Cine iubește pe cine – Capitolul 70

Li Shuo văzu nebunie și disperare în ochii lui Zhao Jin Xin, cum nu și-ar fi putut imagina vreodată că el ar putea face așa ceva. Poate că în adâncul sufletului său, ceea ce voia să-și amintească cel mai mult era încă acel băiat mare care îl răsfăța și îi juca feste, nu acest om care îl făcea să se încrunte.

Brațele lui Zhao Jin Xin, care îl îmbrățișau pe Li Shuo tremurau și ele.

Nu putea uita tonul batjocoritor al lui Zhou Zhun Xing atunci când rostise acele cuvinte. Era ca și cum, indiferent ce făcea el și oricât de mult încerca să-l mulțumească și să se apropie de el, Li Shuo se îndepărta tot mai mult, ba chiar își unea forțele cu străinii pentru a-l păcăli fără milă.

În timp ce el era atât de entuziasmat de faptul că avea un alt motiv pentru a se apropia de Li Shuo încât rămase treaz toată noaptea, încercând să-i ofere lui Li Shuo tot felul de surprize în planificarea proiectului său, Li Shuo discuta cu Zhou Zhun Xing despre cum să rupă relația cu el.

Fusese atât de ironic că își dorise să ucidă când auzi acea veste de la Zhou Zhun Xing.

Indiferent că era ticălos sau fiară, cel puțin dacă făcea asta, Li Shuo se va întoarce cu siguranță la el, și nu era nimic mai rău decât ca Li Shuo să se îndepărteze.

Li Shuo respiră adânc și spuse cu o voce atât de joasă încât nu avea nici urmă de emoție, dar era excepțional de calmă.

– Zhao Jin Xin, spui că mă placi, dar îndrăznești să te folosești de tatăl meu pentru a mă șantaja. Nu cumva mă îndepărtezi tot mai mult?

– Dacă nu fac asta, nu te vei îndepărta mai mult? spuse  Zhao Jin Xin mângâindu-i ușor părul cu o mână și cu cealaltă ștergându-și sângele care îi curgea din colțul gurii.

– Nu numai că te-ai îndepărtat tot mai mult, dar nici măcar nu ai vrut să întorci capul înapoi.

– Cine a provocat asta? Eu? spuse Li Shuo cu răceală.

– Eu sunt cel care trebuie să fie răzbunat pentru că am făcut ceva greșit?

– Nu te înșeli, eu sunt cel  care greșește. Am făcut multe lucruri greșite, dar vreau o șansă să îndrept lucrurile … spuse Zhao Jin Xin sărutând intim obrazul lui Li Shuo.

– Nu te voi da nimănui, niciodată.

Li Shuo avu senzația că fusese sărutat de un șarpe veninos în timp ce tresărea.

– Chiar crezi că mă poți șantaja cu această tactică? Sunt la fel de capabil să îl trimit pe Zhao Rong Tian la închisoare!

Lui Zhao Jin Xin nu părea să-i pese.

– Oh, vrei?

Sărutările lui stăruiau pe obrajii, pe lobii urechilor și părul lui Li Shuo, iar mișcările erau atât de blânde, de parcă ar fi fost extrem de prețioase.

Privirea lui Li Shuo trecu peste umărul lui Zhao Jin Xin și privi în gol în față. În ciuda furiei imense care îi umpluse tot corpul, singurul său gând în acest moment nu era să-și descarce furia, ci să îl liniștească pe Zhao Jin Xin, ale cărui emoții erau în mod clar paranoice și nu îndrăznea să-l provoace.

Nu voia să speculeze dacă Zhao Jin Xin chiar ar face ceva nebunesc dacă ar fi refuzat, pentru că, dacă Zhao Jin Xin ar fi făcut o mișcare cât de mică, inima tatălui său care tocmai se refăcuse ar fi putut să se prăbușească, deci cum ar fi îndrăznit să glumească cu trupul tatălui său.

Zhao Jin Xin știa foarte multe despre el și tatăl său, așa că o luptă cu familia Zhao ar fi fost complet lipsită de sens. Astfel Zhao Jin Xin nu îndrăzni să îl amenințe de nebun.

Li Shuo spuse cu răceală

– Am nevoie de timp să mă gândesc la asta.

Zhao Jin Xin spuse fără ezitare.

– Nu ai timp să te mai gândești, vreau să spui da acum, și, nu poți spune decât da.

Bineînțeles că știa că existau destul de multe lacune în acest truc. Noaptea era lungă și Li Shuo era atât de inteligent, încât nu avea nevoie de timp ca să se gândească cum să se descurce cu el.

Li Shuo respiră adânc și strânse din dinți.

– Zhao Jin Xin, vei regreta asta, pur și simplu îi rănești pe alții și pe tine însuți!

Zhao Jin Xin se uită fix la el și spuse sigur pe el.

– Nu am niciun regret.

– Bine, amintește-ți ce ai spus astăzi.

Privirea lui Li Shuo era neobișnuit de rece.

– Un an. Îți voi da doar un an. După un an, dacă te-ai jucat destul, vom termina amândoi, iar dacă mă șantajezi din nou cu asta, nu te voi cruța.

