Enigma lui Omega – Capitolul 28

Enigma lui Omega – Capitolul 28

Shen Tai avu un somn lung și adânc. Era prea obosit. Când perioada de estru se termina și nivelurile hormonale reveneau de la anormal la normal, toată puterea fizică excesivă din această perioadă avea să fie „adunată” la rândul său. Ca să nu mai vorbim că el singur îndurase tortura fără fund a unui Enigma, pe toată perioada susceptibilă.

Când se trezi, draperiile din cameră erau bine închise, Shen Tai nu avea idee dacă era zi sau noapte.

Shen Tai deschise ochii și pipăi cu palmele locul de lângă el care era gol și răcoros. Era evident că persoana era plecată de mult. Deși știa că Huo Moyu se trezise, ​​încă nu se putea abține să nu se simtă dezamăgit. La urma urmei, Huo Moyu se agățase de el în fiecare minut și secundă în ultima săptămână, mâncând, dormind și făcând baie. Avusese nevoie de compania lui, îl urmărise în orice clipă.

Shen Tai avu un puternic sentiment de irealitate în legătură cu tot ce se întâmplase. Întinse mâna și atinse partea din spate a gâtului. Plasturele hemostatic fusese scos de  pe glandă și exista o urmă care nu mai putea fi ștearsă pentru tot restul vieții. El putu simți clar prezența feromonilor de abanos, iar corpul și voința lui nu-i mai aparțineau numai lui. Dar chiar și cu atâtea dovezi realiste, încă se simțea ca și cum ar fi fost într-un vis. 

Huo Moyu îl marcase.

Huo Moyu îl marcase?!

Shen Tai nu se putu abține să nu-și pună mâna pe burta lui plată. Copilul lor ar putea fi deja aici? Rata sarcinii era extrem de mare în perioada de estru. Atâta timp cât nu luase măsuri contraceptive, probabilitatea de a nu rămâne însărcinat era un eveniment cu probabilitate mică. Copilul lui și al lui Huo Moyu… doar gândul la acest lucru îi făcea deja inima să bată cu tandrețe fără margini.

Fu cufundat în emoții pentru o lungă perioadă de timp. Pe măsură ce creierul i se limpezea, îi revenea treptat un eveniment de rutină. Legea muncii prevedea că e interzis un absenteism, l-ar fi contactat bunica în ultimele zile, dacă… Stai! Shen Tai își aminti brusc că telefonul său mobil fusese zdrobit de Huo Moyu.

Shen Tai se ridică din pat și îi veniră în minte scenele care se întâmplaseră în acea noapte, dar nu putu conecta tonul de apel ciudat cu schimbarea bruscă a lui Huo Moyu. La urma urmei, era dincolo de sistemul lui cognitiv. Își ținu capul între mâini, apoi își frecă părul și decise să facă o baie pentru a reveni la realitate cât mai curând posibil.

Atât picioarele, cât și talia erau extrem de dureroase, iar camera care fusese curățată era încă plină de miros de poftă. Gândindu-se la absurditatea acelor zile, chipul lui Shen Tai  deveni fierbinte.

Se mută încet la baie. Când își dădu jos hainele și se privi în oglinda acoperită cu semne de dragoste, fu… pur și simplu inestetic. Își întoarse repede privirea și intră în duș.

După ce făcu un duș, ieși în timp ce își ștergea părul. Camera era încă întunecată, doar lumina difuză din baie oferea o luminozitate slabă. Era pe cale să meargă lângă pat și să aprindă lumina când văzu pe cineva întins pe canapeaua din colţ. Apăru o siluetă întunecată şi înaltă.

Shen Tai tresări. Se uită la picioarele lungi suprapuse:

– Moyu? De ce nu aprinzi lumina?

O mână se întinse spre lampa de pe măsuța de cafea și apăsă ușor întrerupătorul cu vârfurile degetelor lui subțiri. Se făcu brusc lumină, ceea ce făcu ușor să se vadă emoția, ochii lui erau adânci și grei, irisii erau ca niște cercuri de roți strânse, iar pupilele erau găuri albastre Bahamas fără fund și totul ar fi fost înghițit dacă cineva cădea în ele.

Un fior rece i se lipi de coloana vertebrală și i se urcă în vârful capului. Corpul lui Shen Tai tremura ușor. Putea simți mai bine decât înainte fluctuațiile emoționale ale lui Huo Moyu, ceea ce însemna că era mai susceptibil la influență.

