RYDER
Roxxane se întoarce să plece, așa că eu îmi întind brațul, reacția fiind dirijată de propria-mi furie și nevoie.
Cum îndrăznește? Nu are dreptul să plece, trebuie să plătească pentru acțiunile și cuvintele ei.
Apucând-o de ceafă, o smucesc să se întoarcă cu fața la mine și îmi izbesc buzele de ale ei. Nu a fost planificat, dar nu mă pot abține. Nu are voie să plece de lângă mine. Nu acum. Niciodată. I-aș ucide pe toți cei din lumea asta nenorocită pentru ea, pe oricine ar îndrăzni să-i facă rău. Nu are dreptul să strâmbe din nas și să se poarte ca o puștoaică. Nu când în interiorul ei se află o supraviețuitoare dură, plină de cicatrici.
Ea nu poate ști cât de profunde sunt sentimentele mele pentru ea. Nu poate ști că deși încerc să rămân imparțial, că încerc să o urăsc, nu pot. Pentru că mă îndrăgostesc de ea.
Ea îngheață pentru o clipă înainte de a reacționa ușor, buzele ei luptându-se cu ale mele, înfruntându-mă direct. E dură și furioasă, luptă ca întotdeauna. Este un duel, o luptă pentru dominație, în timp ce îi deschid gura și îmi strecor limba înăuntru. Dulceața ei îmi explodează pe papilele gustative, aroma ei fiind acum marcată pe mine, și știu că a fost o greșeală, pentru că nu voi mai putea să dau niciodată înapoi. De acum nu voi putea să nu o ating, să nu o gust. Tocmai mi-am pus familia în pericol și nu-mi pasă atât timp cât ea în brațele mele.
Toată furia asta a ei, tot curajul și atitudinea, pălesc când ea se topește atât de ușor în brațele mele. Micuța mea prințesă distrusă. Ea pare să-și dea seama de asta, încearcă să mă îndepărteze și începe să se lupte. Se zbate inutil în brațele mele, îmi mușcă buza până când simt gustul sângelui, de parcă aș fi lăsat-o să plece vreodată. Nu, va fi a mea în seara asta. În seara asta, îmi voi satisface pofta, voi da drumul la toată această dorință pentru Roxxane, iar mâine… mâine voi putea fi Vipera care trebuie să fiu pentru a-mi proteja familia. Dar pentru o noapte, voi fi egoist. Voi da naibii consecințele și voi lua ceea ce vreau – pe ea.
Râzând cu voce joasă, mă îndepărtez, ignorându-mi penisul pulsând de dorință să fiu îngropat în ea când se luptă cu mine în felul ăsta. Nu, ea trebuie să învețe mai întâi să se supună, să se predea mie. Doar atunci voi pemite să ne scăldăm în plăcere. Simt pulsul ei bătând pe mâna mea în timp ce aceasta se înfășoară leneș în jurul gâtului ei. Aplecându-mă, murmur pe buzele ei, fără să mă pot abține.
– Nu există loc în lumea asta unde să te poți duce, nicăieri unde să poți scăpa de noi, prințesă.
Tânjesc după căldura ei, după trupul ei, după mintea ei, chiar și după lupta ei. Ea este slăbiciunea mea din ce în ce mai mare, o zonă gri care înflorește în inima mea întunecată și își întinde culoarea peste sufletul meu. Aproape că nu mă pot abține să vreau să fiu un bărbat mai bun pentru ea, să fiu bărbatul pe care îl merită. Dar nu voi fi niciodată, așa că, în schimb, ea se alege cu mine. Va trebui să învețe să supraviețuiască și să se obișnuiască cu asta, pentru că am sentimentul că nu va ajunge nicăieri. Am vrut să o pedepsesc, poate să o sperii, dar se pare că nu mă pot abține. Penisul meu conduce spectacolul acum. Îmi satisfac dorința, apoi mă întorc la acel eu, rece și păstrez distanța. Încă pot controla asta, o pot controla pe ea și felul în care o iau.
