Ziua de Loy Krathong sau „Luminile plutitoare”
*Loy Krathong – Numele ar putea fi tradus ca „a pluti un vas sau o lampă rituală” și provine din tradiția de a face krathong sau coșuri plutitoare, decorate, care sunt apoi puse să plutească pe un râu.
Mulți thailandezi folosesc krathongul pentru a-i mulțumi zeiței apei, Phra Mae Khongkha sau pentru a se închina pagodei lui Buddha din rai. Acest festival își are originea în India.
– Day, mâine este ziua Loy Krathong, unde vom merge să punem o lumină plutitoare? a întrebat Ith în timp ce se uita la televizor în sufragerie. Day era în bucătărie.
– Nu vreau să merg! a răspuns Day scurt.
– Dar eu vreau să merg. Trebuie să mă iei şi pe mine, a spus Ith.
– O mulțime de oameni, haos, a spus din nou Day.
– Atunci pot să mă duc cu Ai’Nick, a spus Ith supărat înainte de a-și lua propriul telefon și de a forma un număr.
Day a ieșit din bucătărie. Se sprijinea de ușă, privindu-l cu ochi nemișcați pe Ith care stătea pe canapea.
Nick se află în camera lui Neil.
– Vino cu mine, i-a spus el prietenului său.
– În regulă, grăbește-te, a spus din nou, înainte de a închide.
S-a întors să se uite la Day, care stătea nemișcat, privindu-l cu o față încruntată. Day a dat din cap înainte de a merge să se așeze lângă el. Ith s-a mișcat ușor. Se uita fix la televizor şi nu-l privea pe Day.
– Stai calm, a spus Day cu o voce calmă.
Ith a mârâit în gât fără să spună nimic și după o clipă a sunat soneria din fața camerei. Ith s-a grăbit să o deschidă imediat.
– Nick, vin cu tine mâine, i-a spus în grabă Ith prietenului său.
– Unde ai de gând să-l inviți? O să-i faci pe plac? a întrebat Neil, care îl urmărea pe Nick.
– De ce trebuie să întrebi? a răspuns el.
– Ei bine, eu sunt soțul tău, iar tu, ai de gând să-l întrebi pe soțul tău? a răspuns Neil.
Ith l-a privit pe Day cu coada ochiului înainte de a se întoarce din nou.
– Ce se întâmplă cu el, Day? Day, ce i-ai făcut prietenului meu? a întrebat Nick în glumă.
– Nu trebuie să întrebi despre asta, a spus mai întâi Ith.
Neil s-a apropiat și s-a așezat lângă Day, ridicând ușor o sprânceană, întrebându-se de ce naiba se certa cu Ith.
– Nu fi încăpățânat, Ith. Ești un copil, iar eu sunt pretențios în legătură cu astfel de lucruri, a spus Day.
– Da, sunt un copil, care vrea să fie un adult ca tine, a răspuns Ith, trăgându-l pe Nick în dormitor, lăsându-i pe Neil și Day în sufragerie.
– Ce se întâmplă? a întrebat Neil.
– M-a rugat să îl duc mâine la Loy Krathong, a spus Day, iar Neil a râs.
– Și ticălosul ăla scund vrea să plece, a răspuns Neil.
– Deci, ai de gând să-l iei? l-a întrebat Day pe cel mai bun prieten al său.
– Îl voi lua, dacă nu, va fi foarte rapid. Știi că ticălosul ăla scund nu e ca Ith, care renunță la tot, a spus Neil.
– Dar acum sunt confuz, nu vezi? Nu-mi place să ies în locuri aglomerate! i-a spus Day prietenului său.
– De ce nu vrei să ieșim într-un loc aglomerat? Nu-ți plac mulțimile sau ești gelos pe Ith? s-a prefăcut Neil că-şi întreabă prietenul cu un zâmbet.
Day se uită la Neil liniştit.
– Așa este! a spus Day aspru.
