Switch Mode
Pentru o lectură mai plăcută a nuvelei, poți ajusta fontul! Dacă dorești să schimbi fontul pentru a-ți îmbunătăți experiența de citit, accesează meniul "Opțiuni". Acolo poți alege stilul și dimensiunea fontului care ți se potrivesc cel mai bine. Lectură plăcută!

KhomBaiboon – Capitolul 12

– Serios? P’Khom chiar îl va lua pe Baiboon? a întrebat Baiboon din nou pentru a fi sigur. Khom a fost de acord.

– O voi face, de ce nu mă crezi? Du-te în cameră. Mâine trebuie să mergem la școală. Mai întâi voi face un duș. Sunt lipicios, a spus el pe un ton normal, înainte de a-l duce pe Baiboon în camera lui.

 

– Cred că ar trebui să te speli mai întâi pe față și pe ochi. Apoi du-te la culcare, a spus Khom când a văzut că fața lui era umedă pentru că avea urme de lacrimi.

– Hmm…

Baiboon a răspuns favorabil și s-a dus la baie să se spele pe față. Khom i-a privit spatele zvelt cu un ușor oftat.

 

De ce am făcut asta?, se plânge Khom în sinea lui înainte de a se întinde să ia un prosop și să se pregătească pentru baie. Când Baiboon a intrat în dormitor, Khom a luat un prosop mic pentru ca tânărul să se șteargă pe față.

 

– Termină de spălat pe față și du-te la culcare, sau te vei trezi mâine târziu, a spus Khom și s-a dus direct la baie.

Khom folosește apă rece pentru a ușura senzația de furnicături în propriul corp lăsată de apropierea de Baiboon. Khom a făcut o baie pentru o vreme.

Înainte de a se curăța, a ieșit cu un prosop înfășurat în jurul părții inferioare a spatelui și a pieptului gol, care avea câteva picături de apă pe el. Baiboon, care se afla pe pat, nu s-a putut abține să nu admire în secret figura lui Khom în inima lui.

 

– Ah, nu ai adormit încă? Credeam că ai adormit deja!

Khom, s-a întors să-l vadă pe Baiboon care l-a privit o clipă înainte de a vorbi.

– Pe Baiboon îl doare capul, are nasul înfundat și nu poate să respire, a răspuns tânărul, pentru că el chiar avea simptomele.

 

– Nu mă îndoiesc, pentru că plângi. Mai întâi, ridică-te și sprijină-te de tăblia patului. O să-ți aduc niște medicamente, a spus Khom înainte de a părăsi camera.

Apoi s-a întors cu un pahar de apă și un medicament în mână. Khom s-a dus să se așeze pe marginea patului unde stătea întins Baiboon. Tânărul a simțit o căldură sufocantă la vederea pieptului puternic și a mușchilor abdominali unduiți, formând o siluetă zveltă.Khom nu se îmbrăcase încă.

 

– Baiboon! l-a strigat Khom pe tânăr, determinându-l pe Baiboon să sară.

– Hm! a spus Baiboon cu o privire surprinsă.

 

– Ce s-a întâmplat, de ce nu iei medicamentul? a întrebat Khom în timp ce îi înmâna pastila lui Baiboon, dar tânărul a rămas nemișcat.

– Păi… mulțumesc!

Baiboon a luat repede medicamentul și a băut imediat apă.

 

– Cât despre Vicks, aplică-l pe gât și pe piept pentru a respira mai ușor, a spus Khom înmânându-i Vick-Vapor lui Baiboon, care l-a acceptat și l-a aplicat bine.

– P’Khom, du-te și te îmbracă, altfel ți se face rău, a spus Baiboon încet, pentru că simțea că propria inimă îi tremura ciudat când vedea cât de aproape era Khom de el.

 

– Ei bine, când ai terminat, poți să te culci, a spus el din nou, înainte să se ridice și să se îmbrace. Baiboon probabil că nu știa că și Khom tremura la fel ca și el.

După ce s-a îmbrăcat, Khom a stins lumina din cameră, lăsând doar cea de la căpătâiul patului, și s-a întors în pat, în timp ce Baiboon era încă sprijinit de căpătâi.

