Iubire în mod Alpha – Capitolul 6 / 1

Babe zâmbi cu satisfacție. După aceea, să-i pună pantalonii  deveni floare la ureche pentru că Babe cooperase atât de bine cu majordomul său personal.

– Foarte bine, Sebastian!

Babe mângâie ușor capul băiatului cel mare, admirându-i munca de majordom, și chiar îi dădu un nume nou.

– Chiar trebuie să ți-o trag din nou.

– Bine, bine. Ne vom întoarce în cameră și vom face sex din nou, Sebastian.

Babe râse fericit, înainte de a ridica privirea pentru a primi încă un sărut de la Sebastian, servitorul. Voia să-l asigure că azi se   descurcase bine.

Fusese bun în timpul Night Race și bun la acordarea de premii pe capota mașinii.

………………………….

Pe măsură ce timpul trecea, multe lucruri se schimbau. Relația dintre Babe și Chalew devenind mai strânsă și petrecându-și aproape tot timpul împreună, inevitabil fură nevoiți să se confrunte cu unele lucruri.

Sincer, Babe nu se gândise niciodată că-l va atrage pe Chalew în cercul său de viață în asemenea măsură. Inițial, intenționa să-l cheme pe acest puşti doar când avea nevoie. După ce termina lucrarea, se despărțeau și se întorceau la locurile lor iniţiale. 

Așa  fusese la început, dar, pe măsură ce timpul trecea, dorința lui  devenise tot mai puternică, până când nu mai putuse să-lplase de Chalew să vină și să plece după cum dorea. Chiar dacă nu făceau nimic, își dorea ca el să rămână lângă el în permanență. Acum, se părea că îl adoptase pe puştiul mascul Alfa.

Partea bună era că Chalew era ușor de manevrat și se temea suficient de el, încât să nu fie prea încăpățânat sau prea obraznic. Dacă Babe părea puțin cam dur, ceda cu ușurință. Dacă îi spunea să facă ceva, atunci o făcea. Nu ar fi îndrăznit să facă ceva ce nu-i plăcea lui Babe. Era nevinovat și puțin prost, ceea ce îl determina uneori pe Babe să vrea să-l certe, dar încă se obișnuia cu asta, așa că nu avea nicio problemă. Dar ceea ce era cu adevărat îngrijorător în ultima vreme era faptul că Chalew se purta ca o gardă de corp a lui.

Într-o zi, se duseseră împreună la mall și puştiul înalt aproape că-l aruncase pe prietenul lui Babe în mijlocul mall-ului doar pentru că acesta se furișase pe la spate pentru a-l speria. Persoana respectivă sfârșise prin a fi mai surprinsă decât ei. Poate că totul  fusese din vina lui Babe pentru că nu spusese nimănui că-și adusese bodyguardul personal.

De multe ori simțea că Chalew era prea obsedat să aibă grijă de el. De exemplu, abia dacă îi permitea lui Babe să meargă singur undeva. De fapt, uneori voia doar să se ducă la minimarketul de sub condominiu[1], dar Chalew trebuia întotdeauna să îl urmeze. Chiar și atunci când primea ceva de la fanii care veneau să-l vadă la stadion, băiatul îl lua imediat și deschidea el însuși fiecare bucată. Când venea vorba de mâncare, o gusta mai întâi, de parcă i-ar fi fost teamă că cineva îl va otrăvi în secret.

Nu era ciudat că Way începuse să-l numească pe Chalew “câinele său de pază”, deoarece câinele se purta ca un Doberman care îl proteja mereu.

– Este delicioasă? întrebă Chalew pe Babe, care mușca dintr-o înghețată colorată. Cu mâna sa, împinse în liniște trupul lui Babe pentru a se deplasa în interiorul trotuarului. El însuși mergea pe partea exterioară a trotuarului. În apropierea apartamentului, motocicletele circulau adesea pe trotuar, așa că trebuia să aibă grijă de ele și să fie foarte atent la ceilalți oameni.

– Să nu îndrăznești să o ceri!

