IUBIRE MALEFICĂ – Capitolul 19 (18+)

Capitolul 19

{Pat}

Mintea și simțurile îmi erau încețoșate de orgasmul intens pe care tocmai îl trăisem. Inima îmi bătea cu putere, dar corpul îmi era slab, prea epuizat pentru a se mișca.

Când am coborât privirea, am văzut strălucirea satisfăcută din ochii lui Elyes, însoțită de zâmbetul lui.

Palma lui Elyes încă îmi strângea șoldul, mângâindu-mă ușor. Pe măsură ce respirația mi se normaliza, atingerea odată leneșă începu să apese mai tare decât înainte. După eliberarea din această lume, a fost înlocuită de un al doilea val de stimulare, pe care nu aveam dreptul să-l refuz.

Fiecare atingere și mișcare a degetelor lui Elyes părea că fusese studiată și exersată cu atenție. Era clar ca lumina zilei că Elyes era adevăratul maestru al jocului sexual. M-am gândit să râd, dar nu am putut, având în vedere că eu eram cel cu care se juca…

– Ăsta e genul de murdărie care îmi place, spuse Elyes încet, mângâindu-mi șoldul și îndreptându-și atenția către un alt pachet mic argintiu lăsat pe pat cu câteva minute înainte.

 – Așa e mult mai bine.

M-am uitat în jos la curbele abdomenului meu și la părțile care se afundau și mai mult.

Senzațiile amețitoare mă împingeau spre limită. Ceea ce făceam era ca un abis emoțional care ne aștepta să sărim în el. Excitația de nedescris, frica copleșitoare amestecată cu încântarea, ne făceau pe amândoi să tânjim după următorul abis.

Un abis mai adânc…

Mai periculos…

Și mai satisfăcător.

– Elyes… am reușit să spun, cu vocea răgușită. Nu intenționam să obiectez sau să mă joc.

Voiam doar… să-mi trag sufletul pentru un minut sau două înainte de a mă arunca din nou în această călătorie palpitantă și periculoasă.

Începeam să simt că nu mai pot respira în timp ce îl priveam pe Elyes derulând încet un prezervativ transparent până la baza penisului său.

Felul în care îl punea părea o tachinare, o provocare deliberată.

Se uită la mine, provocator, arătându-mi ce urma să facă. Dacă nu mă înșelam, zâmbetul din colțul gurii lui sugera că putea să o facă repede, dar a ales să o facă să pară o scenă în slow-motion, ca să pot savura felul în care se trata.

Fiecare deget care aluneca peste latexul transparent era atât o tortură, cât și o senzație plină de așteptare. Mai ales când Elyes își lingea buzele, am știut imediat că se răzbuna pe mine…

Am înghițit în sec la vederea provocatoare.

– Nu te uita așa la mine, spuse Elyes, apropiindu-și șoldurile și vorbind cu voce răgușită.

– Poftim?

– Privirea asta mă face să vreau să sar pe tine, chiar dacă vreau să fac totul

încet. Știi cât de greu este?

Îmi ridică ușor șoldurile și îmi frecă intenționat șoldul de carnea lui erectă și dornică, ca un cal de război gata să-l ducă pe general înainte pentru a cuceri inamicul.

Mă mușcă de gât de mai multe ori și, din presiune, mi-am dat seama că Elyes intenționa să lase niște urme, să-mi marcheze corpul și sufletul ca fiind ale lui.

– Ar trebui să nu te mai uiți la mine cu ochii ăia, ca să fim corecți.

Mă refeream la privirea aceea plină de dorință.

– Dar ești atât de frumos.

– Atunci nu ar trebui să-mi interzici să te privesc.

Dacă el putea să mă privească cu dorință, atunci poate că nu ar fi fost atât de rău dacă starea mea de ebrietate mi-ar fi permis să-i întorc favoarea.

– Bine…

Gura lui rosti asta, iar corpul o urmă.

Elyes îmi apăsă șoldurile împotriva lungimii lui tari și fierbinți, aliniindu-le intenționat cu intrarea pregătită. Își încordă încheietura pentru a-mi trage șoldurile mai aproape, dar talia și abdomenul lui nu așteptau decât să intre în acțiune.

– Dar va trebui să suporți consecințele, pentru că s-ar putea să fie un pic dur pentru un începător și s-ar putea… să mă implori să te iert de nenumărate ori.

Credeam că blufează, deoarece vocea lui blândă și ochii lui sclipitori nu mă îngrijorau. Chiar dacă Elyes se purta dur, credeam că pot face față, pentru că întotdeauna puteam face față oricărui lucru legat de Elyes.

– Ah… am gemut când a intrat prima parte.

Duritatea și căldura mă întindeau, făcându-mi imposibil să mă zbat.

