ora cinci, Rain a ieșit în grabă de la universitate pentru a-și îndeplini planul.
Apoi creierul său înțelept i-a spus că locul unde ca avea șansa să-l întâlnească pe Phayu trebuie să fie…la atelier.
Ei bine, acum știe unde sunt casa și atelierul.
Aon: – Oh, ai venit să-l vezi pe Phayu? Același tip care a condus remorca de tractare în noaptea aceea, la naiba!
Rain: – Bună, Phi.*
(N/T: *Phi aici nu e folosit cu sensul de senior, ca in cazul lui Phayu, ci denotă o persoană mai în vârstă. Un fel de nenea în limba română.)
Rain și-a ridicat în grabă mâna pentru a saluta persoana pe care o cunoștea deja după față, dar a găzduit în secret puțină ură pentru că el a fost cel care l-a făcut să se grăbească.
Rain: – Nu crezi că mașina mea se va strica? a spus Rain sarcastic.
Oh, când văd fața acestui operator, îmi este foarte dor de P’Phayu.
Aon: – Hahaha, nu există nicio posibilitate ca domnul Phayu să facă o astfel de treabă. Dacă el ți-a reparat mașina, nu este nevoie să mai vii cu ea a doua oară.
Rain a râs, l-a urmat, și-a mijit ochii spre persoana care-și arăta fața.
Rain: – Unde este Phi Phayu?
Aon: – Corect, știam că trebuie să fi venit să-l vezi pe domnul Phayu.
La naiba, am uitat, dacă crede că sunt un băiat a lui P’Phayu.
Rain: – Hei Phi, Phi Phayu și cu mine suntem doar Phi și Nong.*
*adică sunt doar senior si junior de la aceeași facultate.
Rain a încercat să se uite în altă parte, prefăcându-se că a uitat ce face aici. Dar ascultătorul nu l-a crezut pentru că râdea în hohote în timp ce ridica mâna și o mișca înainte și înapoi.
Aon: – Nu fi timid. Știu totul. Hai, dacă vrei să-l aștepți pe domnul Phayu, mai bine îl aștepți in birou.
Rain a rămas cu gura închisă dorind să se certe, dar nu a reușit să ajungă la persoana care s-a întors să-l călăuzească și a fost nevoit să-l urmărească.
Cel puțin îl cunoștea cineva. Mai bine decât să se furișeze și să sune cineva la poliție. De asemenea, a avut noroc că P Aon (care s-a prezentat, dar nici măcar nu a întrebat) era cel mai vechi în acest atelier și părea să știe totul.
Aon: – La ce oră este întâlnirea ta cu domnul Phayu?
Rain: – Phi Phayu nu vine în fiecare zi?
Aon: – Nu, domnul Phayu lucrează non-stop. De cele mai multe ori vine doar în vacanțe. Aici, domnul Saifah este la conducere. Dar noaptea asta, a plecat primul pentru că urma să-și întâlnească iubitul.
Rain: – Saifah?
Aon: – Fratele lui.
Rain: – Oh, ascultătorul a dat ușor din cap și a întrebat:
Rain: – Deci, vine P’Phayu azi?
Aon: – De ce nu suni și întrebi? Trebuie să ai numărul lui.
Rain se scărpină pe obraz neputând să răspundă. Avea numărul lui, dar gândul că trebuie să sune și să audă vocea bărbatului atât de aproape de ureche, încât îi gâdila inima. A fost până la punctul în care nu se putea decide să sune, dar părea că, dacă nu voia să piardă timpul venind aici, trebuia să sune.
Aon: – O, sau vrei să-i faci o surpriză? Bine, îl voi suna și îi spun că cineva așteaptă să-l vadă.
Rain: – De ce ești atât de sigur că P’Phayu și cu mine suntem mai mult decât senior și junior?
Aon: – Oh, pentru că domnul Phayu te-a adus să dormi în atelier.
Ploaie: – În ziua aceea, m-a prins ploaia.
Aon: – Nu știu dacă te-a prins ploaia. Știu doar că domnul Phayu a venit să te ia când era totuși obosit. Există o singură cameră, există un singur pat. Cum aș putea să cred altfel? Nong, îl voi suna mai întâi pe domnul Phayu.
P’Aon ar fi putut spune asta fără să se gândească, dar Rain nu putea decât să ridice mâna în aer.
Stai puțin, dacă pe mine m-a adus să dorm în aceeași cameră. Mă pune pe gânduri acum. Câți oameni a adus P’Phayu să doarmă aici!
Rain: Uau, sunt enervat. Cu câți alții ai mai fost aici???
Rain și-a strâns nervos pumnii și dinții, își mișcă și picioarele frustrat până a vrut să-l lovească pe seniorul chipeș în față.
Bine, ce fel de persoană este!
*****
Phayu este surprins când persoana de la atelier îl sună pentru a spune că este un băiat care așteaptă să-l întâlnească. Nu credea că va îndrăzni să vină atât de curând…
Ce fac înainte de muncă?
Frumosul arhitect s-a grăbit să curețe locul de muncă cât mai curând posibil, apoi să se uite la fața acelui băiat încăpățânat, dar când a intrat în birou, l-au întâmpinat o pereche de ochi tulburi, apoi s-a întors să vorbească în continuare cu P. Aon.