Avea nevoie de timp pentru a-l scoate pe tatăl său din această chestiune. Cu sau fără Zhao Jin Xin, ceea ce făcuse tatăl său era riscant.

Zhao Jin Xin spuse cu tristețe.

– Nu mă joc, ți-am spus mai devreme că vorbesc serios. Voi fi bun cu tine pentru tot restul vieții mele.

– Nu-mi pasă. Un an este de ajuns, spuse Li Shuo cu o voce rece.

– Zhao Jin Xin, nu împinge oamenii prea departe.

Zhao Jin Xin întâlni privirea plină de ură a lui Li Shuo și simți o tăietură ca de  cuțit în inimă, apoi lăsă să iasă un zâmbet amar.

– Bine, un an.

Într-un an va face în așa fel încât Li Shuo să nu-l mai poată părăsi niciodată.

Li Shuo îl dădu la o parte și ridică de pe podea hârtiile împrăștiate din greșeală.

Zhao Jin Xin întinse mâna.

Li Shuo ezită o clipă, dar returnă toate documentele, pentru că memorase destul de multe informații, dar fără dovezi solide, nu putea reprezenta o amenințare prea mare pentru familia Zhao și va trebui să se gândească la o altă cale.

Zhao Jin Xin strânse cu grijă documentele și spuse calm.

– Te muți la mine acasă, sau mă mut eu la tine acasă?

Li Shuo își miji ochii.

– E mai bine să mă mut aici, spuse Zhao Jinxin uitându-se în jur.

– Mi-e dor de acest loc.

Se bucurase de cea iubire în acest apartament, iar el o dăduse în bară.

Li Shuo spuse clar și ferm.

– Nimeni nu se va muta în locul nimănui. Tu trăiești în casa ta, eu voi trăi în a mea.

Zhao Jin Xin își lins colțul gurii. Gustul de sânge din gură deveni mai puternic, apoi făcu câțiva pași înapoi.

– În regulă, voi veni să te văd mâine.

După ce spuse asta, deschise în grabă ușa și plecă.

Li Shuo rămase țeapăn câteva secunde și, deodată, strigă violent, măturând totul de pe măsuța de cafea pe podea. Ceainicul se făcu bucăți, cioburile amestecându-se cu petele de apă vărsate peste tot.

Zhao Jin Xin.

Ochii lui Li Shuo erau injectați în timp ce mesteca aceste trei cuvinte printre dinți strânși, simțindu-se incomparabil de furios în timp ce gusta o mare și de nedescris durere.

Cu cât era mai frumos în trecut, cu atât devenea mai respingător atunci când se strica.

Nu există cale de întoarcere. Nimeni nu se mai putea întoarce.

Zhao Jin Xin, vei regreta.

Li Shu vru să zboare acasă și să vorbească cu tatăl său, dar când se liniști și se gândit la toate. Zhao Jin Xin știa chiar că mersese la un bar, iar fiecare mișcare a sa era probabil “urmărită”, iar dacă i-ar fi spus-o acum, tatăl său ar fi fost șocat, așa că trebuia să găsească momentul potrivit pentru a o face.

Se închisese în casa lui pentru o zi și avea un plan provizoriu în cap. Ar fi fost dificil și riscant de pus în aplicare, dar nu putea să stea degeaba și să aștepte să se întâmple.

A doua zi, Li Shuo îl invită pe Cheng Sheng la cină.

Cheng Sheng negociase cu șeful său să se întoarcă în țară după Anul Nou chinezesc. Acest copil se distrase de minune în China și nu mai voia să se întoarcă.

Li Shuo îl întrebă pe Cheng Sheng despre conturile offshore și avu impresia că Cheng Sheng știa mult mai multe despre acest lucru decât el.

– Oh, știu, am avut un prieten care a încercat să mă convingă să deschid o agenție specializată în acest domeniu la început și am fost tentat.

– Atunci de ce nu ai făcut asta?

– Acest fel de a profita de lacunele legale este un pic riscant. Nu trebuie să câștig mulți bani. Am nevoie doar de suficienți bani pe care să îi cheltuiesc.

– Înțelegi procesul? Povestește-mi despre el.

Cheng Sheng ridică o sprânceană.

– Pentru cine vrei să o faci?

– Nu-ți face griji, oricum nu sunt eu cel care o va face.

– Oh, asta e bine.

Cheng Sheng făcu apoi conversație și-i spuse lui Li Shuo ce înțelesese.

Trebuie să spun că aceasta era într-adevăr o modalitate de a face bani mulți. Cei care aveau nevoie să își transfere proprietățile pe această cale nu erau bogați obișnuiți, ci erau la nivelul de mega-bogați.  Zhao Rong Tian trebuie să fi dat tatălui său un comision considerabil, iar cei doi erau neobișnuit de apropiați unul de celălalt. Zhao Rong Tian ar fi furios dacă ar fi știut ce făcuse fiul său.

– Apropo, când veți construi acel hotel în Sanya, vreau să cumpăr un apartament cu drepturi de proprietate, faceți-mi o reducere.

Li Shuo zâmbi rigid.