*****
– Nu vrea să mă ducă la Krathong. Tot nu vrea să mă scoată în oraș, i-a spus Ith celui mai bun prieten al său.
– Dacă trebuie, poți să vii cu mine, a spus Nick.
– Ce este? a întrebat din nou Nick, văzând expresia prietenului său.
– Dar vreau să pun o lumină plutitoare cu el. De ce nu e ca ceilalţi? Neil tot a fost de acord să te ducă, a spus Ith, bombănind încet.
– Sunt obosit. A trebuit să îl rog înainte, a spus Nick zâmbind.
– Dacă a funcționat, poți veni cu mine, Ith! a spus Nick, gândindu-se la Day.
– Hai să vorbim mâine despre asta, a răspuns el.
– Oh, atunci de ce m-ai chemat? a întrebat Nick, confuz.
– Sunt supărat pe Ai’Day, nu vreau să vorbesc cu el. Așa că te-am chemat să mă asculți și să mă plâng, a răspuns el.
Nick nu a putut decât să dea din cap dintr-o parte în alta, zâmbind. A vorbit cu Ith ca un prieten până când a trecut mult timp și Neil a deschis ușa.
– Hai să mergem, e frig. Hai să ne întoarcem în camera noastră, i-a spus Neil lui Nick, care stătea întins pe patul larg și vorbea cu Ith.
– Întoarce-te tu primul, a spus el, pentru că avea o conversație amuzantă cu cel mai bun prieten al său.
– Lasă-l pe Nick să se întoarcă și să se odihnească. Și ei vor să fie singuri. Neil e obosit.
Day, care îl urmărea pe Neil, s-a apropiat și a vorbit pentru a vedea fața lui Ith.
– Poți să te întorci, Nick, a spus Ith direct, pentru că simțea și el simpatie pentru Neil și Nick.
Chiar și Ith vrea să petreacă mult timp cu Day.
– Ești sigur că nu vrei să rămân? a întrebat din nou Nick.
Ith a dat încet din cap.
– Păi… mă voi întinde și mă voi uita la un film, a spus el.
– În regulă, dacă mâine te hotărăști la ceva, anunță-mă, a repetat Nick.
– Eu nu mă duc, sunt un vagabond. O să dorm în camera mea, a spus Ith, cu indiferență, fără să se întoarcă măcar să se uite la Day.
Nick s-a întors să se uite la prietenul său.
– Să ne întoarcem, Neil.
Nick s-a întins, l-a apucat de braț pe iubitul său și s-a îndepărtat imediat. Cu toate acestea, Day nu a ieșit să îi conducă la ușă, pentru că s-a oprit și s-a uitat la starea lui Ith.
– Orezul prăjit este gata. Dacă ți-e foame, ieși afară și mănâncă. Eu voi sta în camera alăturată pentru o vreme, a spus Day.
Ith nu a răspuns, ci s-a dus să caute un film la care să se uite. Day, a oftat înainte de a se îndrepta spre următorul dormitor pe care Day îl transformase în propriul birou. Ith s-a uitat în spatele lui Day, l-a privit cum se îndepărta neîncrezător. Day a trebuit să își asume mai multe responsabilități decât înainte, altfel cine altcineva ar putea să se ocupe de saloanele de înfrumusețare din celelalte provincii? Și cine altcineva trebuia să se ocupe de magazinul pe care i-l dăduse tatăl lui Ith?
Asta a determinat ca Day să nu aibă prea mult timp liber, dar Ith a vrut să petreacă ceva timp cu Day. Când a văzut că Day a plecat, Ith s-a ridicat, a făcut un duș și s-a întins pe pat să se uite la un film, avea o expresie posomorâtă pe față până când a adormit.
– Ith… trezește-te… Ith!
O voce a strigat determinându-l pe Ith să deschidă ochii somnoroși. Apoi a văzut că Day stătea pe marginea patului.
– Hmm… a lăsat Ith să iasă un sunet din gât.