– Vrei să punem pariu? Dă-mi drumul și vom vedea.
Replică ea, dar buzele-i sunt vinete de la sărutul nostru, pieptul ei e apăsat pe al meu atât de tare, încât îi pot simți sfârcurile rigide care abia așteaptă să mă joc cu ele. Îi pot vedea nevoia în felul în care pupilele îi sunt mărite în timp ce privirea ei îmi urmărește fața și ajunge din nou la buzele mele și în tremurul ușor al corpului ei curbat în timp ce o strâng în brațe.
Roxxane urăște faptul că mă dorește. Sentimentul este reciproc, iubire.
– Să te las să pleci?
Zâmbesc.
– Niciodată. Acum e timpul pentru pedeapsa.
Ea îngheață în fața mea, iar eu chicotesc.
– Nu credeai că o să scapi așa ușor, nu-i așa?
O împing de lângă mine, iar ea se împiedică, părând brusc nervoasă, cu pieptul bombat și cu obrajii care se colorează adorabil în roșu. Înconjurând-o, apuc rochia lungă stil cămașă pe care o poartă, bluza din plasă de dedesubt lăsându-mă să îi întrevăd pielea palidă și tatuată.
Având nevoie să recuperez controlul, o împing până când se apleacă.
– Rămâi așa!
Îi ordon, în timp ce stau în picioare și îmi deschid nasturele de la pantaloni, îmi trag cureaua prin bucle până când se eliberează, zgomotul răsunând puternic în liniștea din camera, iar ea tremură de nerăbdare.
Îi ridic pentru a-i expune fundul și chiloții mici și roșii, trebuie să-mi mușc degetele în timp ce o privesc ca să mă opresc, să nu arunc centura și să mă pun în genunchi și să o savurez așa cum îmi doream. Vreau să-mi trântesc penisul în gaura ei umedă și să o aud cum țipă după mine. După mine, nu după frații mei. Dar îmi stăpânesc impulsul, după toți anii de control atent mă găsesc tremurând în fața celei mai mari provocări a mea.
E udă, văd asta. La naiba. Mi-am aranjat scula în pantaloni, încerc să ignor impulsul de a smulge chiloții ăia provocatori și de a mă împinge în păsărica ei strâmtă. Nu, mai întâi pedeapsa. Apoi controlul. Doar atunci o voi avea.
– Ryder, să nu cumva…
O plesnesc cu cureaua pe fundul ei descoperit.
Ea șuieră și cade în față, dar o prind de mijloc și când e din nou stabilă, îmi frec mâna pe fundul ei fin ca mătasea, masând arsura înainte de a învârti cureaua înapoi și de a o mai plesni pe fundul ei de două ori.
Ea țipă, dar rămâne în picioare, înjurături și insulte ieșindu-i de pe buze. Dar nu se mișcă, nu se împotrivește… pentru că așa vrea ea. Vrea sa am eu controlul. Vrea să se predea în fața mea. Vrea să fie consumată de mine și asta vreau și eu. Ce fată bună. Îi dau la o parte chiloții și o simt cum îngheață când o ating degetele mele, în timp ce privesc intens.
Îmi ling buzele și mă uit la “buzele” ei strălucitoare, atât de umede. Miroase delicios și pun pariu că are un gust la fel de bun. Trec catarama curelei peste ele o privesc cum strigă și se împinge înapoi, dorind mai mult. Râzând, îi pun chiloții la loc și când nu poate vedea, ling o parte din sucurile ei de pe centură, gemând la gustul ei.
– Atât de umedă, iubire. Aștept să-mi spui din nou că ne urăști când o să te umezești pe scula mea.