Șoldurile lui Elyes începură să se miște în ritmuri scurte, dar ferme.

Înaintarea dureros de lentă era plină de anticipare și, într-o clipă, am știut că chinul suprem era ceva pe care el mă făcea intenționat să-l simt.

Mi-am mușcat buza, reținându-mi vocea. Cu fiecare mișcare, prezența lui Elyes umplea cea mai profundă dorință a inimii mele.

M-am convins că nu era doar sex.

M-am rugat ca Elyes să simtă la fel.

– Știam eu…  Ah, știam că va fi bine, spuse Elyes, respirând ușor și vorbind printre dinți.

– Deschide ochii, iubitule. Uită-te la mine.

Mi-a atins obrazul, pe jumătate poruncitor, pe jumătate implorator, și nu am putut rezista.

Cu cât mă uitam mai mult în ochii lui cenușii, cu atât mai mult totul se învârtea în mintea mea. Inima îmi tremura, iar tandrețea pe care o transmitea era atât de clară. Era un moment de sinceritate în sentimentele noastre.

Aveam nevoie de el…

El avea nevoie de mine…

Asta ar fi trebuit să fie suficient.

Nu m-aș fi gândit la nimic altceva, nu aș fi lăsat trecutul să interfereze cu începutul nostru și aș fi riscat să trec peste limitele decenței și fricii.

– Pat, uită-te la mine…mă strigă din nou când am început să mă pierd și ochii mei amenințau să se închidă din nou.

Am deschis ochii ca cineva amețit, gustul iubirii pe care mi-l oferea Elyes făcându-mă să pierd aproape contactul cu realitatea.

– Uh…

– Așa, e bine? Te simți la fel de bine ca mine? îmi șopti Elyes tandru lângă tâmplă, mângâindu-mi buzele și limba în timp ce intra până la capăt, urmat de o scurtă retragere și o împingere înapoi. Puterea și căldura lui cereau și răsfățau în același timp.

– Spune-mi că ești de acord…

Elyes își încordă încheietura mâinii, ținându-mă de șold, și mă trase complet în sincron cu cuvintele sale, când eu doar îmi mușcam buza pentru a-mi înăbuși vocea și a-mi suprima emoțiile.

Îmi netezi părul răvășit înainte de a ne lipi frunțile, limba lui urmărind conturul buzei mele inferioare.

– Ah… da, sunt bine, am răspuns, abia audibil.

– Nu sunt prea dur cu tine, nu-i așa?

Am răsuflat când Elyes se retrase aproape complet,  apoi împinse înapoi încet, frustrant.

– Nu.

Fiecare ritm ar fi rămas întipărit adânc în inima mea. Indiferent cât de mult ar fi durat, mi-aș fi amintit mereu cât de blând era Elyes cu mine.

– De fapt…am apucat gâtul lui Elyes și i-am șoptit:

– Nu trebuie să fii blând cu mine.

Elyes îmi mângâie obrazul și-mi dădu părul la o parte.

– Ba da. Nu sunt aici doar pentru a lua, ci pentru a ne oferi plăcere reciproc. Vreau ca tu să iubești mereu să facem dragoste, să tânjești după asta, să te simți atât de bine… încât să mă implori să o facem iar și iar.

Să facem dragoste?

Noi doi?

Nu credeam că Elyes ar folosi astfel de cuvinte.

Inima mi se umflă, spumoasă ca spuma moale de pe un latte fierbinte. Uneori, cuvintele dulci sunt ca apa turnată pe o inimă uscată, care o readuce la viață.

– Doar asta și deja sunt pierdut, am murmurat, mintea mea nefiind în sincron cu corpul meu.

– Serios? Elyes ridică o sprânceană și mă tachină rotindu-și încet șoldurile în cerc, ținându-mi intenționat talia aproape pentru a simți mai multă intimitate.

– Ah, da… serios, îmi țineam respirația, luptându-mă să rezist în timp ce puterea lui îmi atingea punctul sensibil din interior.

Dar în câteva secunde, Elyes se retrase, lăsându-mă frustrat și plin de dorință.

Se părea insă că nu eram singurul care suferea.

– E atât de greu!

Elyes probabil se referea la faptul că se forța să fie prea blând.

– Pat…

Elyes își mișcă șoldurile, vrăjindu-mă fără pauză, gura lui alternând între înjurături și cuvinte dulci, confuze.

Începusem să plutesc, simțindu-mă sufocat și cerând o a doua eliberare, dar era imposibil de atins dacă Elyes continua în ritmul de melc.

– Te rog, mai repede.

La cererea mea, Elyes era gata să se conformeze.

Împingând în mine cu o foame devoratoare, fiecare mișcare era fermă și feroce, nu mai era jucăușă, nu mai era iubitul tandru. Fiecare mișcare era plină de pasiune, satisfăcând emoțiile noastre înfometate.