Simți frică.

Cu o urmă de așteptare, se luptă și spuse „soțule”, dornic ca Huo Moyu să-i răspundă cu entuziasm și cu dragoste, așa cum o făcuse în ultimele zile.

Răspunsul lui Huo Moyu fu să-și exprime dezgustul nedisimulat cu o ușoară încruntătură între sprâncene și luă o pungă de plastic transparentă de pe măsuța de cafea. Înăuntru era un telefon mobil zdrobit.

 – Cunoști principiul acestui lucru?

Shen Tai  privi telefonul în gol. Nu era sigur dacă  înțelesese întrebarea lui Huo Moyu.

– Există un dispozitiv în interior care poate emite  infrasunete[1]. Tonul de apel special este mecanismul de declanșare. Oamenii pot auzi doar tonul de apel  nu și  infrasunetele. Cu toate acestea, acest tip de undă infrasunete poate afecta sistemul endocrin.

 Huo Moyu spuse sarcastic:

 – Huo Cheng Chen te-a ajutat. Vorbeai despre principii. Ei bine, a fost nevoie de acest lucru special pentru a face față unui Enigma.

Mintea lui Shen Tai  rămase suspendată. În viața lui fuseseră foarte puține momente în care era complet incapabil să gândească. Cu cât problema era mai complexă, cu atât mai mult era o provocare, dar acum era foarte panicat .

Huo Moyu se ridică și merse către Shen Tai pas cu pas.

Frigul care îi invadă măduva osoasă îl făcu pe Shen Tai să se împiedice înapoi cu doi pași, iar apoi nu se mai putu mișca… Huo Moyu nu-l lăsa să se miște.

Huo Moyu se apropie de Shen Tai, și-și lăsă capul în jos și  privi cu atenție acest chip frumos și palid, inima lui bătând necontrolat. La urma urmei, în ultimele șapte zile,  experimentase cea mai pasională dragoste din lume, lăsând în urmă nenumărate amintiri. Își aminti că, în perioada susceptibilă, luptase până la moarte, fără ezitare pentru a-și proteja și poseda Omega, dar perioada susceptibilă trecuse și se trezise. Ridică telefonul mobil în punga de plastic la nivelul  feței  lui Shen Tai, amintindu-și să privească realitatea, în loc de această față care se pricepea să se prefacă. Vocea lui sună rece.

– Vrei să explici ?

Shen Tai clătină din cap și șopti:

 – Nu știu.

 El nu știa despre ce vorbea Huo Moyu sau de ce telefonul său mobil avea un dispozitiv infrasunete… Își aminti brusc că în după-amiaza incidentului…  fusese chemat de Shen Qin  pentru a aduce confort bunicii lui. Apoi, Shen Qin îi luase din greșeală telefonul mobil când ieșise să cumpere alimente… pentru mai mult de o oră.

 Shen Qin… nu, Shen Qin nu avea această abilitate… era Huo Cheng Chen!

Pupilele lui Shen Tai se micșorară violent, dar în ochii lui Huo Moyu, el doar căuta o modalitate de a scăpa.

Shen Tai se uită la Huo Moyu și spuse în panică:

– Nu sunt eu vinovatul, nu știu ce s-a întâmplat cu telefonul meu… M-am dus acasă în ziua aceea, iar tatăl meu mi-a luat telefonul. Nu știu ce e cu dispozitivul acela cu infrasunete.

Shen Tai însuși știa că această explicație era prea șchiopătată, dar acesta era întregul adevăr. Văzând expresia lui Huo Moyu devenind din ce în ce mai sumbră,  îmbrățișă brațul lui și  eliberă feromoni în încercarea de a-l liniști.

– Moyu, ascultă-mă, și eu sunt în panică acum, doar dă-mi drumul…

Ochii lui Huo Moyu fulgerară înverșunat. El smulse brațul lui Shen Tai, îl apucă de gâtul zvelt și alb cu mâinile lui mari și-l apăsă pe Shen Tai de perete.

– Ai planificat totul.