 

Un sunet a răsunat pe noptieră, cu o lumină puternică, determinându-i pe Khom și Baiboon să se întoarcă să se uite. Khom a fost puțin surprins să vadă că cineva îi trimisese lui Baiboon un mesaj pe Line. Buna lui dispoziție de mai înainte, începuse să se tulbure puțin,

Baiboon și-a ridicat telefonul și a văzut că Phai era cel care îi trimisese un mesaj. Khom s-a mutat să se întindă pe pat cu o expresie nemișcată, cu coada ochiului s-a uitat și el la Baiboon. Tânărul a închis telefonul și l-a pus la loc, ceea ce l-a determinat pe Khom să ridice sprâncenele cu surprindere.

 

– De ce ai închis? a întrebat Khom curios.

– Ei bine, Baiboon se duce la culcare acum, a răspuns Baiboon.

– Nu vorbești mai întâi cu prietenii tăi? Prietenul tău ar putea avea ceva important să-ți spună.

 

– E târziu, ce ar putea fi atât de important? Vom vorbi mâine la școală, a răspuns Baiboon. Khom a rămas tăcut înainte de a se decide să spună ceva.

– Baiboon, pot să-ți cer ceva? a întrebat Khom, iar Baiboon s-a uitat la el cu suspiciune.

– Ce anume? a întrebat Baiboon.

 

– Când sunt cu tine, dacă nu este cu adevărat necesar, nu vorbi pe Line sau la telefon cu alte persoane, bine? a spus Khom pe un ton serios. Baiboon nu s-a mişcat, iar Khom s-a uitat la reacţia lui.

Cum va reacționa tânărul? Va fi încăpățânat și va merge împotriva cererii sale? Dar ceea ce a primit în schimb a fost un zâmbet larg.

– Hm… a răspuns tânărul pe un ton serios.

 

– Nu crezi că îți cer prea mult? a întrebat din nou Khom. Baiboon a clătinat din cap.

– Indiferent ce spune P’Khom, Baiboon va face tot ce vrea P’Khom, a spus tânărul cu un sentiment autentic din interior.

Inițial, viața lui Baiboon fusese întotdeauna simplă. Dar a început să prindă culoare când a întâlnit figura înaltă și ascuțită. Pe de altă parte, Baiboon nu este un copil atașat de obiecte.

 

Cuvintele lui Baiboon l-au lăsat pe Khom paralizat.

– Orice îți cer, chiar poți să-mi dai totul? a întrebat Khom cu o voce calmă, dar fața îi era fierbinte.

– Hm… a răspuns tânărul serios, cu ochi inocenți.

 

Khom s-a gândit la inima lui și a înghițit în sec cu greu.

Doamne, iar gândești greșit!, se blestemă în secret Khom imediat ce mintea lui vrea să-i ceară ceva lui Baiboon, dar nu e bine deloc.

Baiboon părea profund nedumerit. Dintr-o dată, a ridicat ambele mâini și s-a scărpinat atât de tare în cap încât s-a dezmeticit.

 

– Ce se întâmplă, P’Khom? a întrebat surprins Baiboon.

– Nimic, du-te la culcare! Cu cât vorbești mai mult, cu atât te trezești mai târziu, i-a răspuns Khom.

Baiboon a dat din cap, înainte de a se culca. Khom a mutat apoi pătura pentru a-l acoperi, cu luminile stinse, camera era acum întunecată. Doar lumina puternică din baie era aprinsă, în cazul în care Baiboon se trezea să se ducă la baie în mijlocul nopții.

 

– Noapte bună P’Khom, a spus Baiboon, determinându-l pe Khom să zâmbească ușor în întuneric.

– Noapte bună Baiboon, i-a răspuns el, simțindu-se bine că cineva i-a spus să doarmă bine în noaptea asta și să s-a culcat și lângă el.

 

Cu sunetul respirației unei persoane care inspira și expira regulat, Khom a știut imediat că Baiboon adormise. Baiboon era epuizat de la atâta plâns și a adormit repede.

Khom, ca cineva care are ceva la care să se gândească, întinse mâna pentru a aprinde lumina de pe noptieră de lângă el. Acest lucru a făcut ca fața somnoroasă a lui Baiboon să fie clar mai vizibilă decât în întunericul camerei.

Khom s-a întors spre Baiboon, își coborî mâinile și coatele pe pat ca să-l privească pe tânăr. Khom nu știa când au început sentimentele lui pentru Baiboon.