– Renunț la acest proiect, nu mă mai ocup de el, dar nu am nicio problemă în a face o reducere.

– Ce? Nu-l mai faci? spuse Cheng Sheng surprins.

– Nu de asta te-ai întors, nu cu asta ai fost ocupat luni de zile?

– Ei bine, am fost ocupat și mi-am dat seama că nu sunt potrivit pentru acest proiect. Sunt încă potrivit pentru a lucra cu cifre. Am făcut un mic profit și mă gândesc să investesc în altă firmă.

– Asta e bine. E mai bine să fii în vechea ta profesie, cel puțin ești sigur pe tine. În ce fel de afacere vrei să investești? Îl las pe prietenul meu să ți-o prezinte.

Li Shuo îi explică condițiile și îi ceru lui Cheng Sheng să îl ajute.

– Nicio problemă, prietenul meu este vicepreședintele filialei de aici, profesor invitat la Universitatea X și cunoaște o grămadă de tineri inteligenți și ambițioși.

Cheng Sheng și-a amintit brusc ceva.

– Hei, știi cum am devenit prieteni?

Li Shuo zâmbi distrat.

– Suntem din aceeași tabără?

– Hei, nu, amicul ăsta e heterosexual, dar fratele lui nu. A vrut să mi-l prezinte, dar nu-mi plac bărbații de genul ăsta.

Cheng Sheng bătu din palme.

– Cum de am uitat de tine? Fratele lui este cu siguranță tipul tău preferat, este profesor, am o fotografie …, spuse el și era pe punctul de a-și scoate telefonul mobil.

– Cheng Sheng, îl întrerupse Li Shuo.

– Prefer să fiu singur în aceste zile, hai să vorbim despre asta mai târziu.

Cheng Sheng scoase un “țțț”și-l bătu pe umăr.

– Încă te poți juca. Rănile din dragoste nu sunt încă vindecate, nu? Ai dreptate, ne cunoaștem dinainte de a avea primul iubit și eu încă nu te cunosc. Ce mare lucru este pentru tine să te joci în continuare.

Li Shuo zâmbi.

– Am un fel de răni emoționale care nu s-au vindecat Nu mă simt prea liniștit și vreau să fiu singur pentru câteva zile.

Nu știuse niciodată până atunci cum e să te simți golit într-o relație. Se simțea atât de gol încât nu îndrăznea să încerce ceva nou atât de ușor de teamă că va rămâne fără lucruri pe care să le ofere celeilalte persoane.

În plus, încurcătura sa cu Zhao Jin Xin nu se terminase încă.

După cină, Li Shuo se întoarse acasă cu mașina.

Imediat ce ușile liftului se deschise, auzi pe hol sunetul unei tastaturi bătând, care venea de pe coridor.

Li Shuo se apropie de ușa lui și-l văzu pe Zhao Jin Xin stând cu picioarele încrucișate pe podea, în ciuda faptului că era îmbrăcat în costum, sprijinindu-se de perete cu laptopul în poală, tastând, apoi se uită la el și un zâmbet frumos îi înflori.

– Te-ai întors?

Li Shuo avea o față pe care nu se citea nici o expresie în timp ce scoase cheia și deschise ușa.

Zhao Jin Xin închise computerul cu un pocnet, se ridică și veni lângă Li Shuo pentru a adulmeca.

– Ai mâncat azi curry, mâncare thailandeză? Cu cine?

– Ar trebui să știi, ce rost are să te prefaci? spuse Li Shuo intrând.

Zhao Jin Xin se prefăcu că nu observă răceala lui Li Shuo și spuse.

– Te aștept de mult timp, nu am mâncat încă, mi-e atât de foame.

– Ai venit acasă pentru cină sau pentru sex? Li Shuo schiță un zâmbet sarcastic.

Zhao Jin Xin rămase surprins pentru o clipă.

– Vreau mai mult decât sex. Vreau totul de la tine fără rezerve, ca înainte.

– Atunci nu poți decât să călătorești în trecut.

Li Shuo își scoase jacheta și o aruncă într-o parte, apoi își ridică ușor bărbia și se uită întrebător la Zhao Jin Xin.

– O inimă adevărată trebuie să fie schimbată cu o inimă adevărată. La început, tu ai fost cel care nu a vrut-o, iar acum, ești demn doar să fii partener de pat.

Nodul lui Adam din gâtul lui Zhao Jin Xin alunecă în sus și în jos, iar Li Shuo avea o privire disprețuitoare și rece, ceea ce-i provocă durere și-l făcu să fie profund tentat.

Se îndreptă pas cu pas spre Li Shuo ca și cum ar fi fost un mănunchi de maci, frumoși, periculoși și irezistibili.

Având în vedere că perioada de șase luni de abstinență era într-adevăr un pic cam greu de suportat, Li Shuo decise să se distreze. S-ar simți mult mai bine dacă l-ar trata pe Zhao Jinxin ca pe un simplu partener de pat pentru a-l mulțumi.

Zhao Jin Xin spuse că nu-și putea imagina cât de nesimțit era.

De asemenea, îl va face pe Zhao Jin Xin să-și imagineze prețul șantajului.