 Resentimentul de a fi trădat de persoana care punea capul  pe perna lui îl făcuse supărat și cu gânduri ucigașe. Fusese înșelat de aspectul blând și pașnic al acestui Omega și încălcase în mod repetat regulile, eliberând intenții bune și adorându-l. Nu fusese niciodată atât de preocupat de orice alt Omega și chiar avusese ideea să-l țină lângă el mult timp. Acest Omega însă se unise în liniște cu dușmanii săi pentru a-i întinde o capcană!

Aspectul cald, aspectul zâmbitor și aspectul emoțional al lui Shen Tai  continuau să apară în fața ochilor lui. Acele frumoase scene în care se înțelegeau se transformau în filme mute, suprapuse în mod constant cu Shen Tai în mintea lui. Memoria lui era falsă, acest Omega era atât de lacom, atât de disprețuitor, atât de viclean!

Inima i se simțea de parcă era strânsă de mâini invizibile. Nu putea înțelege o asemenea umilință în viața lui.

– Ei bine…

 Shen Tai se strădui să se ridice în vârful picioarelor, scâncind ușor de durerea de a nu putea respira. Făcu ochii mari și  privi neîncrezător la această persoană cu ochi injectați , cu privirea feroce și cu privirea de ură față de el. Acesta era Omega lui!

Lacrimi limpezi îi curgeau pe obraji, iar Shen Tai  experimenta schimbarea drastică din rai în iad.

Huo Moyu îl aruncă pe Shen Tai la pământ înainte să fie pe cale să se sufoce.

Shen Tai își acoperi gâtul și tuși violent, fața i se înroșise și înota în lacrimi. El își ridică încet capul și spuse răgușit:

– Nu am făcut…n-am făcut nimic.

Huo Moyu își netezi pantalonii de la costum, se ghemui și  ciupi bărbia lui Shen Tai.

– Ce nu ai făcut? Nu ai folosit perioada de estru pentru a te târî pe mine sau nu ai folosit perioada susceptibilă pentru a te uni cu dușmanii mei să complotezi, să-mi furi marca?

Inima lui Shen Tai explodă în bucăți și nu putu explica nimic.

– Ești cu adevărat deștept și bun la a te preface. N-ai făcut carte degeaba.

 Huo Moyu îi strânse bărbia cu răutate.

– Acum gândește-te, cum au putut fi atâtea coincidențe? Poate că nici accidentul de laborator de acum patru ani nu a fost. A fost o capcană pe care ai plănuit-o, dar m-am reținut și m-ai atacat din nou la întâlnirea cu investitorii. Erai sigur că nu te voi lăsa în pace și chiar ai făcut tot posibilul să  mă îndrăgostesc de tine.

Shen Tai clătină tremurând din cap. Chiar și atunci când Huo Moyu se temuse de el în primele zile, nu spusese niciodată cuvinte atât de răutăcioase și de dureroase. Nu era deranjat să rostească cuvinte rele. Adevăratul Huo Moyu chiar era o persoană fără scrupule?

– Știi ce am pierdut în ultimele șapte zile? Am marcat un Omega de proastă calitate care este complet nedemn de marca mea și poate că l-am lăsat însărcinat cu sămânța mea, sămânța unui Enigma de cea mai înaltă calitate.

 – Sub influența undelor infrasunete, perioada mea de susceptibilitate a venit cu trei sau patru zile mai devreme decât era prevăzut. Încă nu aranjasem lucrurile . Huo Cheng Chen a profitat de această perioadă pentru a-și uni forțele cu mai multe părți pentru a scădea valoarea acțiunilor. A cumpărat cantități mari. Afară, totul s-a schimbat, iar eu mă ascundeam acasă ca un animal, incapabil să fac altceva decât să te fut. Dacă tatăl meu nu ar fi muncit atât de mult pentru a stabiliza situația, probabil că Huo Cheng Chen ar fi luat conducerea.

Shen Tai se uită la Huo Moyu în gol, cu ochii plini de panică și de disperare.

Un vis dulce se transformase într-un coșmar.

Huo Moyu se ridică și se uită condescendent la Shen Tai, care stătea întins pe pământ incapabil să se miște. Ochii aceia care erau plini de tandrețe și dragoste nu de mult îl priveau de parcă s-ar uita la ceva murdar.

 – Tu credeai că ai obținut ceea ce ți-ai dorit, credeai că mă vei putea controla luându-mi marca. Nimeni nu mă poate controla, nimeni nu mă poate păcăli, vei plăti prețul.

