Enigma lui Omega – Capitolul 22

Versiunea audio: accesați link

https://www.youtube.com/watch?v=c2JCLpFzXbM

Era sărbătoarea de Anul Nou.

Shen Tai nu putea înțelege de ce doamna Huo îl invitase și  îl chemase să vorbească cu el, un străin .Dar apoi se gândi că poate pentru că era un străin, era interesată de el.

Da, resentimente, aceasta fusese emoția lui Shen Tai față de familia Huo pe care o simțise la ea.

Ochii doamnei Huo erau blânzi, dar cercetători.

– Știu că tu și Moyu sunteți într-o relație. Ai luat contraceptive?

Shen Tai se simți și mai stânjenit. Dădu din cap prefăcându-se calm.

– Am semnat un acord că nu voi avea copii.

– Acesta este un lucru bun pentru tine.

Doamna Huo își strânse pătura și spuse calm:

– Dacă nu poți da naștere unui Enigma, copilul tău nu va avea nicio valoare pentru familia Huo.

Aceste cuvinte erau atât de reci și inima lui Shen Tai tremura violent. Știa că era imposibil pentru Huo Moyu să aibă un copil cu el, pentru că era doar un Omega cu un nivel de feromoni de nivel B. Știa că avea mai multe șanse de a câștiga la loterie decât să dea naștere unui Enigma. Cea mai probabilă combinație pentru a da naștere unui Enigma e Un Enigma cu un Omega de clasă A. Aceasta din urmă era o condiție necesară pentru a deveni viitoarea soție a lui Huo Moyu. Dar încă se simțea inconfortabil de utilitarismul și disprețul față de viață prezentat în el.

– Nivelul de feromoni este atât de important?

– Bineînțeles că este important, mai ales în lumea unui Enigma.

 Doamna Huo oftă.

– Știai că Moyu și Cheng Chen aveau și o soră Alfa?

– A menționat asta și a spus că nu mai este aici.

– Era o fată foarte bună, o Alfa de nivel A. Era destul de bună inițial, dar din păcate…

Doamna Huo își coborî ochii, fără a-și ascunde tristețea.

-Tragedia ei a început când s-a născut Moyu și a continuat cu nașterea lui Cheng Chen.

– De ce?

– Pentru că avea doi frați mai mici cu care nu putea concura niciodată. Chiar dacă ar fi făcut tot posibilul, decalajul genetic nu putea fi depășit. Ea era sora cea mai mare a doi Enigma, deci putea prelua doar afaceri marginale ale lui Xingzhou. Pentru un Alfa care avea o stimă de sine ridicată, aceasta a fost o lovitură devastatoare. Oricât de norocoasă și de bogată era pentru cei din afară, ea putea trăi doar în inferioritate și durere.

Doamna Huo își apăsă ușor fruntea de geamul rece.

– A murit din cauza unei supradoze de droguri în San Francisco și era mai tânără decât Moyu de acum.

…………………………………………………………………………………………………..

Unul după altul, soseau membri din familia Huo. Pe unii, Shen Tai îi mai întâlnise, dar cei mai mulți dintre ei aveau fețe necunoscute. Familiile celor patru copii ai domnului Huo se măriseră, iar acum erau patru generații sub un singur acoperiș. Se putea spune că familia era prosperă.

Shen Tai se așeză în liniște lângă Huo Moyu, ascultându-l vorbind cu rudele lui. Huo Moyu vorbea cu oamenii de cealaltă parte care veniseră și jucau un joc de societate cu mai multe rude. Copii alergau prin sufragerie râzând și țipând și, din când în când, scoteau țipete zdrobitoare. Acest conac gol și liniștit avea în sfârșit o oarecare emoție și vitalitate ca într-o casă normală.

În acel moment, veni o fată Alfa. Arăta de vreo 12 sau 13 ani și era foarte frumoasă. Își salută rudele politicos arătând ca un mic adult.