– De ce nu ai mâncat? Este deja miezul nopții. Nu am văzut orezul consumându-se, a spus Day cu asprime.
După ce a părăsit biroul, s-a dus în bucătărie și a continuat să vadă că cina a rămas la fel. Nici măcar nu a fost atins.
– Nu mi-e foame! Mă duc să mă culc, a răspuns Ith, pentru că încă îi era somn.
– Ridică-te și mănâncă! Te va durea stomacul, a spus din nou Day.
– Ți-am spus că nu mănânc!!
Ith a ridicat vocea la Day în timp ce își trăgea o pătură peste el.
– Ei bine, dacă nu vrei să mănânci, nu vei mânca, a spus Day înainte de a merge să facă un duș.
La naiba! Nu puteam fi mai confuz! şi-a spus Ith în sinea lui.
Curând, Day a ieșit, s-a îmbrăcat și s-a întins lângă Ith.
– De ce ești atât de furios? De ce ești prost acum? Nu erai așa înainte, a spus Day.
Ith nu a răspuns, apoi a încremenit când Day l-a îmbrățișat.
– Doar pentru ziua de Loy Krathong ești atât de supărat încât să dormi așa cu spatele? a întrebat Day.
Ith a suspinat încet înainte de a se întoarce spre Day, dar nu a spus nimic. Day l-a tras pe Ith într-o îmbrățișare. Până când, în curând, au adormit împreună.
A doua zi
Day l-a dus pe Ith acasă pentru a vedea lucrarea și a vorbi cu tatăl lui Ith. Ith s-a așezat apoi în grădina din fața casei.
– Unde te duci la Loy Krathong, Ith? s-a apropiat mama lui Ith și a întrebat.
– Probabil că nu voi merge, a spus Ith.
– Ah, de ce? a întrebat din nou mama lui Ith.
– Ei bine, Day nu vrea să meargă. Mama şi tata unde se vor duce? Voi merge cu tine, i-a spus el mamei sale.
– Tata și mama sunt foarte bătrâni. Ei nu vor să stea cu oamenii. Așa că nu vom merge! a răspuns mama lui.
– Încearcă să îl inviți pe Day, a spus din nou mama.
– I-am spus. Nu-i pasă de relația noastră, nu mă bagă în seamă niciodată. E ca și cum ar fi tata tot timpul! a mormăit el din nou.
Mama i-a oferit un zâmbet blând pentru a-și liniști fiul.
– Mama vrea ca Ith să îl înțeleagă pe Day. Day este acum responsabil pentru multe lucruri. De fapt, la locul de muncă de la filiala din Chonburi, Day trebuia să vină mâine să vorbească cu tata, dar Day a ales să vină azi. Nu știi de ce? a întrebat-o mama lui Ith.
Ith a dat din cap nedumerit.
– Pot să vă întreb dacă Day a lucrat până târziu noaptea trecută? a întrebat din nou mama lui.
Ith a stat și s-a gândit.
– Era târziu, pe la miezul nopții, pentru că a venit să mă trezească să mănânc, dar nu am mâncat, i-a spus mamei sale.
– A vrut să se grăbească să termine lucrarea, a spus din nou mama, dar Ith avea încă o expresie nedumerită pe față.
– Despre ce vorbiți? a strigat o voce în timp ce se îndrepta spre cei doi.
– Ți-ai terminat conversația cu tata, Day? a întrebat mama lui Ith.
– Da. Ith, o să mă duc sus și o să dorm în camera ta. Trezește-mă la ora șase, dacă nu m-am trezit încă, a spus Day în cele din urmă.
– Mamă, uite… Nu-i pasă deloc de mine! i-a spus Ith mamei sale.
– Ith, Day trebuie să fie obosit. Day se duce la culcare! a spus mama lui Ith.
– Mai bine mă duc să ajut la magazin. Nu vreau să-i văd fața lui Ai’Day, a spus el înainte de a se duce în casă.
****
– Ți-am spus să mă trezești la șase! De ce nu m-ai trezit? a răsunat vocea gravă a lui Day.