 

Este doar un semn de bunătate? Sau este doar sentimentul de a întâlni pe cineva pe care nu credeai că îl vei întâlni vreodată? Dar, din câte știa el, acum își dorea cu adevărat să îi facă lucruri rele tânărului din fața lui. Deși nu era o persoană bună, avea o conștiință care îi amintește când se gândește la ceva rău despre Baiboon. Khom și-a folosit degetele lungi pentru a atinge ușor obrajii lui Baiboon.

 

E foarte fragilă! E atât de subțire, încât mi-e teamă că o voi strica într-o zi, mormăie Khom în sinea lui. Tânărul a continuat cu ochii închiși, care erau roșii și umflați de la atâta plâns. Khom s-a uitat la fața lui Baiboon înainte ca cealaltă parte a conștiinței sale să-l inspire să facă ceva.

Și-a înclinat încet capul spre Baiboon, spre acele buze pline, de culoarea cireșelor. Khom nu s-a putut abține să nu ceară să guste. Nu mai simțise niciodată așa ceva pentru vreun bărbat, nu-și mai dorise niciodată să guste buzele unui bărbat până când l-a întâlnit pe Baiboon.

Inutil de întrebat, ce conștiință, bună sau rea, l-a făcut să vrea să facă asta. Buzele lui Khom au aterizat ușor pe buzele cărnoase ale lui Baiboon. Moliciunea l-a determinat să guste mai mult. Khom a supt ușor buza inferioară a lui Baiboon.

 

– Uf, s-a agitat tânărul puțin, dar încă dormea. Khom a adormit, cu inima bătându-i ca o tobă.

Imediat au apărut niște sentimente.

 

Uau!, a înjurat Khom în gât, înainte de a sări rapid din pat și de a se îndrepta direct spre baie pentru a elibera nesiguranţa care apăruse. Un geamăt jos, răgușit, a răsunat dinspre baie, dar nu l-a trezit pe cel care dormea în pat. După ce a avut grijă de el, Khom s-a culcat din nou.

******

Baiboon a deschis încet ochii în zorii dimineții, cu o căldură ciudată în inimă, dar când a deschis complet ochii, tânărul a fost surprins să vadă barba ușoară și nebărbierită de pe frumoasa față întunecată a lui Khom, care acum dormea adânc la mică distanță de el.

Baiboon și-a mișcat ușor trupul. S-a trezit îmbrățișat și i s-a părut că și Baiboon îl îmbrățișa. Tânărul impetuos s-a simțit ruşinat şi s-a strâmbat puțin.

Baiboon a încercat să îndepărteze mâna lui Khom de la talia lui, dar s-a dovedit a fi o strângere foarte puternică și l-a îmbrățișat și mai strâns decât înainte, fața lui Baiboon fiind ascunsă în pieptul lui Khom.

Mirosul corporal tipic unui bărbat matur îl face pe Baiboon să se lumineze la față. Baiboon trebuia să facă ceva pentru a fi eliberat.

 

– P’Khom… P’Khom!

Chemarea lui Baiboon îi trezește conștiința lui Khom.

– Hmm...

Khom, nu dormise decât câteva ore. A făcut un zgomot asurzitor în gât când s-a trezit.

 

– P’Khom, trezește-te! Baiboon o va ajuta pe bunica, spuse din nou tânărul, bătând ușor, nu prea tare, spatele lui Khom, care deschise încet și în tăcere ochii.

Ochii i s-au mărit și s-a întors ușor să privească persoana din brațele sale.

 

– Hmm… Te-ai trezit, Baiboon? a spus o voce mohorâtă înainte de a-și odihni buzele pe fruntea netedă a lui Baiboon cu ușurare, precum și de a-și strânge puțin mai mult îmbrățișarea.

Tânărul a simțit cum temperatura feței sale a crescut brusc.

 

Chiar și Khom însuși tocmai își dăduse seama de ceea ce făcuse.

Khom l-a eliberat repede pe Baiboon din îmbrățișarea lui și a sărit repede în sus și s-a așezat.

 Păi… Baiboon… Ăăă… eu… doar… Ţi-am spus bună dimineața.

După ce a spus asta, Khom a vrut să-și muște buza și și-a cerut scuze pentru situația turbulentă pe care o provocase.

 

– Bună dimineața, nu? a întrebat Baiboon cu blândețe.

Baiboon nu mai salutase niciodată pe nimeni înainte de a se trezi așa. Khom s-a liniștit puțin când a văzut expresia lui Baiboon și a știut că tânărul nu credea ceea ce spunea Khom.

 

– Ah… Păi… da. Probabil că nu am făcut asta niciodată, îmi pare rău, și-a cerut scuze din nou Khom.