Buzunarul de căptușeală al lui Shen Tai conținea mai multe plicuri roșii[1], toate pregătite pentru copiii de acasă. El scoase unul, i-l dădu și spuse:

 – La mulți ani.

Fata acceptă plicul roșu cu generozitate, se uită la Shen Tai și spuse:

 – Am auzit că ați absolvit Universitatea de Știință și Tehnologie și că lucrați într-un institut de cercetare. Aveți o diplomă de master? Ați studiat pentru un doctorat?

– Studiez.

Fata dădu din cap și se uită rapid la Shen Tai.

– În competiția Cupei Tineretului organizată de HKUST vara trecută, am câștigat premiul I național la lotul de matematică. Mă gândesc să-mi fac studiile la HKUST pe viitor. Desigur, am și alegeri mai bune.  Ce părere aveți de campusul HKUST?

Shen Tai fu șocat de maturitatea, ordinea și încrederea în sine a acestei fete. Când era la această vârstă, bătrânii lui chiar dacă îi dădeau un plic roșu, se sfia și se ascundea. Era cu atât mai puțin posibil ca el să aibă o conversație atât de calmă și să domine subiectul. Se gândi brusc la fratele lui Huo Moyu. Cât de frustrat ar fi dacă ar pierde în competiție.

Shen Tai zâmbi și spuse:

 – Cred că este foarte bun. Nu știu însă dacă ei pot îndeplini cererea ta.

– Îmi place foarte mult HKUST, dar sunt încă un copil și planurile mele de viitor nu au fost pe deplin formate.

Fata îi zâmbi lui Shen Tai.

– Lăsați un mesaj WeChat ca să devenim prieteni. Am întrebări pe viitor.

După ce fata plecă, mai multe rude o lăudară una după alta. Shen Tai se aplecă spre Huo Moyu și îi șopti:

 – Ai fost așa când erai copil?

Huo Moyu chicoti:

 – Nu e drăguț?

– Drăguț.

-Eram mai deștept decât ea.

 Huo Moyu prinse mâna lui Shen Tai sub masă și o învălui ușor cu palma lui lată.

Shen Tai își răsuci imediat degetele încovoindu-le în palma fierbinte a lui Enigma. Cei doi făcuseră tot felul de lucruri intime, dar ținându-se de mână în secret în fața altora, nu. Spera că această ambiguitate și dulceață  putea persista cât mai mult.

Mai târziu, apăru domnul Huo. Stătea într-un scaun cu rotile, avea tâmplele albe, iar spatele celor două mâini ofilite erau acoperite de pansamente.

Shen Tai își aminti de fotografia lui pe care o văzuse pe peretele de expoziție al companiei. Oamenii din industrie  vorbeau despre această persoană importantă. Se spunea că era o figură legendară și unul dintre veteranii care promovaseră dezvoltarea viguroasă a industriei pământurilor rare. Era ,de asemenea un antreprenor puternic.

Descendenții lui se ridicară în picioare și-l salutară la unison.

Domnul Huo dădu din cap:

– Sunteți cu toții aici. E grozav că am o familie atât de mare.

– Tată, arăți mult mai energic astăzi, spuse Huo Shen zâmbind.

Asistenta din spatele lui spuse:

 – A mâncat azi o jumătate de castron de orez și câteva bucățele de legume. A tras și un pui de somn după-amiază și și-a adunat destulă putere pentru a sărbători Anul Nou.

Toată lumea aplaudă bucuroasă.

Domnul Huo  zâmbi:

 – Uitați-vă la voi, adulți, nimic nu s-a schimbat. Bine, foarte bine.

Asistenta  împinse  scaunul cu rotile în capul mesei , apoi ceilalți se așezară unul câte unul și  începură să mănânce cina de Revelion.

În timpul cinei, domnul Huo vorbi mult, încet și poticnit, inclusiv câteva cuvinte despre companie și mai multe instrucțiuni pentru familia sa, cum ar fi rezolvarea conflictelor dintre soț și soție și educarea copiilor . Combinate cu condiția sa fizică, acestea avură un aspect foarte surprinzător, dar oarecum trist.