Gemeam în tăcere în timp ce șoldurile lui apăsau pe mine într-un loc care mă făcea să tremur. Mâna mea alunecă în jos spre propriul meu nucleu, disperată să mă eliberez de acest chin.

Dar Elyes fu mai rapid. Mă apucă și luă penisul arzător în mâna lui. Mă mângâie într-un ritm care nu era nici rapid, nici lent, cele cinci degete ale lui dictând un tempo intens. Fiecare mișcare a mâinii lui Elyes era perfect sincronizată cu pozițiile noastre conectate.

Ultima mea rezistență cedă și emoțiile mele se revărsară în sfârșit. Elyes încetini cu grijă, permițându-mi să savurez orgasmul care tocmai sosise.

Elyes îmi strânse mai tare șoldurile, apoi mă ridică să îngenunchez pe pat. Îmi ridică șoldurile mai sus, o poziție care îi permitea să pătrundă mai ușor și mai adânc. Odată ce Elyes găsi ritmul care îi plăcea, continuă ceea ce începuse.

Fără milă.

Era o dorință aproape insuportabilă.

Elyes îmi arătase că poate fi blând, dar când venea vorba de pasiune și sălbăticie, Elyes era și mai bun.

Eram amândoi epuizați, gâfâind și aproape fără putere, prăbușindu-ne pe pat, cu corpul musculos al lui Elyes apăsând asupra mea, fața lui arzând în spatele meu, fără să se îndepărteze.

Mâinile lui groase îmi mângâiau stomacul și mă înconjurau într-o îmbrățișare, murmurul lui neformând cuvinte lângă urechea mea. Eram obosit și epuizat, capabil doar să-l las să ne așeze cum dorea.

– Băiatul meu bun…

Vocea lui era răgușită, dar plăcută la auz.

– Pat…mă strigă tandru și-și atinse buzele de obrazul meu umed de transpirație.

Când m-am întors spre el, buzele lui bine conturate mi le capturară într-un sărut. M-am topit de bunăvoie în el și ne-am sărutat profund, chiar dacă trecuseră câteva minute de la orgasm. Dar dorința persistentă încă se învârtea în burta mea.

– Hai să mergem să facem un duș.

L-am privit pe Elyes gol, trecând pe lângă mine pentru a lua o băutură din frigider. Mișcările lui, în timp ce deschidea sticla și lua o înghițitură, semănau mai mult cu ceva dintr-o reclamă decât cu viața reală. Era frumos și avea mușchi frumos sculptați.

Sincer, îi admiram fizicul. Avea corpul unui model de podium – slab, dar musculos, de invidiat. Și eu făceam sport, dar din nu știu ce motiv, nu aveam mușchi ca ai lui.

Când valul de emoții se potoli, curiozitatea mi-o luă razna. Expresia posomorâtă a lui Elyes încă îmi rămăsese în minte. La fel și expresia de pe fața lui Fei Long.

– Dacă vrei să știi ceva, întreabă.

Elyes probabil că observase că mă uitam la el de ceva vreme, așa că se apropie și-mi dădu o sticlă de apă nedeschisă.

– Multe lucruri. Încerc să mă hotărăsc de unde să încep, am spus cu un zâmbet pe jumătate, iar Elyes mi-l întoarse.

Se așeză lângă mine, dându-mi părul de pe față.

– Atunci începe cu ce vrei să știi cel mai mult.

– Îmi vei spune?

– Desigur.

– Totul?

– Da…

Elyes se întinse peste mine, închise ochii pentru câteva secunde, apoi continuă:

– Tot ce vrea Pat să știe, la toate întrebările pe care Pat le pune.

Suspiră și se hotărî să întrebe direct.

– Cine e Lodge?

– Era un prieten, dar totul s-a dus de râpă din cauza anumitor lucruri, spuse Elyes cu voce calmă, dar expresia lui trăda ceva ce nu puteam înțelege, un amestec de tristețe și furie.

– … Când eram la universitate, eram apropiat de Lodge, apoi l-am întâlnit întâmplător pe Run, care era colegul de cameră al lui Lodge. Cu timpul, s-a transformat în afecțiune… o afecțiune pe care nu o simțisem niciodată pentru nimeni.

Run… De fiecare dată când Elyes rostea acest nume, suna atât de special încât simțeam o iritare, dar am decis să las deoparte gelozia și să ascult calm în timp ce Elyes continua.