– Atunci, când Baiboon a dormit aici zilele trecute, de ce nu l-a salutat P’Khom la fel ca acum, când Baiboon s-a trezit? a întrebat curios tânărul înainte de a schița un zâmbet răutăcios.

 

– Ah, ne vedem mai târziu, a spus el, și s-a ridicat imediat pentru a merge la baie, lăsându-l pe Baiboon stând nemișcat, clipind amețit pe pat. Khom a dat repede drumul la apă pentru a se spăla pe față.

 

La naiba, cum îndrăznești să o iei așa ușor cu Baiboon? a spus Khom blestemându-se în sinea lui. De asemenea, s-a spălat pe față cu apă pentru a-și liniști mintea.

În timp ce se spăla pe față, Khom și-a amintit ceva. A ieșit imediat din baie. A constatat că Baiboon era încă așezat pe pat.

 

 Baiboon, un salut ca ăsta, nu lăsa pe nimeni să-ți dea, așa că nu saluta pe nimeni așa, în afară de mine, știi?

– Păi… bine... a răspuns Baiboon, nedumerit.

 

 Bine, poți să te întorci, să faci un duș și să te îmbraci. Te duc eu la școală, a spus el din nou.

Baiboon a devenit conștient și a sărit imediat din pat și a părăsit camera lui Khom. Khom a zâmbit în timp ce se ducea în baie să facă duș.

 

– P’Khom, ce mai faci astăzi? a intrat Lop și a întrebat când a văzut o siluetă înaltă ieșind din casă.

– Ce? Ce mai faci? a întrebat Khom.

 

– Îl duc pe Baiboon la școală? a întrebat Lop cu ignoranță. Un zâmbet ușor i-a ridicat colțurile gurii.

– Nu e nevoie! Îl voi duce chiar eu, i-a răspuns Khom, determinându-l să zâmbească.

 

– Ah, desigur! Asta înseamnă că te-ai împăcat cu Baiboon, nu? a glumit Lop.

– Ce împăcare? Baiboon și cu mine nu ne-am certat, a răspuns Khom cu o expresie liniștită pe față.

 

– Oh Khom, nu mă minți. Îi admir pe oameni, a spus Lop, zâmbind. Khom a zâmbit ușor.

– Oh, te uiți la persoană? Ticăloşii de Kit și Ruj încearcă să te convingă să te căsătorești cu ei.

Khom s-a îndreptat imediat spre garaj cu un zâmbet, lăsându-l pe Lop singur…

 

– Nu am mâncat terci în această dimineață la intrarea pe alee, a spus Baiboon în timp ce Khom trecea pe lângă magazinul de terci din fața intrării în școală. Înainte de a pleca de acasă, Kim i-a chemat pe Baiboon și Khom să stea la o cafea împreună.

 

– Dacă vrei să mănânci terci, de ce nu-i spui lui Khun Kim? s-a prefăcut Khom că întreabă. Baiboon a clătinat imediat din cap.

– Nu vreau. Îmi pare rău, P’Khom. Baiboon tocmai a spus asta. Este foarte plăcut să mănânci acasă. Nu-ți irosești banii, a răspuns Baiboon, determinându-l pe Khom să zâmbească și să râdă înainte de a ridica mâna, pentru a freca ușor capul lui Baiboon dintr-o parte în alta și a continua să conducă.

 

Vibrația telefonului l-a făcut pe Baiboon să-l scoată din buzunarul pantalonilor pentru a-l scutura și a văzut că Phai îl întreba dacă a plecat deja la școală. Khom i-a aruncat o privire pătrunzătoare, dar nu a spus nimic.

– P’Khom, Phai mă întreabă dacă sunt deja la școală. Baiboon îi va răspunde lui Phai, te rog.

– Dacă trebuie să răspunzi, răspunde. Nu mă deranjează, dar nu vorbi atât de mult, că vei uita că sunt cu tine, a spus Khom pe un ton plat. Baiboon a zâmbit, înainte de a-și așeza impulsiv capul pe umărul puternic al lui Khom.

 

– Baiboon nu-l uită niciodată pe P’Khom, a răspuns tânărul pe un ton serios, determinându-l pe Khom să zâmbească.

În ceea ce-l privește pe Baiboon, acesta a apăsat un răspuns pentru Phai în Line și a pus telefonul în buzunar, ca de obicei, înainte de a se gândi la ceva.