După masă, copiii și nepoții făcură pe rând felicitări de Anul Nou bătrânului. Apoi fu pregătit ceaiul. Fiecare se apropia de acest venerabil șef al familiei cu câte o ceașcă de ceai și îi adresa urări.

Pe măsură ce Huo Moyu se apropia, Shen Tai nu se putu abține să nu se simtă puțin nervos. Încă din ziua stagiului lui la Xingzhou, el voise să vadă adevărata față a acestui antreprenor legendar. Dar la acel moment, domnul Huo deja fusese semi-pensionat în mod neașteptat. Shen Tai devenise acum nepoata domnului Huo, chiar dacă era temporar. Istoria  domnului Huo și a lui Xingzhou îi veniseră în minte dintr-o dată. Era prima dată când simțea cu adevărat energia uriașă a familiei Huo și  putuse vedea foarte clar decalajul imens dintre el și Huo Moyu.

Cei doi  ridicară ceștile de ceai și se înclinară respectuos.

 – La mulți ani, bunicule.

Domnul Huo dădu din cap și zâmbi. Când îl văzu pe Huo Moyu, expresia lui deveni evident plină de viață.

– Cum e la companie în ultima vreme?

– Totul este în regulă, poți fi sigur.

– Ai grijă și de sănătatea ta.

– Da.

Domnul Huo se uită din nou la Shen Tai.

-Mi-au spus ceva despre tine. Nu este ușor pentru un Omega să aibă o astfel de carieră, dar acum că te-ai căsătorit în familia noastră Huo, ar trebui să faci tot posibilul să pui familia pe primul loc și ai grijă de asta.

Shen Tai șopti:

 – Am înțeles.

– Dă familiei Huo un Enigma cât mai curând posibil.

Shen Tai răspunse cu respect, dar se simți neputincios în inima lui. Această figură legendară își pierduse brusc lumina sfântă.

Domnul Huo  făcu semn asistentei din spatele lui și  spuse:

– Acesta este un mic cadou de salut. Voi băieți puteți trăi o viață bună.

 Asistenta scoase un plic roșu și i-l dădu lui Shen Tai.

– Mulțumesc.

După ce toți juniorii făcură urările de Anul Nou, domnul Huo obosise și fu dus înapoi în cameră pentru a se odihni.

Unii se uitau la televizor, alții jucau cărți, iar alții discutau, așteptând să sune clopoțelul de Anul Nou pentru a finaliza întregul proces de Revelion.

Huo Moyu fu târât să joace cărți cu părinții săi.

Shen Tai  luă telefonul mobil, se duse în sufrageria pustie și făcu un apel video bunicii sale.

Decorul de aici era în stil european, putea fi deghizat în hotel străin.

Bunica punea o mulțime de întrebări, îngrijorată dacă se adaptase la plecarea în străinătate, dacă era obosit de la zbor etc.

Apoi discută cu Shen Qin  despre meniul de Revelion. Soacra și nora discutau despre lucruri gătite în casă, iar atmosfera era armonioasă. Shen Tai se simți mai confortabil privind-o pe Shen Qin.

După ce stătură de vorbă o jumătate de oră, Shen Tai se ridică și se îndreptă spre ieșire pentru a lua o gură de aer proaspăt.

Când Shen Tai era pe cale să iasă, Huo Cheng  Chen îi tăie calea. El nu știa dacă tocmai intrase  sau îl bloca. Indiferent cum era, Shen Tai deveni imediat alert.

Huo Cheng  Chen râse.

– De ce ești nervos? Ce pot să-ți fac?

– Nu ai niciodată nimic frumos de spus.

 Shen Tai continuă nepoliticos:

-Ce vrei să spui de data asta?

– Mă înțelegi mereu greșit .