…………………………………………………………………………….

Huo Moyu era ocupat să curețe mizeria de afară și nu avea timp să se ocupe de „afacerea”Shen Tai, așa că aranjă ca un bodyguard să-l supravegheze.

Shen Tai era în arest la domiciliu Deși Huo Moyu nu-i restricționase cu adevărat libertatea personală, nu putea să meargă la companie sau să plece acasă. Avea pe el marca lui Huo Moyu și i-ar spune imediat cuiva pe care îl cunoștea că fusese expus, așa că nu putea merge nicăieri decât să stea la casa lui Huo.

Îi luase o jumătate de zi pentru a-și scoate conștiința de sine din durerea și rușinea extreme, să recunoască faptul că era în criză.  Trebuia să înceapă să se gândească calm la totul de  dinainte și de după, și la cum să rezolve problemele pe care le avea la îndemână.

Cuvintele lui Huo Moyu fuseseră foarte dureroase, dar erau bazate pe neînțelegeri și pline de furie. Pe lângă speculații rău intenționate despre el din cauza unor neînțelegeri, în ceea ce privește partea de marcare, Huo Moyu spusese deja că nu îl va marca. Gândind din perspectiva lui Huo Moyu, aceste reacții de stres erau în conformitate cu natura umană. El era victima, dar Huo Moyu nu era făptașul. Vinovații erau Huo Cheng Chen și Shen Qin.

În loc să fie trist și să-i pară rău pentru el însuși, de ceea ce avea cea mai mare nevoie acum era să se calmeze, să se calmeze și să se calmeze din nou.

Prioritatea principală era să-și dovedească nevinovăția și să rezolve neînțelegerea dintre ei.

Shen Tai cumpără un telefon mobil nou, dar copia de rezervă descărcată din stocarea în cloud era incompletă. Nu avusese timp să verifice ce informații de lucru fuseseră pierdute.

Fuseseră doar șapte zile de vacanță de estru, iar astăzi era a opta zi. Profesorul său se întorsese din Africa de Sud și poate cere concediu medical doar profesorului și lui Cheng Xi Mei.

Bunica trimisese, de asemenea, mesaje în ultimele zile. Motivul pentru care nu fusese îngrijorată de dispariția bruscă a nepotului ei timp de o săptămână era pentru că știa și că Shen Tai intrase în estru, iar Shen Qin trebuie să-i fi spus asta.  În plus, pentru a controla problema lui Shen Qin de a cheltui bani la întâmplare, Shen Tai transferase lui Shen Qin doar 1.000 de yeni pentru cheltuieli zilnice, iar alte cheltuieli fuseseră calculate separat. Cu toate acestea, Shen Qin nu-l sunase nici măcar o dată în această săptămână. Acest lucru era suficient pentru a demonstra că Shen Qin acceptase banii lui Huo Cheng Chen și îi luase telefonul mobil cu premeditare.

Shen Tai o sună pe bunica lui, inventă câteva scuze pentru a o liniști și îi spuse că a lipsit de la serviciu din cauza perioadei  de estru. Va trebui să lucreze peste orele în aceste zile și va dura ceva timp până se va putea întoarce să o vadă. Bunica își exprimă înțelegerea și îi spuse să fie atent la sănătatea lui.

Shen Tai întrebă din nou:

 – Unde este el?

 Când îl menționă pe Shen Qin, simți un sentiment de ură de nedescris în inima lui, nu se simțit trist, ci doar dezgustat. Acesta provocase durere în mod repetat lui și familiei sale. Persoana care adusese dezastrul, tatăl său biologic, putuse să facă rău părinților pentru așa-numita „dragoste” în trecut, dar acum își trădase fiul în mod natural pentru profit. Ceea ce-l făcea să deznădăjduiască cel mai mult era ideea că între ei exista o legătură de sânge care nu putea fi ștearsă. Shen Qin era ca o tumoare întinsă pe el și pe bunica lui. Le sugea sângele fără să le distrugă mușchii și oasele.

– Se uită la televizor în sufragerie.

Bunica spuse zâmbind:

– Are grijă de mine. Totul e bine acasă. Nu trebuie să-ți faci griji.

– …Asta e bine.

Shen Tai încă nu știa cum o să se ocupe de Shen Qin.

— A-Tai …

 În cuvintele bunicii simți o ezitare.