În loc să răspundă dacă era delicioasă sau nu, Babe se întoarse spre Chalew cu ochii mari și îi răspunse că nu-l lasă să-i ia mâncarea. Chalew râse ușor de Babe, care credea că întrebase pentru că voia să-i fure înghețata.

– Da, arată delicios. Vreau s-o mănânc pe toată,  răspunse tânărul cu un zâmbet. Chiar dacă subiectul pe care îl discutau părea să fie diferit, înțelegerea reciprocă era suficientă.

– M-am murdărit, spuse Babe cu o expresie confuză pe față. Chalew nu spuse nimic. Zâmbi ușor înainte de a băga mâna în geanta de umăr și de a scoate un pachețel de șervețele. Scoase unul și îi șterse degetele lipicioase și murdare ale pilotului. Apoi dădu din cap și îi spuse să înfășoare bățul cu înghețata pe care îl ținea în mână, ca să nu se mai murdărească.

– Te duci la club în seara asta? întrebă Chalew, care părea să se bucure de înghețată.

– Am auzit că P’Way te-a invitat.

– Nu știu. O să vezi tu, răspunse Babe vag.

– De ce? Vrei să vii cu mine?

– Păi, dacă tot te duci… vin și eu.

– Oricând și oriunde. Singurul loc în care am intimitate este baia, în rest vii cu mine peste tot.

– O, și eu intru adesea în baie cu tine, în caz că ai uitat.

Babe arătă cu degetul spre Chalew. Acestuia îi plăcea acum,adesea, să facă glume sugestive la adresa lui, chiar dacă asta o făcea Babe înainte. Puștiul ăsta chiar învăța totul de la el.

– O să mă gândesc mai târziu. Dacă te interesează, du-te.

– Ce fel de stare de spirit e asta?

– Aveam chef să experimentez ceva nou.

Personajul ridică din umeri în timp ce băgă întreaga înghețată micșorată în gură. O scoase apoi cu o viclenie care lui Chalew i se părut destul de înfricoșătoare.

– Tot văd aceleași lucruri vechi și devine plictisitor.

Babe apăsă cuvintele “aceleași lucruri vechi” în fața lui Chalew, determinându-l pe băiat să ofteze încet. Era sătul de obiceiul lui Babe de a vrea mereu să râdă de el. Indiferent despre ce era vorba, oricât de mărunt ar fi fost, el voia să facă sex cu el.

– Dacă te plictisești, atunci pleacă.

– Încerci să mă dai afară?

– Nu, chicoti Chalew, ștergând colțul gurii murdare a lui Babe.

– Am vrut doar să cunoşti niște prieteni.

– Of…

– Ce e?

– Ultima dată când m-am dus să văd un prieten, ai luat măsuri extraordinare.

– Este acea persoană doar un prieten?

– E doar un prieten.

Babe și-a strâns buzele, enervat de puștiul cu gură mare care se purta posesiv ori de câte ori se întâlnea cu prietenii lui. Deși, Babe însuși era la fel de posesiv cu el precum un câine care era posesiv cu stăpânul său.

– Ţi-am spus. Du-te și distrează-te cu prietenii tăi, spuse Chalew cu nonșalanță.

Chiar dacă persoana de lângă el încerca mereu să provoace probleme, era obișnuit cu asta. Era ceva normal pentru persoana numită Babe.

– Dar, nu te las să te culci cu nimeni altcineva.

– Nu ai spus că vii și tu?

Babe l-a privit.

– Mirosul tău mi-a îmbălsămat tot trupul. Cu cine altcineva pot să mă culc?

– Cine a spus că nu miros?

– Nu miroși ca un Alfa, ci ca un câine.

Băiatul înalt zâmbi fericit când auzi asta. Îi plăcea când trupul lui Babe mirosea ca el. Cel puțin asta ar fi fost de ajuns pentru a-i îndepărta pe ceilalți oameni care se apropiau de el. Ei trebuiau să știe că Babe era un Alfa ce aparţinea unui singur bărbat.

– E grozav, nu-i așa?

– Ce este atât de grozav? Miros ca un câine.

– Exagerezi! Nu pot săruta… Ah!