Huo Cheng  Chen își țuguie buzele inocent.

 – Vreau să te ajut de fiecare dată, dar tu continui să-mi respingi bunătatea.

Shen Tai se încruntă și se uită la el.

Huo Cheng  Chen făcu câțiva pași mai aproape de Shen Tai.

 – Ei bine… miroși ca fratele meu mai mare.

Shen Tai trase aer în piept. Își dădu imediat seama că Huo Cheng Chen insinua că fără ca Huo Moyu să-l fi marcat,  el eliberase în mod deliberat feromoni pe el. Chiar dacă ei doi nu erau  unul lângă celălalt, mirosul de feromoni era în continuare acolo.

Huo Cheng  Chen râse din nou.

 – Ceea ce vreau să spun este la fel ca data trecută. Te voi ajuta să obții marca fratelui mai mare. Asta îți dorești cel mai mult? Corect?

  Shen Tai spuse rece:

 – Nu voi avea încredere în tine și nu voi fi folosit de tine. Ai putea la fel de bine să economisești ceva timp și să-l petreci pentru a-ți îmbunătăți performanța.

– De ce ești atât de respingător? Aceasta este, evident, o situație de câștig-câștig.

 Huo Cheng  Chen își încrucișă brațele pe piept.

– Nu vrei să fie Enigma al tău?

– Nu vreau să am nimic de-a face cu tine.

– Vrei și nu vrei.

 Privirea ascuțită a lui Huo Cheng  Chen se înfipse în ochii lui Shen Tai.

Sub firele puternice ale lui Enigma, Shen Tai simțea că picioarele îi erau puțin slabe. Era privit de acei ochi și chiar își pierduse curajul de a se certa sau de a minți și strânse pumnii în secret.

–  Dacă vrei ceva, fă-o cu demnitate.

– Cu demnitate?

 Huo Cheng  Chen nu se putu abține să nu râdă zgomotos.

– În circumstanțe normale, este imposibil ca fratele meu cel  mare să marcheze un Omega de clasă B care nu are gene bune. Poate că te place acum, doarme confortabil cu tine și te are. Nu-l deranjează să te țină lângă el, dar asta-i tot. Când va apărea soția care se potrivește cu el, nu vei putea face nimic, doar vei asista neputincios la căsătoria lui cu aceasta.

Shen Tai era atât de supărat încât inima îi tremura. Huo Cheng  Chen îi îngreuna lucrurile și îl umilea din nou și din nou, iar fiecare cuvânt pe care-l spunea era sfâșietor pentru că fiecare cuvânt era adevărat.

– Pentru că ai prea puține jetoane în mână, poți merge tare doar cu câștigurile tale mici. Indiferent de ce, atâta timp cât obții marca lui, indiferent de metoda pe care o folosești, vei câștiga mai mult.

 Cheng  Chen clipi.

– Cum e, nu ești entuziasmat?

Shen Tai spuse rece:

– L-ai învins vreodată în viața ta? De ce crezi că poți controla o persoană atât de puternică?

– Se spune că fratele meu cel mai mare este  indestructibil și aproape că nu are slăbiciuni, dar la urma urmei este totuși o ființă umană. Indiferent cât de puternic este un Enigma, el va fi în continuare la fel de fragil ca un copil în perioada anuală susceptibilă[2].

Corpul lui Shen Tai înțepeni pentru o clipă și, în acel moment extrem de scurt, el observă tremurul pe corzile inimii sale, care era o emoție numită „șovăială.”

Huo Cheng  Chen simți că-și atinsese obiectivul. Afișă un zâmbet plin de semnificație și plecă, lăsându-l pe Shen Tai  înghețat, incapabil să-și revină.

Perioada de susceptibilitate… era într-adevăr cea mai fatală slăbiciune a unui Enigma. Apărea mai ales primăvara și vara, când vremea era caldă. În această perioadă, Enigma  va degenera. Multe instincte animale devin foarte periculoase și fragile. Dacă Enigma poate trece de perioada vulnerabilă cu un Omega pe care îl marchează, el va trece printr-o perioadă dulce și satisfăcătoare, altfel va fi un chin.