 

– De fapt, Baiboon aproape că a uitat. P’Khom, Phai l-a invitat pe Baiboon să meargă la un film sâmbăta asta, i-a spus Baiboon lui Khom când și-a amintit. Zâmbetul moale al lui Khom a dispărut imediat, iar ambele sprâncene se încruntară împreună.

 

– Ai de gând să vezi filmul? a repetat.

– Da, a răspuns Baiboon.

– Mai merge cineva? a întrebat.

 

– Nu știu, poate că sunt mai mulți prieteni, a răspuns Baiboon cu indiferență. Khom s-a întors să se uite ușor la Baiboon.

– Deci, vrei să mergi? l-a întrebat Khom pe tânăr. Baiboon a clătinat din cap.

 

– Baiboon nu vrea să meargă, a răspuns calm tânărul.

– De ce? a întrebat din nou Khom.

– Baiboon nu vrea să folosească banii pe care i i-a dat P’Khom, pentru a-i cheltui pe ieșiri extravagante, a răspuns tânărul cu sentimente sincere. Khom era încă puțin uimit.

 

– Și dacă te las să folosești banii pe care ți i-am dat, o vei face? s-a prefăcut Khom că întreabă. Baiboon a continuat să dea din cap.

– Baiboon nu a fost niciodată la cinema într-un mall. Baiboon se teme că prietenii lui vor fi mai ruşinaţi decât ceilalți. Mai bine merg cu P’Khom, a spus din nou tânărul, determinând ca sprâncenele lui Khom să se ridice surprinzător. Inima i s-a umflat la cuvintele tânărului.

 

– De ce vrei să mergi cu mine? a întrebat Khom curios.

– Nu știu! Baiboon nu știe cu adevărat, a răspuns Baiboon cu blândețe, pentru că este adevărat.   De ce ar vrea să iasă alături de Khom? Poate pentru că atunci când este în preajma lui, Baiboon simte siguranța și căldura persoanei înalte.

 

– Deci, cum vom face asta? a întrebat.

– Baiboon nu vrea să meargă. Dar nu știu cum să îl refuz pe prietenul meu, a răspuns tânărul.

– Spune-i că ai ceva de făcut acasă sâmbătă, a spus Khom.

 

– Ce voi face? a întrebat curios Baiboon.

– Spune-o așa!

Khom a întrerupt conversația, așa că Baiboon nu a putut decât să dea încet din cap.

 

– P’Khom va veni după Baiboon diseară? a întrebat tânărul în timp ce Khom se ducea să parcheze mașina în același loc ca în fiecare zi.

– Dacă nu vin eu, cine va veni? a întrebat Khom cu un zâmbet.

 

– Ieri, P’Khom l-a rugat pe P’Lop să vină să-l ia pe Baiboon, a răspuns tânărul încet, determinându-l pe Khom să înghețe puțin.

– Îmi pare rău, am fost foarte ocupat cu afacerile ieri, a spus Khom, încercând să-l determine pe Baiboon să se simtă confortabil. Tânărul a dat din cap și a zâmbit.

 

– Hm! a răspuns Baiboon, înainte de a ridica mâna în semn de salut în timp ce cobora din mașină. Khom s-a uitat la spatele subțire al tânărului și a suspinat ușor.

Unele sentimente i-au rămas întipărite în inimă, până când uneori îi vine să înnebunească. Când a văzut că Baiboon s-a îndreptat spre clădirea școlii, Khom s-a întors imediat acasă.

 

– Baiboon e de acord că nu mergem împreună sâmbăta asta? a întrebat Phai în timpul pauzei de masă. Baiboon i-a răspuns dimineața că nu a putut merge cu el la film pentru că era blocat acasă, făcând comisioane.

– Îmi pare rău, Phai, chiar nu pot pleca. Va fi pentru următoarea ocazie, a răspuns Baiboon cu un sentiment de vinovăție.

 

– Ăăă, e în regulă, răspunse Phai calm.

– Phai, nu face fața asta, îmi pare rău.

Baiboon a văzut că fața prietenului său părea posomorâtă, așa că l-a consolat rapid și și-a cerut scuze.

– Deci Baiboon ne poate ajuta cu ceva? a spus Phai, în timp ce își amintea ceva.

– Să te ajute cu ce? a întrebat Baibon.

 

– Baiboon, nu te-ai înscris în niciun club, nu-i așa? a întrebat din nou Phai. Baiboon a dat din cap, pentru că abia începuse cursurile și nu avea încă un club.