În timp ce cei doi Alfa se certau pentru prostii, cineva se repezi brusc și îl lovi pe Chalew din spate. Silueta înaltă fu surprinsă, așa că se întoarse și se uită. Aparent, acest lucru făcuse ca persoana care produsese șocul să își piardă controlul și aproape că ar fi căzut cu fața în jos. Dar, din fericire, mâna lui Chalew fu suficient de rapidă pentru a prinde talia persoanei înainte ca ea să cadă și să se lovească de pământ.

– Ești bine? îl întrebă îngrijorat Chalew pe străinul care se ciocnise de el, în timp ce îl ajuta pe acesta să se ridice. Putu vedea că persoana respectivă era un bărbat de statură mică și cu o înfățișare drăguță. În plus, trupul său avea mirosul plăcut al unui Omega ori de câte ori trăgea aer în piept.

– Nu. E în regulă, spuse nervos tânărul Omega, plecându-și privirea în fața lui Chalew.

– Iertați-mă. Chiar acum, m-am împiedicat de trotuar.

Instinctiv, Babe se întoarse să privească şi el trotuarul din spate. Se încruntă ușor când constată că drumul era neted. Nu existau trotuare sau orice altceva care l-ar fi putut determina să se împiedice. Totuși, a gândit pozitiv. Oriunde se împiedicau oamenii, se împiedicau. El însuși se împiedica adesea de propriile picioare. Probabil că și acest Omega era la fel.

– Nu contează. E în regulă dacă nu ești rănit, l-a liniștit Chalew cu un zâmbet politicos. Totuși, ceea ce-l enerva pe Babe era faptul că bărbatul încă refuza să dea drumul brațului lui Omega. De asemenea, l-a văzut pe Chalew frecându-și în secret degetul mare ușor pe pielea persoanei.

Pentru ce?

Babe a răsuflat adânc la această priveliște și s-a uitat la înghețata lui, care căzuse pe jos din cauza coliziunii. Sincer, nu era deloc supărat dacă nu fusese intenționat. Dar din ceea ce văzuse acum, din expresia, zâmbetul și ochii lui Omega, indiferent cum privea, era foarte clar că bărbatul se ciocnise intenționat de Chalew.

Dar câinele pe nume Chalew nu părea să priceapă.

– Îmi pare foarte rău, Khun…

– Chalew…

Auzind o astfel de conversație inutilă, Babe s-a enervat și mai tare. Dacă oamenii se ciocneau între ei, nu ar fi fost suficient să pleci capul, să-ți ceri scuze și să pleci? Era necesar să se ridice în picioare și să vorbească până când făceau cunoştinţă? În plus, cei doi continuau să vorbească fără să acorde atenție faptului că Babe încă stătea acolo cu privirea în sus.

Lui Chalew nici măcar nu i-a păsat că înghețata lui a căzut pe podea. Prostul ăsta chiar ar trebui să se întoarcă și să vadă cu ochii lui.

– Ah… Khun Chalew, îmi pare rău încă o dată.

Micuțul Omega și-a coborât capul și și-a cerut scuze din nou cu un zâmbet care l-a enervat foarte tare pe Babe. Chalew și-a aplecat ușor capul pe spate, ridicând mâna care ținea brațul lui Omega până la vârful propriului nas, ca și cum ar fi intenționat să îl adulmece pe celălalt. Apoi, străinul a zâmbit ușor și s-a întors și a mers înapoi în aceeași direcție din care tocmai venise.

Ascultă, cum poți spune că a fost un accident? Acea persoană nici măcar nu a intenționat să meargă în aceeași direcție cu ei. A mers din greșeală spre Chalew și apoi s-a întors pe același drum pe care a venit? A fost foarte amuzant.

Ceea ce era și mai amuzant era că acest mascul Alfa prost nici măcar nu putea să vadă asta. În plus, chiar s-a dus și l-a mirosit pe Omega.

– Am fost atât de surprins. Am crezut… Of!