– Ce s-a întâmplat?

Bunica își coborî vocea și spuse:

 – Shen Qin s-a plâns la mine de mai multe ori, spunând că nu-i spui tată și că ești și foarte rece cu el. Bunica știe că nu poți să-l ierți, dar ce s-a întâmplat. nu poate fi schimbat, iar viața va continua.

Shen Tai trase aer în piept și strânse mâinile în pumni. Bunica lui nu va ști ce i-a făcut acest fiu care părea să-și fi „recunoscut și corectat greșelile”, pentru că nu va putea suporta. Presiunea mentală cu care era împovărat trebuia să rămână un secret. Era o răsplată pentru bunica lui care îl crescuse cu toată inima. Dar cum putea el să rezolve frustrarea și resentimentele din inima lui? !

Spuse rece:

– I-am dat deja o șansă lăsându-l să intre în casă, nu mai este nimic între noi doi.

După ce tăcu o clipă, bunica scoase un oftat lung.

………………………………………………………

Shen Tai voise inițial să-și recapete sănătatea fizică cât mai curând posibil prin muncă, dar stătuse câteva ore în fața laptopului fără să citească o pagină de materiale.

Alfa și Omega marcate vor avea o interacțiune emoțională mai profundă la nivel fiziologic, ceea ce însemna că îi păsa mai mult de Huo Moyu acum și era capabil să afecteze emoțiile acestuia. El fusese înțeles greșit, umilit și mustrat de Enigma și toate acestea îl făceau să se simtă fără suflare în fiecare secundă.

Încercase să ceară numărul de telefon al lui Huo Cheng Chen prin You Bai Yue, dar acesta nu răspunsese la WeChat. De asemenea, se gândise să se confrunte cu Shen Qin, dar pentru Huo Moyu, ei erau tată și fiu cu aceeași inimă și complici. Cum ar fi putut să creadă că el și Shen Qin nu mai aveau nicio legătură de familie.

Nu știa cum să demonstreze.

În următoarele câteva zile îi fu foarte greu, fie să doarmă, fie să stea toată ziua în fața calculatorului. Eficiența lui în muncă era extrem de slabă. Devenea ciudat și indiferent și uneori… părea că ezită să vorbească, ceea ce îl făcea și mai reticent să iasă din cameră.

Își dorea foarte mult să vorbească cu Huo Moyu, dar acesta pleca devreme și se întorcea târziu în fiecare zi, sau nu se întorcea deloc, așa că nu găsise niciodată momentul potrivit.

Mai târziu, se gândi că Huo Moyu ar putea să-l evite intenționat, poate pentru că îi era teamă că va elibera feromonii, va dori în mod natural să-și protejeze Omega, iar feromonii ar putea deveni un mijloc de răpire emoțională.

Dar era prea nerăbdător să mai aștepte, nu voia să rămână în această stare pentru totdeauna și nu putea pretinde că este bolnav și să stea departe de casă. Așa că în noaptea aceea, el rămase în sufragerie și îl așteptă pe Huo Moyu. A trebuit să aștepte multe nopți.

Heng Shu și Ayi Lan veniră să-l convingă de trei ori că tânărul stăpân este supărat.

Shen Tai spuse calm:

– Dacă există o problemă, trebuie să o rezolvăm. Ce rost are să amânăm. În plus, nu pot sta tot timpul în spatele ușilor închise. Am o familie, un loc de muncă și o viață de a mea.

– Nu există nicio posibilitate ca tânărul stăpân să vă lase să mergeți la companie.

Heng Shu spuse solemn:

– Nu va lăsa pe alții să știe că v-a marcat.

Shen Tai își strânse buzele. Știa că în inimile lui Heng Shu și al altora, el fusese condamnat pentru că era un „Omega inferior” care îi înșelase în mod deliberat pe Huo Moyu. Spuse hotărât:

 – Așa că vreau să vorbesc cu el .

– Dacă vreți să vorbiți, trebuie să așteptați până ce mânia tânărului stăpân se potolește. Știți câte pagube i-ați făcut? Acum este ocupat în fiecare zi…

Pe neașteptate, Huo Moyu se întoarse.

Shen Tai crezuse că este pregătit mental, dar când intră în contact cu privirea rece a lui Huo Moyu, inima lui nu se putu opri din cădere. Se forţă să facă doi paşi înainte şi spuse încet: 

— Moyu, hai să vorbim.