Ith era ocupat cu mașina unui client. S-a întors să se uite la Day, înainte de a se întoarce să se uite gânditor la ceas. A văzut că era deja ora 19.00.
– Am uitat! a răspuns scurt Ith.
– Poți să te duci să faci un duș acum, i-a răspuns Day, ceea ce l-a determinat pe Ith să-și dea seama că Day făcuse deja duș și era îmbrăcat.
– Mă duc să fac un duș în curând, a spus Ith.
Brațele lui subțiri erau trase prea tare pentru a-l ghida spre casă.
– Dă-mi drumul, Day! Ce se întâmplă cu tine? a strigat Ith, dar nu a putut rezista la smucitura lui Day.
L-a urmat până când au urcat la etaj, în dormitor. Day i-a dat apoi drumul brațului lui Ith.
– Du-te și fă un duș! Nu te supăra, Ith! a spus Day.
Ith era supărat că nu a mers la Loy Krathong. În drum spre baie, Day stătea pe pat și se uita la televizor și aștepta. În curând, Ith a ieșit îmbrăcat într-un maiou și pantaloni de pijama.
– De ce porți asta? a întrebat Day, uitându-se în jos la el.
– Mă duc să mă culc! Cu ce vrei să mă îmbrac? l-a întrebat Ith.
Day a oftat înainte de a se întinde pentru a-l trage pe Ith pe pat, apoi l-a apucat pe Ith și l-a așezat pe pat între picioarele lui.
– De ce este atât de greu de înțeles, Ith? a spus Day.
– Ce vrei să spui cu asta? Despre ce vorbești? a întrebat Ith, iar Day și-a pus fața în gâtul lui Ith, determinându-l pe Ith să simtă furnicături.
– Am încercat să accelerez lucrurile încă de aseară. De ce, încă nu știi? a spus Day.
Ith era încă nedumerit.
– Sunt prost, nu-ți amintești? Ce să înțeleg eu? a spus el încet.
– M-am grăbit la serviciu ca să te pot duce la Loy Krathong. Înțelegi?! a spus Day, determinând ca inima lui Ith să se umfle la auzul acestui sunet. S-a întors spre Day.
– Dar la început ai spus că nu mă vei duce! a spus imediat.
Ochii lui străluceau de speranță.
– Și cine era câinele care avea o față morocănoasă? Dacă nu accept, vei fi supărat pe mine toată viața, a răspuns Day.
Ith îi adulmecă repede obrajii lui Day înainte de a se ridica.
– Atunci lasă-mă să-mi schimb hainele mai întâi, a spus Ith, zâmbind.
Day a zâmbit și el la expresia fericită a lui Ith. Curând, Ith s-a îmbrăcat.
Day l-a urcat imediat în mașină și l-a dus departe. Ith s-a uitat emoționat la marginea drumului. A fost încântat să meargă pentru prima dată la Loy Krathong cu Day.
– Unde vom pune o lumină plutitoare? a întrebat Ith zâmbind.
– Unde vrei să mergi? a întrebat Day.
– Putem să mergem la podul Rama VIII? a spus calm pentru că era aglomerat și Ith nu este sigur dacă Day va accepta sau nu.
– Hmm… a răspuns Day în gât, înainte de a se îndrepta direct spre podul Rama VIII, unde, la sosire, au fost nevoiți să găsească un loc de parcare pentru că erau foarte mulți oameni.
– Day putem pune o lumină plutitoare aici? a întrebat Ith, pentru că știu că lui Day nu-i place să fie cu mulți oameni, dar Day era dispus să îl ducă pe Ith în acest loc.
– Să mergem aici. Trebuie să punem o lumină plutitoare aici, a răspuns Day, înainte de a se îndrepta spre malul apei.
De-a lungul drumului, erau mulți vânzători cu krathong.
– Day, vom cumpăra un krathong, a spus el.