Chalew, care se pregătea să se întoarcă pentru a vorbi cu Babe, a exclamat încet și surprins când s-a întors și nu l-a mai găsit pe Babe. Tot ce a găsit au fost rămășițele înghețatei care căzuse pe sol. Putea doar să zărească spatele lui Babe, așa că plecă pentru a-l ajunge din urmă.

– De ce nu ai așteptat? Unde te duci așa de grăbit?

Silueta înaltă se repezi după Babe înainte de a-l întreba normal, ca și cum nu și-ar fi dat seama ce tocmai făcuse. Între timp, Babe nici măcar nu se uitase la Chalew. Mergea încet și refuza să răspundă la orice chemare.

– P’Babe!

Babe tot nu răspunse, ca de obicei. Acum Chalew începea să-și dea seama că trebuie să fi făcut ceva care îl înfuriase pe bărbat.

– Așteaptă, P’Babe!

Bărbatul înalt îi văzu postura enervată și-l apucă în grabă de încheietura subțire a mâinii, determinându-l pe Babe să se oprească din mers. Cu toate astea, Babe refuză în continuare să spună ceva. Nici măcar nu se întoarse să se uite la Chalew.

– Ce s-a întâmplat? Ești supărat pe mine?

Chipeşul Alfa tot nu răspunse. Prin urmare, Chalew a trebuit să își folosească creierul său lent pentru a-și da seama ce ar putea cauza un astfel de comportament lui Babe.

– Tocmai ți-am scăpat înghețata, nu-i așa? întrebă Chalew cu o privire vinovată pe față. Încercă să se uite în ochii lui Babe, dar interlocutorul își tot întorcea fața ca și cum nu ar fi vrut să-l vadă nici măcar o secundă.

– Îmi pare rău, o să mă întorc și o să-ți cumpăr alta.

– Nu te preface că nu știi!

Asta fusese prima propoziție la care răspunsese Babe, dar fusese o propoziție foarte neplăcută de ascultat.

– P’Babe…

– Nu mai sunt supărat! Dă-mi drumul!

Babe vorbi pe un ton supărat în timp ce încerca să se scuture de mâna lui Chalew. Silueta înaltă se ținea cu putere, refuzând să-i dea drumul , pentru că știa că Babe va pleca din nou de lângă el.

– Stai puțin, P’Babe! Ce s-a întâmplat cu tine?

Chalew încercă să-l determine pe Babe să se uite la el. Între timp, Babe tot încerca să se uite în altă parte.

– Nu știu. Mă duc să-l întreb pe Omega de mai devreme.

– De ce să-l întrebi pe el? întrebă bărbatul înalt, încruntându-și sprâncenele, neînțelegând pe deplin ce spunea Babe. Dar după ce  văzu clar expresia lui Babe, Chalew  începu să ghicească o parte din poveste.

– Nu-ți place felul în care vorbesc cu el?

– De ce nu mi-ar plăcea? Dacă vrei să vorbești, vorbește. Nu-mi pasă de problemele tale.

Este foarte supărat din cauza asta, gândi Chalew.

– P’Babe, spuse Chalew încet, încercând să-l țină de mână pe Babe. Dar cealaltă persoană continuă să se smucească până când Chalew  trebui să țină încheietura mică pentru a împiedica persoana posesivă să fugă din nou.

– Și dacă el cădea? Eu doar l-am ajutat prinzându-l. Ai de gând să-mi spui că trebuia să-l las să cadă?

– Dacă îl prinzi sau nu, te priveşte. Eu nu am spus nimic.

Babe răspunse ca și cum nu ar fi simțit absolut nimic în legătură cu această chestiune, dar expresia feței sale era complet opusă. Cum putea Chalew să nu vadă că era atât de furios?

– Nu este ceea ce văd acum.

– Ei bine, eu chiar nu mai am nimic. Poți să faci orice. Nu știu ce s-a întâmplat.

– Atunci de ce ești așa? De ce nu mă lași să te întreb?

– La naiba, ești enervant!

– P’Babe, ascultă mai întâi!

– Nu vreau să ascult!

Babe încercă să-și răsucească încheietura mâinii pentru a scăpa de palma lui Chalew. Dar pentru că cealaltă persoană era mai mare și mai puternică, nu putu nici măcar să o înlăture.