Pentru un Enigma celibatar, acesta este cel mai ușor moment pentru a fi exploatat și înjunghiat pe la spate. De aceea el se va retrage într-un loc absolut privat și sigur pentru a trece prin asta.

Shen Tai nu se aștepta ca Huo Cheng  Chen să aibă o asemenea idee, dar aceasta era într-adevăr singura slăbiciune a lui Huo Moyu la care se putea gândi. Huo Cheng  Chen avea dreptate, aceasta este șansa lui cea mai probabilă de a obține marca lui Huo Moyu.

Dar pentru ce ar fi vrut o astfel de marcă? Aceasta nu ar fi fost  promisiunea lui Moyu dată persoanei pe care o iubește cu intenția de a-și petrece restul vieții cu ea. Ceea ce era cu adevărat important nu era marca.

Ar trebui să găsească o oportunitate să-i amintească lui Huo Moyu de această slăbiciune. Shen Tai credea că trebuie să fie atent la această intrigă a lui Huo Cheng  Chen. Poate că, atâta timp cât domnul Huo era încă în viață, nu va îndrăzni să facă mișcări mari, dar nu putea să garanteze nimic pentru  viitor.

Când fu aproape de miezul nopții, familia Huo se adună în curte, așteptând să se declanșeze petarde. Câțiva copii alergau și săreau în zăpadă, cu fețele înroșite de felinarele mari și roșii, care păreau foarte festive.

Când Shen Tai era copil, nu avea rude sau tovarăși de joacă de vârsta potrivită. Era prima dată când sărbătorea Anul Nou cu atât de mulți oameni. Impresionat de atmosfera plină de viață, se simțea cu adevărat un membru al familiei , chiar dacă era doar o scurtă iluzie. Aruncă o privire către persoana de lângă el, soțul său nominal, și îi îmbrățișă în tăcere brațul.

Huo Moyu își aplecă imediat capul pentru a se uita la Shen Tai. Privind în jos din acel unghi, el îi văzu genele lungi și întoarse în sus. Capul lui Shen Tai era ușor înclinat spre el, făcându-l să pară foarte ascultător. Shen Tai se simți observat  și ridică și el capul. Privirile celor două persoane se întâlniră și inimile lor tremurară violent.

Shen Tai nu putu să se uite în ochii lui Huo Moyu prea mult. Era intimidat. Își întoarse privirea și întrebă:

 – Ai câștigat  la jocul de cărți?

– Am câștigat puțin.

 Huo Moyu continuă:

 – Dacă îmi spui ceva drăguț în seara asta, îți voi oferi un plic mare și roșu.

Shen Tai zâmbi și spuse:

 – Felicitări că te-ai îmbogățit?

— Prea vulgar, spuse încet Hu Moyu.

– Ce ai spus?

Huo Moyu coborî vocea și mai mult.

– Nu contează, dacă țipi frumos în noaptea asta.

Fața lui Shen Tai se înroși. Nu știa ce să spună când fu brusc surprins de trosnitul petardelor.

Artificiile erau permise în munți, dar aceste zece mii de petarde erau suficiente pentru a exploda atmosfera caldă a noului an. Țipetele copiilor se ridicară și scăzură. Shen Tai  zâmbi și-și acoperi urechile. Spera în sinea lui să facă asta în fiecare an.

Întors în camera de oaspeți, Shen Tai se uită în ochii lui Huo Moyu.

– Mă duc să fac un duș.

Huo Moyu îl ținu de umeri, îl trase mai aproape de el și îi smulse cu pricepere plasturele cu anti feromoni de pe ceafă.

– Împreună.