Aon: – Dacă vrei să afli mai multe, doar întreabă. Dacă știu, o să-ți răspund.
Phayu: – Despre ce vorbești?
Phayu intră și îl aude pe muncitor spunându-i lui Rain.
Aon: – O, domnule Phayu, sunteți aici? Rain așteaptă de două ore.
În două ore, se pare că băiatul s-a apropiat de el.
Phayu: – Astăzi este ziua fiului tău, nu? Phayu se uită în ochii lui.
Aon: – Ah, da, mai bine mă întorc, plec.
Muncitorul i-a strâns rapid mâna, i-a făcut cu mâna băiatului și a fugit imediat din birou.
Bineînțeles, ochii maestrului erau înspăimântați.
În birou au rămas doar două persoane. Phayu s-a uitat înapoi la băiat, așteptându-se să se înroșească sau să facă o mutră amuzantă, dar a văzut doi ochi plini de furie. Cu o încruntătură care imita mișcarea pe care o folosea pentru a-l alunga pe P’Aon.
Phayu: – Ți-a mâncat pisica limba?
Rain: – La dracu!
Ascultătorul s-a încruntat și a făcut un pas spre persoana care stătea pe canapea.
Phayu: – Am spus clar că nu vreau să folosești cuvinte urâte.
Fața lui Rain tremura ușor, dar apoi se ridică și-și puse complet geanta pe umăr.
Rain: – Îmi pare rău, plec.
(Ridicare)
Desigur, seniorul l-a prins de braț chiar la timp. Nu știa ce a mers prost..
Phayu: – Ce s-a întâmplat?
Rain: – Nimic, am văzut că tocmai te-ai întors și ești obosit, poate vrei să te odihnești, nu vreau să te deranjez.
Phayu încă îl ținea strâns de braț.
Phayu: – Nu-mi spune că ai așteptat două ore ca să-mi vezi fața două minute și cu asta ești mulțumit… fericit să mă vezi.
Rain: – Nu mă poți păcăli ca pe ceilalți!
Lui Rain nu-i venea să creadă că cineva ar putea fi atât de narcisist. Ei bine, el este de acord că o astfel de față are dreptul să fie narcisistă. Maniera în care seniorul se încruntă, în timp ce mâna care îi ținea brațul se strânse și prin ce trecuse până acum, îl învățase să nu lupte în zadar. Doar să rămână tăcut.
Phayu: – Ești gelos?
Rain: – La dracu!
Rain s-a mișcat când Phayu i-a dat drumul, și-a încrucișat brațele peste piept și a zâmbit.
Zâmbetul acela este atât de dulce.
Phayu: – Văd clar că Rain este gelos pe mine.
Rain: – Nu sunt gelos.
Persoana care insistă că nu-i plac bărbații și a făcut toate acestea pentru că și-a dorit să învingă seniorul narcisist.
Phayu: – Sigur?
Rain: – Sigur.
Vocea lui s-a slăbit treptat pe măsură ce a întâlnit ochi ascuțiți, apoi… nu era sigur că Rain continua să vobească din cauza contactului vizual încrezător și a început să-și vadă propria mână care l-a tras cu căldură de la cealaltă parte.
Phayu: – Rain.
Nu a vrut să-i vadă fața, dar când i-a strigat numele, a ridicat instinctiv privirea și i-a permis buzelor calde să apese rapid pe buzele lui moi.
Rain: – Hei!!!!
Băiatul a făcut un pas înapoi, dar cealaltă persoană a fost mai rapidă și l-a prins imediat de talia mică. Și-a supt strâns buzele și înainte de a se trage înapoi, i-a șoptit lângă ale lui.
Phayu: – Dacă nu-ți place să mă încurc cu alți oameni, atunci fă-mă să mă îndrăgostesc de tine până când Rain devine singurul pentru mine.
Apoi, Phayu i-a aruncat un zâmbet prietenos care a făcut-o pe persoana pe care a sărutat-o să roșească…
Se pare că zâmbetul seniorului îl făcea pe Rain să se înroșească mai tare decât sărutul.
Phayu: – Dar se pare că te vei da bătut.
I-a fost rușine mai puțin de un minut. Cealaltă persoană este atât de jignitoare încât persoana care nu renunță să tragă de antebrațul atât de puternic îi spune:
Rain: – Pot, pot!
Phayu: – Dificil.
Rain: – Am spus că pot!
Rain a spus mai tare decât înainte, înainte de a realiza că firea lui înfierbântată a vorbit în același timp cu cel mai în vârstă, deoarece Phayu râdea și el în hohote.
Atât, băiatul și-a împins mâna, s-a întors și s-a îndreptat spre ușă.
Rain: – Plec.
Phayu: – Așteaptă.
Nu numai că a tăcut, dar Phayu a întins mâna să-l ia din nou de mână și apoi… a zâmbit.
Phayu: – Vino la cină cu mine… în caz că vrei.
Rain: – Cine vrea să mănânce cu tine?
La naiba! Ar fi trebuit să-mi retrag mâna de enervare, dar ei bine… Am fost de acord să mă țin așa de el. Pentru că vreau să câștig, nu mă deranjează să fiu mincinos…
Inima lui spunea asta, dar nu știa de ce mâna lui s-a întors să-l țină pe Phayu…