– Dă-mi drumul!

– Nu te voi lăsa să pleci!

– Dă-mi drumul! Nu mă lăsa să simt miros de Omega!

Chalew fu puțin surprins când auzi asta. Chiar dacă era prost și nu reușea să țină pasul, acea frază a lui Babe era suficient de clară pentru ca el să înțeleagă că cealaltă persoană nu era supărată pe el pentru că îl ajutase pe Omega chiar acum, ci era supărată pentru că îl îmbrățișase prea mult timp.

Dar a fost prea mult timp?

– P’Babe, l-am îmbrățișat doar o clipă. Cum a ajuns mirosul acolo?

Silueta înaltă încerca în continuare să vorbească liniştit, dar Babe nu părea să vrea să asculte deloc. Acum era atât de supărat, încât nu mai voia să stea alături de el, dar Chalew nu voia să-i dea drumul  cât timp era încă supărat în halul ăsta. Pe de o parte, Babe nu era genul care să nu se grăbească și putea să scape de propria furie. Pe de altă parte, Babe s-ar fi înfuriat și mai tare dacă ar fi fost lăsat singur cu gândurile lui. Prin urmare, trebuia să acționeze rapid acum.

– L-ai mirosit singur! Cum poţi spune că nu ai niciun miros pe tine?

– Ce miros?

– L-am văzut, Chalew!

Într-un acces de furie, acest lucru îi permise lui Babe să împingă în cele din urmă cu suficientă forță pentru a scăpa de strânsoarea lui Chalew. Desigur, până la urmă și el era un Alfa. Nu era slab, mai ales când era furios… chiar și faptul că putea să ridice un elefant nu i se părea o exagerare prea mare.

– Știam că îl adulmeci în secret! Nu sunt orb!

Chalew rămase tăcut. Acum nu știa cum să-i explice lui Babe. Dacă ar fi spus că nu el a făcut-o,  nu l-ar fi crezut, pentru că dovezile ar fi putut fi clare în sentimentele lui Babe. Dar dacă spunea că a intenționat să simtă mai devreme mirosul lui Omega, nu s-ar fi supărat și mai tare pe el?

– Spui că-ți place cel mai mult mirosul meu, dar când întâlnești un Omega, îl miroși imediat!

– Nu este așa! Eu…

– Nu e nevoie să o spui! Dacă îți place atât de mult, plec!

Babe era atât de supărat, încât avea fața roșie. Ridică vocea la Chalew cu furie și ridică pumnul pentru a-l lovi pe acesta în umăr, așa cum făcea adesea când era supărat.

– P’Babe, asta doare!

Chalew ridică mâna și frecă umărul care fusese lovit. Silueta înaltă se încruntă la Babe. Vocea lui părea că îl ceartă.

– Ai de gând să mă cerți?

– Ți-am spus, dacă vrei să te superi, supără-te, dar nu mă lovi! De ce nu mă asculți?

Tonul serios și expresia nemulțumită a lui Chalew îl făcură pe Babe să tacă. Desigur, asta nu făcuse  ca furia să dispară, pentru că personalitatea lui Babe era răsfățată, cu cât era mai mult certat, cu atât mai mare era dorința lui de a face mare caz de asta. Dar pentru că persoana din fața lui era Chalew, nu știa ce să facă . Putea doar să țipe în fața celuilalt pentru că era enervat până la nebunie.

– Hijo de tu chingada madre! (Fiu de cățea nenorocit!)

Babe îl înjură pe Chalew în spaniolă, înainte de a porni și de a pleca. Acest lucru îl determină pe personajul înalt să stea acolo cu o expresie confuză, deoarece nu înțelegea ce spunea Babe, dar era sigur că era un blestem plin de ură.

– P’Babe! Nu înțeleg ce ai spus!

Nici măcar nu putu face ceva în privința asta, oricât de des ar fi fost certat. La urma urmei, trebuia să se ducă după Babe, pentru că asta era o datorie pe care trebuia să o accepte, oricât de dureroasă ar fi fost.

– Pot să fac și eu o baie?