– Este în regulă, a răspuns Day în timp ce mergeau să cumpere un krathong.
Day l-a ţinut pe Ith cu braţul de talie tot timpul în mulțime. Ith a zâmbit în secret că Day avea grijă de el în felul acesta. Indignarea de mai devreme dispăruse complet.
– Pe care îl vrei? a întrebat Ith în timp ce se afla în fața unui magazin de krathong.
– Cumpără unul. E de ajuns, a răspuns Day.
Ith părea nedumerit.
– De ce nu cumperi şi tu unul? a întrebat imediat.
– Deci nu voi folosi aceeași plută ca și tine? Vrei să aștepți ca Krathong-ul să se despartă? a spus Day cu o voce calmă, dar asta îl determină imediat pe Ith să devină palid.
L-a ascultat și el și a zâmbit la cuvintele lui Day.
– Poți să iei doar unul, a spus Ith, liniștit, înainte de a alege un krathong, nici prea mic, nici prea mare.
Petalele Krathong sunt realizate din frunze de bananier și sunt frumos stivuite. În krathong sunt multe feluri de flori colorate.
– Fie ca ei să fie împreună așa pentru totdeauna! a spus vânzătoarea, zâmbind.
Fața lui Ith s-a înroșit mai mult decât înainte. Day s-a întors să mulțumească înainte de a-l conduce pe Ith să meargă mai departe. Ith este cel care ține Krathong-ul.
– Hei, ce faci? a întrebat Day cu un râs în gât.
– Nu ți-e rușine? a întrebat el.
– Nu mi-e ruşine! a răspuns Day, determinându-l pe Ith să zâmbească.
– Hei! a strigat Ith, în timp ce un grup de adolescenți intrau şi au determinat căderea krathong-ului.
– Phi, îmi pare rău!
Băiatul care l-a lovit pe Ith s-a grăbit să-și ceară scuze.
– Nu vezi că mi-a căzut krathong-ul? a strigat imediat Ith, determinându-i pe cei de la coadă să se întoarcă să se uite la ei cu interes.
– Chiar nu am vrut să fac asta, Phi. O să-ți cumpăr unul nou! a spus tânărul, pentru că a văzut ochii lui Day care îl priveau.
– Pot să cumpăr eu. Mergeți mai departe! a spus Day cu o voce calmă.
– Dar…
Tânărului îi era frică de ochii lui Day.
– Am spus… Plecați de aici, a repetat Day, ceea ce i-a determinat pe tineri să se îndepărteze rapid, cerându-le în continuare scuze lui Ith și Day.
– Day, cum poți să-l lași să plece?
Ith s-a prefăcut că nu se dă bătut.
– Oprește-te, Ith. A căzut! Du-te și cumpără-ți altul nou, a spus Day, determinându-l pe Ith să rămână tăcut.
S-a aplecat să ridice Krathong-ul cu o expresie plictisită.
– Ce este? a întrebat din nou Day.
– Vreau să plutească acesta, a spus Ith calm, cu ochii roșii, dar fără să plângă.
Day l-a tras pe Ith pentru a vorbi, pentru că a văzut expresia lui Ith.
– Ei bine, acest krathong a căzut. Florile au căzut, petalele au căzut… Cumpără unul nou, a spus din nou Day.
– Dar a fost primul Krathong pe care l-am cumpărat împreună. În plus, vânzătorul de krathong ne-a binecuvântat pe noi doi să fim împreună pentru totdeauna, a spus el, tremurând.
– Poți să te duci să îl cumperi în același magazin și să-l lași pe vânzător să te binecuvânteze din nou, a spus Day, rugător.
– Nu e același lucru, a spus din nou Ith.
Day a rămas nemișcat, privindu-l pe Ith înainte de a ofta ușor.
– Stai puțin, a spus Day, înainte de a se ridica.
– Unde te duci? a întrebat el.
– Aşteaptă puţin. Vin imediat. Nu pleca nicăieri! a spus Day înainte de a se întoarce pe același drum.