– Run și cu mine eram amândoi bărbați, așa că relația noastră nu era ușoară. Mie nu-mi păsa ce credeau ceilalți, dar lui Run îi păsa… asta mi-a spus el. Am convenit să ne păstrăm relația secretă, cunoscută doar de câțiva prieteni apropiați. Am fost destul de prost încât să-l răsfăț în toate, până când, într-o zi, am aflat că Run nu era doar cu mine…vocea lui Elyes era lentă, dar părea dureroasă, și mă durea și pe mine.

– Lodge era și el atras de Run. Dacă ar fi fost sinceri cu mine, m-aș fi dat la o parte, dar nu au făcut-o. S-au jucat cu mine. Run era cu mine seara și cu Lodge noaptea. Era o nebunie că eu eram singurul prost în toată povestea asta. Nu aveam idee că erau mai mult decât colegi de cameră.

Am rămas fără cuvinte. Nu știam că Elyes avusese o poveste de dragoste eșuată. De obicei, el era cel care rupea relațiile sau renunța la ele.

– Am fost prost aproape un an, fără să știu că persoana pe care o iubeam, persoana care mă implora să păstrăm relația secretă, nu era rușinată, nu era confuză, ci mă folosea pentru a-și testa propriul ego.

Elyes își acoperi fața cu mâna, dar continuă să vorbească.

– Într-o zi, m-am întors la apartamentul lui și am văzut multe lucruri care m-au făcut să-mi dau seama cât de prost am fost. Run nu mă iubise niciodată. Mă folosise pentru a atrage atenția lui Lodge. Devenisem al treilea în această poveste. Nu Lodge mi-l furase pe Run. Eu am fost cel care a făcut asta! Eu eram celălalt bărbat. Ultimul an a fost doar un joc început de Run. Lodge era premiul, iar eu eram doar calul care l-a dus la destinație.

– Încă îl iubești? am întrebat, simțindu-mă descurajat.

Să știu că Elyes iubise pe cineva mă durea.

Cine era acest Run…

Ce fel de om era și de ce îl iubea Elyes?

Din comportamentul și privirea lui Elyes, îmi dădeam seama că încă îl păstra în adâncul inimii. Chiar dacă mai rămăsese doar puțin, Run era cineva pe care Elyes nu putea să-l uite complet.

– Înainte eram confuz dacă mai simțeam ceva pentru Run. Uneori mă gândesc la chipul lui, la râsul lui, la zâmbetul lui… dar, în final, dacă ar trebui să mă întorc, altfel aș trăi cu paranoia.

– Nu toată lumea îți va trăda încrederea. Doar pentru că cineva te-a dezamăgit, nu înseamnă că toți vor face la fel. Există oameni gata să te iubească și să-ți fie alături.

Elyes deschise ochii și mă privi drept în ochi.

– Îl aștept pe omul despre care vorbești. Spune-mi, este omul la care mă gândesc eu? Este omul care stă în fața mea? ochii lui Elyes, plini de speranță, îmi înmuiară inima.

Dacă nu sunt eu, atunci cine?

Ne-am privit în ochi, transmițându-ne sentimente profunde prin priviri și prin atingerea degetelor. Elyes îmi prinse mâna și ne împletirăm degetele înainte de a mă trage mai aproape. Zâmbetul lui plin de dor îmi făcu inima să bată mai repede.

Elyes nu era cineva demn de milă. De fapt, Elyes era un luptător. Nu se lăsa copleșit de slăbiciune, chiar dacă în interior era pe moarte. Dar astăzi, în timp ce Elyes vorbea, ochii lui erau goi și singuratici. Dezamăgirea din prima lui iubire avusese un efect pe termen lung asupra relațiilor sale viitoare, până în punctul în care Elyes nu se mai gândise să iubească din nou.

– Dacă voi avea din nou încredere în cineva, acea persoană va avea grijă de iubirea și încrederea mea?

Am clipit și am folosit cealaltă mână pentru a-i mângâia obrazul aspru, acoperit de barbă.

– Acea persoană va fi alături de mine?

M-am aplecat intenționat pentru a-mi lipi ușor buzele de pomeții lui. În acel moment, lumea se opri în loc. Nu sunt bun la cuvinte și nu știam ce să spun pentru a-l consola pe Elyes și a-i alina durerea. Singurul lucru pe care îl puteam face era să îi fiu alături, să îl sprijin în orice avea nevoie.

Mi-am lipit fața de obrazul lui aspru și i-am sărutat sprânceana pentru a-i comunica prin limbajul corpului că eram încă acolo.

– În lumea asta, am nevoie doar de o singură persoană, Pat… una singură e de ajuns. Nu mă părăsi.

După ce vorbi, Elyes mă trase de gât și mă sărută tandru, ca și cum mi-ar fi cerut să-l accept.

Și tot ce am putut face a fost să-l țin în brațe, făcând în sufletul meu promisiunea tăcută că nu-l voi trăda niciodată pe acest bărbat.