– Ieși!

Câinele de pază stătea acolo cu o expresie tristă pe față. Până acum, Babe încă nu reușise să uite furia lui față de el. Când se întoarse în cameră, Babe îl ignoră. Babe se așeză și mâncă singur gustări în timp ce se uita la o emisiune. Chalew își încercă norocul punându-i întrebări, dar el nu răspunse. De fapt, de câte ori Chalew era pe cale să-l îmbrățișeze și să-l sărute, picioarele acelea frumoase îl rețineau, nepermițându-i să se apropie deloc.

Apoi Babe se dus să intre singur în jacuzzi. Refuză să îl invite.

Babe dormea în jacuzzi cu ochii relaxați, de parcă nu-i păsa că Chalew stătea acolo cu capul în afară. Știa că asta era unul dintre locurile preferate ale lui Babe când era obosit sau supărat. Camera lui Babe avea o încăpere de înmuiere separată de baie. Camera avea pereți de sticlă transparentă pe ambele părți, ceea ce dădea posibilitatea unei vederi exterioare, înconjurată de plante false frumos decorate, care arătau foarte asemănător cu cele reale. În mijloc se afla un jacuzzi rotund care acum avea petale de trandafir roz plutind pe el. Aroma lumânării parfumate preferate a lui Babe a umplut încăperea ca într-un spa.

Cu toate acestea, nu era nimic mai atrăgător decât acel chipeş Alfa într-o robă albă, subțire și curată.

– Și eu vreau să mă înmoi…

Chalew continuă să insiste. Silueta înaltă coborî și îngenunche lângă cadă. Se sprijinise cu bărbia pe margine și îi arunca o privire rugătoare, chiar dacă cealaltă persoană stătea cu ochii închiși.

– Pot să fac și eu o baie? P’Babe?

– Nu!

– P’Babe…

– Dacă vrei să te înmoi, așteaptă să termin eu mai întâi,  răspunse Babe, fără să deschidă încă ochii pentru a se uita la fața lui Chalew.

– Dar vreau să mă înmoi alături de tine.

– Ești atât de mare, încât m-aș simți incomod!

– Nu e deloc incomod. De multe ori facem baie împreună.

– Dar azi mă simt incomod.

Chalew suspină încet, cu tristețe. Încercase cu adevărat să-l convingă pe Babe toată după-amiaza, făcând tot ce putuse. Dar interlocutorul nu părea să poată trece ușor peste enervarea lui. La început, crezuse că Babe pur și simplu nu voia ca el să facă sex cu altcineva. Nu credea că simplul fapt de a atinge o altă persoană ar fi o problemă atât de mare. Nici măcar Babe însuși nu părea deloc posesiv când era abordat de alte persoane. De ce era supărat din cauza asta?

– Chiar nu cred nimic despre el, spuse încet bărbatul înalt.

Între timp, Babe închise ochii ca și cum nu-i păsa de ceea ce spunea.

– Recunosc că am dorit cu adevărat să-l miros, dar nu pentru că așa am vrut…

“…”

– Știu că nu s-a împiedicat. A mers intenționat și s-a lovit de mine.

Cuvintele lui Chalew  determinară persoana care zăcea cu ochii închiși să își încrunte ușor sprâncenele. O parte din Babe fu ușurată că Chalew nu era atât de prost. Dar inima îi fierbea când se gândi din nou la asta. Chalew fu de acord cu ceea ce voia străinul. De asemenea, adulmecase în secret mirosul celuilalt Omega.

– Pentru că știu că te vrea. Așa că a trebuit să îl miros în secret.

“…”

– Mi-a fost teamă de ce ți-ar fi putut face.

Babe era la fel de calm ca întotdeauna, dar Chalew simțea că îl ascultă. A fost un moment de tăcere pentru că Babe refuza să răspundă, dar Chalew nu știa ce să spună. În cele din urmă, Babe  deschise încet ochii.

– Cine ar risca să-mi facă ceva?

Babe se uită în ochii lui Chalew înainte de a întreba cu o voce calmă:

– Nu știi câți oameni încearcă să găsească probleme cu tine?