Ochii lui Huo Moyu rămaseră în fața lui Shen Tai doar pentru un moment foarte scurt, apoi el trecu drept pe lângă el fără să-și încetinească pașii.

– Trebuie să-mi dai șansa să mă apăr.

 Shen Tai se întoarse, se uită la spatele lui Huo Moyu și  ridică vocea.

Huo Moyu lăsă o propoziție fără să se uite înapoi:

 – Te ascult.

Shen Tai strânse din dinți și urcă la etaj după el.

Huo Moyu își scoase haina de costum,  o aruncă pe masă, apoi se așeză pe scaun, închise ochii și-și frecă sprâncenele cu degetele subțiri.

Shen Tai se uită la privirea obosită a lui Huo Moyu și se simți nestăpânit de necontrolat.

– Vorbește repede, spuse Huo Moyu nerăbdător.

Shen Tai își aranjă gândurile pentru o clipă și spuse succint: 

– Nu am făcut asta, nu știam despre asta.

Huo Moyu deschise încet ochii și se uită la Shen Tai cu un dispreț nedisimulat.

– Știu că nu crezi. Am nevoie de câteva minute să explic toată povestea.

– Cui îi pasă de asta?

 Tonul lui Huo Moyu era plin de sarcasm.

“…”

— Întotdeauna ai vrut marca mea, nu?

Shen Tai lăsă ochii în jos.

– Da, fiecare Omega tânjește să fie marcat atunci când este în estru. Acest lucru este instinctiv.

— Dar când nu erai în călduri?

Shen Tai deschise gura, dar simțea că i se bloca ceva în gât. În orice moment, tânjise să fie marcat de Huo Moyu, tânjise să fie plăcut de Huo Moyu, tânjise să fie considerat singurul din viața lui…a lui Huo Moyu. Ce fusese în neregulă să-i placă pe cineva. De ce îi venise acest sentiment?

Tăcerea lui Shen Tai făcu ca ochii lui Huo Moyu să devină mai întunecați.

– Și atunci… voiam asta.

 Shen Tai simți ceva în corpul său urlând pentru a scăpa de constrângerile invizibile. Spusese acele cuvinte și scăpă altele în continuare:

 – Pentru că îmi plăceai în acel moment, un val uriaș a răsărit în inima mea.

Shen Tai își adunase toată puterea pentru a mărturisi, dar ceea ce primi fu doar rânjetul lui Huo Moyu. Se uită la Huo Moyu în gol, deodată pierdut.

– „Îți plăcea” de mine…

 Huo Moyu răscoli.

 – Nu e nou?

Shen Tai simți o durere ascuțită în inimă.

– Orice Omega care se apropie de mine mă „place”. 

Sprâncenele încruntate ale lui Huo Moyu arătau supărarea.

– Parcă ar fi un lucru atât de mare, era doar o emoție vagă, pe care ai încercat să o folosești pentru a mă constrânge. Ai făcut-o pentru bani pentru că ești prost și lacom. Știam că mă placi.

Trupul lui Shen Tai tremură.

 – Tu…știai deja…

– Din momentul în care mi-ai cerut WeChat.

 Huo Moyu își sprijini capul cu o mână, cu fața plină de indiferență.

 – Am văzut genul ăsta de privire la nenumărați Omega. Credeai că ai ascuns-o bine?

Se pare că Huo Moyu știa de multă vreme că secretele pe care credea că le păstra cu grijă, dorința de a se apropia dar de a se forța să stea departe, emoțiile pe care încerca să le ascundă când era trist și gelos, erau de fapt toate vizibile pentru Huo Moyu și erau fără valoare.

Deci, ce fel de mentalitate avea Huo Moyu? El îl avertizase în repetate rânduri să nu aibă iluzii nerealiste despre el însuși. Exprimase de mai multe ori ideea că viitoarea lui soție trebuie să fie un Omega de clasă A și fusese și You Bai Yue. Cravata, regretul de a nu se putea căsători cu Bai Yue, iar întâlnirea lor s-a transformat într-o cină cu Bai Yue.

Chiar dacă Huo Moyu îi cunoștea sentimentele de mult timp, nu-i păsa că va fi trist sau jenat sau rănit, pentru că lui Huo Moyu… nu-i păsa de el.