– Baiboon se poate alătura clubului de baschet? a spus Phai cu un zâmbet.

 

– Oh, nu pot să joc baschet. Nici nu știu prea multe despre acest sport. Cum o să intru în clubul de baschet? a spus repede Baiboon.

– Baiboon nu va juca baschet. Lipsește departamentul de sportivitate. P’San căuta, de asemenea, pe cineva care să-l ajute cu treburi mărunte la club, a explicat Phai.

 

– Bine, dacă ar ajuta doar clubul, pot face asta. Te rog să nu mă pui să joc baschet, a spus Baiboon calm.

– De fapt, începând de astăzi, în timpul ședințelor de la club, îl vom duce pe Baibon la sală, a spus Phai vesel. Baibon a zâmbit când și-a văzut prietenul zâmbind.

*****

– Baiboon, ți-a fost dor de mine? Ai ajuns la sală!

Vocea lui San a răsunat în sala de sport, în afară de a se preface că aleargă să-l îmbrățișeze pe Baiboon. Baiboon s-a grăbit să se ascundă în spatele lui Phai, șocat. Phai l-a blocat pe San.

 

– P’San, nu te juca așa. Baiboon se teme de tine, n-ai văzut? a spus Phai. San și-a oprit imediat picioarele înainte de a-l lovi pe Phai în cap, nu prea tare.

– Idiotule, nu pot să mă joc nici măcar puțin, a spus San în glumă înainte de a se uita la Baiboon zâmbind.

Baiboon, nu-ți fie frică de mine. Dacă ți-e frică, ai întotdeauna cele două gărzi de corp ale tale, a spus San cu un zâmbet înainte ca Baiboon să iasă din spatele lui Phai.

 

– Gărzi de corp? Cine sunt? a întrebat Baiboon, uitându-se la Phai.

– Sunt Phai și P’Khom al lui Baiboon, a răspuns San. Baiboon a ridicat o sprânceană în semn de confuzie.

 

– Continuă să vorbești, P’San! Ah, l-am adus pe Baiboon pentru că se alătură clubului nostru. Am văzut că ai spus că la departamentul de sportivitate nu are oameni, nu? a spus Phai, precizând că este pentru muncă.

 

– Oh, într-adevăr, bine ați venit. În acest fel, voi putea să văd chipul lui Baiboon în fiecare zi.

– Pot să vă ajut cu ceva? P’San, el poate să-mi spună, a spus Baiboon cu prudență.

– Atunci îl voi lăsa pe Phai să-ți spună ce să faci, pentru că probabil că nu vrea să-ți spun eu, a spus San cu un zâmbet.

Baiboon s-a întors să se uite la Phai, nedumerit. Phai a întins mâna și a atins ușor spatele lui Baiboon…

– Haide, hai să-ți spunem ce ai de făcut, a spus Phai, înainte de a-l conduce pe Baiboon în vestiarul sportivilor. S-a uitat înapoi în timp ce dădea din cap.

Îl voi avea pe Baiboon în vizor tot timpul, nu?

Care este reacția ta?
+1
4
+1
0
+1
1
+1
0
+1
0
+1
0
+1
0
Povestea lui Khom şi Baiboon – UN

Povestea lui Khom şi Baiboon – UN

Status: Completed Tip: Traducător:
Baiboon, stând pe umerii lui Khom în timp ce culegea mango. – Khom, mută-te puţin mai la stânga. Khom, strângând din dinţi, reprimându-şi emoţiile – Data viitoare nu mai purta pantaloni scurţi ca aceştia, Baiboon.   Baiboon, purtând pijama, strângând perna şi stând în faţa casei lui Khom.  – Khom, vreau să dorm cu tine. Khom, ridicându-şi mâinile şi frecându-şi faţa.    Cât timp mai poate rezista inima mea? a gândit Khom.   Khom – Vai! De ce a ieşit Baiboon din baie în pielea goală? Baiboon, ţipând  – Khom, te rog ajută-mă. Sunt păianjeni în baie!     Stătea gol în faţa lui Khom sărind înainte şi înapoi speriat. A uitat să-şi ia prosopul.
*Traducătoarea în limba engleză a publicat doar atât, probabil dorind să ofere o mică prezentare a cuplului secundar, cititorilor. La fel am făcut și noi.

Împărtășește-ți părerea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!

Options

not work with dark mode
Reset