– Nu știu. Asta nu este important. Important este de unde știi?

– Sunt alături de tine tot timpul. Cum aș putea să nu știu?

Chalew își atinse discret vârful degetului de suprafața apei din cadă și îl târî încet înainte și înapoi, făcând petalele de trandafir plutitoare să se miște până când a putut vedea pielea moale și netedă ascunsă sub apă.

– Sunt mulți oameni care te iubesc, dar sunt și mulți oameni care vor să își asume acest risc.

– Nu este ciudat, pentru că sunt celebru. Oamenii sunt doar supărați din cauza popularității mele.

– Aşa e. Dar tu nu ți-ai tras-o doar cu mine, spuse băiatul cu voce joasă, încă neputându-și lua ochii de la picioarele frumoase ale lui Babe.

– Nu ai văzut când deschid cadouri pentru tine și oamenii îți dau mereu lucruri ciudate?

Babe nu spuse nimic, dar știa că ceea ce spunea Chalew era adevărat. De când devenise celebru, era iubit și admirat de mulți oameni, dar, în același timp, crescuse și numărul celor care îl urau. Asta nu era deloc ciudat. Oamenii în ochii societății erau, desigur, ținta tuturor așteptărilor. El era iubit și urât într-un mod mai puternic decât oricine altcineva pentru că avea ceva ce majoritatea oamenilor nu avea. Dar, dacă îl întrebai dacă s-a întâmplat ceva, el nu credea că era ceva în neregulă. Făcuse totul așa cum trebuia. În ceea ce privește oamenii care erau tachinatori, aceștia erau doar oameni  dispuși să renunțe la propria viață pentru a se îngriji de cea a altora. Așa că nu era deloc o problemă.

– Deci, trebuie să fii mereu gardianul meu, Chalew?

– Ei bine, îmi făceam griji pentru tine.

– Dar nu avem o înțelegere în această privință, a spus Babe pe un ton serios.

Să-l ajute pe Chalew să înțeleagă câte ceva despre mașini și despre toate experiențele pe care i le transmitea nu era o plată pentru protecția lui… Îl voia pe Chalew doar pentru propria satisfacție.

– Dar nici nu ne-am înțeles că vei fi drăguț cu mine.

Babe înlemni. Crezu că Chalew se referea la faptul că ei doi încălcau înțelegerea actuală. Dar Babe, nici măcar nu simțea că mersese prea departe, pentru că făcuse totul conform dorinței sale. Nimic din ceea ce făcea nu era pentru Chalew.

– Când am fost eu bun cu tine? întrebă Babe cu fața crispată, ca și cum ar fi vrut să-l lase să vadă că nu era deloc amabil. Numai un copil prost ca Chalew își putea imagina asta.

– Dacă vrei, voi muri pentru tine. Nu știi asta?

– Nu știu de ce sunt supărat pe tine. Dacă vrei ceva, îți dau. Asta e tot.

– Dar sunt unele lucruri pe care nu le-am cerut.

– Crezi că sunt curios?

– Nu, a chicoti Chalew, ridicând mâna pentru a-l opri înainte ca Alfa cu sânge cald să se supere din nou pe el.

– Adică, sunt unele lucruri despre care nici măcar nu știi că sunt importante pentru mine, dar tot ai făcut-o pentru mine.

“…”

– Nu știu dacă ai vrut să o faci sau nu. Dar eu numesc asta atenție.

Cei doi se priviră fără să vadă nimic. Parfumul care plutea în aer era acum la fel de nerecunoscut ca un trandafir în apă. Parfum de lumânare sau parfum de iubit? Chalew știa doar că orice parfum din acest moment îl determina să fie și mai obsedat de Babe. Se lăsase din nou cucerit de farmecul straniu al acestei persoane. Pe măsură ce timpul trecea, devenea din ce în ce mai intens, până când îi fu teamă că în viitor nu va mai putea să se întoarcă înapoi.

– Dacă vrei să te înmoi, coboară.