Apa caldă căzu din capul de duș deasupra capetelor lor, învăluindu-i pe cei doi în ceață. Temperatura apei era relativ ridicată în acest moment, dar sărutările pe care Huo Moyu le  lăsa pe umerii și pe gâtul lui Shen Tai erau și mai fierbinți. Shen Tai era ținut în brațe de Huo Moyu cu o mână în jurul taliei.

Când Huo Moyu îl întoarse și se împinse cu înverșunare în el, Shen Tai fu lipit de perete. Pieptul său atingea plăcile reci și tari de faianță, iar spatele i se contopea cu pieptul fierbinte și puternic al lui Huo Moyu. El simțea cele două lumi de gheață ca pe un foc extrem de stimulant.

Baia se umplu rapid de aburii cețoși. Huo Moyu îl sărută pe Shen Tai atât de mult și de puternic, încât acesta se simți fără suflare, iar picioarele i se înmuiară. Huo Moyu îl îmbrățișă, îl târî afară din cabina de duș, îl aruncă pe patul din dormitor și  îl penetră în continuare din spate.

Shen Tai țipă până când vocea îi deveni răgușită și obosi. Își îngropă fața în plapumă și plânse încet, abandonându-și corpul complet mișcărilor frenetice ale lui Enigma. Dinții lui  Huo Moyu se aflau la doar un centimetru de glanda lui Shen Tai. Nu era prima dată când mușca posesiv gâtul lui Shen Tai, dar el nu  putea fi niciodată absolut mulțumit. Nu știa de câte ori avusese dorința de a mușca cu putere pentru a-l marca pe Shen Tai. Deși rațiunea învingea de fiecare dată, dorința de a merge împotriva instinctului era din ce în ce mai puternică. Plăcerea supremă era strangulată de acea rațiune. Din cauză că nu putea marca, furia i se intensifica și se abătea cu putere asupra lui Shen Tai. La urma urmei, persoana din brațele lui era cea care îl făcea mereu să-și piardă controlul. Ea era vinovata pentru slăbiciunea lui.

Nu fusese niciodată o persoană ahtiată după sex, dimpotrivă, era foarte reținut în ceea ce privește nevoile sale sexuale. Dar cu acest Omega ciudat, după sex voia un altul și încă un altul. Iar a doua zi rămânea mereu în pat strângând în brațe acel corp ce-l amețea cu feromonii lui.  Era greu de spus dacă acest Omega o făcea intenționat sau nu.

Shen Tai nu știa câte tulburări avea în inimă acest Enigma  care îl trăgea în acel moment. Nu mai știa nimic și nu putea decât să cadă cu Huo Moyu în dorințele sale primitive, iar și iar.

      Shen Tai dormi adânc, fără presiunea de a se trezi devreme pentru muncă. Voia doar să-și elibereze oboseala în pilota  caldă în prima zi a noului an.

Până când fu trezit de Huo Moyu.

Shen Tai se uită la el. Acesta avea o față serioasă. Huo Moyu se uită pe fereastră. Era înnorat și ningea ușor.

— Ridică-te și îmbracă-te.

– Cât este ceasul? Am dormit prea mult?

 Shen Tai văzu că chipul lui Huo Moyu părea foarte ciudat și se gândi că făcuse ceva greșit.

Huo Moyu lăsă ochii în jos și spuse solemn:

– Bunicul meu a plecat dimineață.

Shen Tai nu reacționă .

– Îmbracă-te repede!

Shen Tai îndură durerea din tot corpul și se ridică din pat, îmbrăcându-se în grabă. După ce aproape că se împiedică de pantaloni, creierul lui haotic se trezit dintr-un vis și înțelese despre ce vorbea Huo Moyu. După ce se îmbrăcă, se întoarse să se uite la Huo Moyu.

 – …dimineață?

– Ei bine, a plecat în somn. Tocmai am aflat.

 Huo Moyu se ridică și se îndreptă spre ușă cu o față nemișcată glacială.

Shen Tai se gândi mult timp înainte de a scoate o propoziție.

– Condoleanțe.