L-a lăsat pe Ith să stea singur pentru o vreme. Day s-a întors cu niște flori în mână.
– Ce este? a întrebat curios.
– O să repar eu krathong-ul, a răspuns Day, înainte de a lua krathong-ul din mâna lui Ith pentru a se uita la el și a începe să îl repare.
Deși nu era la fel de ordonat ca înainte, a determinat ca şi krathong-ul să arate mai bine.
– Chiar dacă îl repari, sentimentele mele nu vor mai fi aceleași, a spus el, așa cum simțea cu adevărat.
– Ith, vreau să-ţi spun ceva, a spus Day pe un ton serios, cu florile în mână pe care încă nu le introdusese în krathong.
– Înțeleg că asimilezi acest krathong cu dragostea ta pentru mine. Când a căzut krathong-ul, te-a determinat să te simți prost, nu-i așa? a întrebat Day.
Ith a dat din cap.
– Atunci îți voi spune ceva. Ascultă și ține minte. Florile de krathong sunt ca dragostea mea. Chiar dacă tu sau eu îl scăpăm, va fi în regulă, pentru că voi continua să le adaug așa, a spus Day în timp ce a pus floarea în până când s-a umplut.
– Uite! Chiar dacă simți că dragostea noastră se estompează puțin, eu voi fi mereu cel care te va umple, ca să nu trebuiască să te gândești prea mult, înțelegi ce vreau să spun? a spus Day.
– O să mă umpli mereu de dragoste așa, Day? a întrebat Ith, cu voce şovăitoare.
Acum, celor doi nu le păsa cine ar putea să le audă conversația.
– Am spus deja asta. Ce altceva vrei să confirm? a întrebat Day.
Day înțelege cum se simte Ith când vede primul Krathong. Amândoi s-au simțit așa.
– Nu plânge! Nu ești un copil. Hai să mergem la Loy Krathong. Apoi putem merge acasă, a răspuns Day, trăgându-l de mână pe Ith.
Ith a zâmbit fericit. Cei doi au mers mână în mână până au ajuns la drumul de pontoane. Day a luat o brichetă și a aprins o lumânare și tămâie. Day s-a uitat la Ith și a zâmbit ușor pentru că cealaltă parte are un zâmbet pe față.
– Hai să ne rugăm împreună, Day, a răspuns Ith.
Ith și Day au ținut Krathong-ul de fiecare parte și au închis ochii pentru a se ruga.
– Pot să îţi spun de ce mă rog? a spus Ith calm, pentru că erau oameni pe acolo.
– Spune-mi! a răspuns Day, cu fața înroșindu-se.
– Aș vrea să mă umpli de dragoste pentru tot restul vieții mele, a spus Ith liniştit, pentru că se simțea atât de rușinat.
– Dar tu? a întrebat.
– Nu m-am rugat, a răspuns Day.
– Oh! De ce? a întrebat el confuz.
– Nu m-am rugat, dar am făcut o promisiune zeiței Ganga. Că eu voi fi cel care te va umple de iubire pentru totdeauna, a spus Day, determinându-l pe Ith să plângă, dar s-a grăbit să-și șteargă ochii pentru că se simțea atât de mulțumit.
– Loy Krathong! a răspuns Day.
Ith și Day au aruncat încet Krathong-ul în apă pentru a-l lăsa să plutească. Day a întins mâna pentru a-i șterge lacrimile lui Ith fără să se simtă ruşinat de oamenii care se întorceau în secret să se uite la ei.
– Am terminat Loy Krathong. Hai să mergem acasă, a spus Day.
Ith a dat din cap, căci azi nu mai avea cuvinte din cauza fericirii.
– Ți-am urmat inima azi, a spus Day în timp ce se întorceau la mașină.
– Hai să mergem acasă! E rândul tău să mă mulțumești, a spus Day cu un zâmbet pe buze.
Fața lui Ith s-a înroșit, pentru că știa foarte bine ce însemna asta.