Chalew zâmbi imediat ce auzi permisiunea lui Babe. Se ridică și se dezbrăcă cu entuziasm. Își dădu jos ochelarii și îi puse peste grămada de haine, iar în cele din urmă trupul său fu gol. Figura înaltă  intră apoi în cadă și se așeză în fața lui Babe. Picioarele lor se atinseră sub apă, dar niciunul dintre ei nu vru să se îndepărteze. Amândoi știau cât de bine se simțeau să se atingă astfel.

– Te doare?  întrebănBabe după ce stătu o vreme să-l privească în tăcere.

– Unde te-am lovit în umăr.

– O, nu mă doare, spuse Chalew zâmbind, mângâind locul de pe umăr unde Babe îl lovise cu pumnul în timpul luptei lor.

– Nu simt nimic. Am spus că doare pentru ca tu să te simți atât de vinovat, încât să nu mai fii supărat pe mine.

– Puşti nenorocit!!

– Dar ar fi mai bine dacă nu ai fi făcut-o deloc, spuse tânărul calm. Cealaltă persoană nu răspunse, așa că Chalew continuă, dorind să-i dea de înțeles:

– Poți să mă cerți, poți să mă înjuri, nu mă deranjează deloc.

“…”

– Dar putem să nu stăm supărați unul cu altul?

“…”

– Nu vreau să faci ceva ce vei regreta mai târziu.

 abe nu știa dacă cineva îi spusese vreodată așa ceva în viața lui, dar când se gândea la asta, de când își amintea, nu credea că mai fusese vreodată ceva asemănător. Indiferent cine ar fi fost, întotdeauna i-ar fi spus lucruri de genul “nu o lua personal”, dar nimeni nu  îndrăznise să-i spună că va regreta. Știa că era răsfățat și că avea niște obiceiuri proaste. De multe ori, se simțea de asemenea supărat pe el însuși pentru că se comporta astfel. Dar atunci când emoțiile îl acaparau? De obicei, nu avea suficientă conștiință pentru a-și reaminti.

Sau ar putea să-l folosească pe acest copil ca pe un memento?

Babe nu răspunse, alegând în schimb să se ridice din poziția culcat. Își dădu jos halatul subțire și îmbibat și-l aruncă afară din cadă. După aceea, se îndreptă încet spre persoana care stătea alături de el. Babe  ridică brațele pentru le pune peste umerii largi ai lui Chalew, înainte de a se lăsa în jos pentru a se așeza deasupra lui.

– Nu mai ești supărat pe mine? întrebă Chalew încet, pentru că acum Babe era atât de aproape de el, încât respirația lor aproape că se putea auzi.

– Nu știu,  răspunse Babe calm.

– Dar îmi pare rău că am fost un idiot.

“…”

– Îmi pare rău că te-am lovit.

Numai acest lucru fu suficient pentru a-l determina pe Chalew să zâmbească. Silueta înaltă luă apă și o turnă pe spatele neted al lui Babe, înainte de a-și folosi palma pentru a-l mângâia ușor, ca și cum l-ar fi îmbăiat. În timp ce Babe își punea toată greutatea pe el, își sprijinit cu dezinvoltură capul pe umărul lui lat și îl lăsă pe Chalew să atingă orice loc dorea, fără niciun protest.

– Apa e prea fierbinte? întrebă bărbatul înalt, frecându-și încet nasul de-a lungul pielii netede a obrazului său.

– Te-ai înroșit peste tot.

– Nu…

– Ești sigur?

– Hm… fu tot ce răspunse Babe.

 Ținând fața lui Chalew, se aplecă și îl sărută ușor. Nu se atinseră decât la exterior. Se întoarse încet, trase încet. Au făcut asta iar și iar până când, în cele din urmă, nu mai putură suporta. Sărutul dulce deveni mai pasional.

Sunetul sărutului era mai puternic decât înainte, ei își dădeau seama cât de profund și de pasional era acel sărut. Trupurile celor doi Alfa se apăsară până când nu mai fu spațiu între ei. Mâinile lor își mângâiau reciproc trupurile, ca și cum ar fi vrut să se cunoască, acoperind fiecare centimetru al celuilalt, fără să lase niciun spațiu neatins.

– Da…