– Du-te dracului, nenorocit încrezut…
Ea scâncește când o lovesc din nou cu centura. Arunc centura pe podea și îmi mușc buza privind la roșeața de pe fundul ei. Semnele mele. E al naibii de excitant să o văd așa. Dar a primit destule pedepse, la fel și eu. Dacă nu o am cât mai curând, o să-mi dau drumul. Mă întind și îmi strâng scula. Nu încă, trebuie să înțeleagă cine conduce. Cine îi stăpânește corpul, dar și mintea. Trebuie să mi se predea complet, și numai atunci va avea parte de plăcerea pe care o caută. Nu pot să o las să știe cât de afectat sunt. Cât de ușor mă face să-mi pierd controlul. Întorcându-mă, îmi acord o clipă pentru a respira și când toate acele emoții învolburate se liniștesc, mă așez pe canapea, cu picioarele desfăcute și brațul aruncat peste spătar. Îmi trec cu lăcomie ochii pe coapsele ei groase, tatuate și pe fundul ei roșu și plinuț. Este al naibii de sexy, cea mai magnifică creatură pe care am văzut-o vreodată. Se mișcă inconfortabil, iar mie mi se face milă de ea.
– Ridică-te!
Ea ezită o clipă înainte de a face ce i se spune, întorcându-se cu fața la mine, făcându-mă să mă strâmb.
– Nu ți-am spus să te întorci, nu-i așa, prințesă? Dă-ți jos cămașa.
Ea, e vizibil iritată de acest ordin, iar eu îmi îngustez ochii.
– Vrei să te plesnesc din nou cu cureaua pe fundul ăla mic și plinuț, iubito? O voi face, iar de data aceasta, se va termina cu durere în loc de plăcere. Când îți dau un ordin, îl execuți. Dă-ți jos cămașa, acum. Lasă-mă să admir ceea ce îmi aparține.
– Nu sunt proprietatea ta, nenorocitule, nimeni nu m-a deținut vreodată. Nici tu, nici frații tăi nenorociți. Nu sunt suficienți bani în lume ca să mă cumperi.
Mârâie ea și am sentimentul că are dreptate. Știm cu toții că Roxxane nu este o femeie întreținută sau o jucărie. E o femeie sălbatică. Dar tot face ce i se spune, pentru că, deși se împotrivește, știe ca ne vrea. Cu un mârâit, își smulge cămașa, dezgolindu-se în fața mea. Îmi las privirea să treacă peste pielea ei expusă. Sânii ei plini stau într-un sutien mic de dantelă, sfârcurile rozalii îi sunt tari și mă privesc fix. Abdomenul îi este plat, iar talia este subțire, perfectă pentru a ma prinde de ea. O bijuterie strălucitoare prinsă în buric mă imploră să o urmăresc cu limba. Coapsele ei sunt rotunjite și delicioase, și mi le închipui înfășurate în jurul capului meu în timp ce îmi trec limba între labiile ei. Picioarele-i sunt lungi și subțiri, și abia aștept să le am și pe ele înfășurate în jurul meu. Este al naibii de frumoasă, atât de frumoasă încât mă doare. Toată palidă, piele mătăsoasă tatuată, coapse groase și atitudine…ce atitudine!
O combinație pe care nu știam că o voi găsi irezistibilă, dar penisul meu se smucește tare în timp ce înmagazinez fiecare detaliu al corpului ei în memorie. Fiecare adâncitură, curbă și cicatrice. Își desparte picioarele, cu capul înclinat pe spate, în timp ce eu o admir. Roxanne e perfecta. Nu se străduiește să întrețină ceea ce ea consideră a fi corpul perfect, nu apelează la operații estetice sau la modificări, așa cum fac atât de mulți în zilele noastre. Ea se simte bine și încrezătoare în propria piele, cu cicatrici și toate celelalte și e foarte sexy. Ca să nu mai vorbim de tatuajele pictate pe pielea ei ca cele mai frumoase opere de artă. Asta este ea. O operă de artă. Una la care o să mă uit toată viața.
– Ce urmează, dobitocule? Vrei să mă târăsc până la tine?
Își bate joc de mine cu sarcasm. Ascunzându-mi zâmbetul în spatele mâinii, îmi frec bărbia.
– Da, de fapt, asta vreau.
– Stai, ce?
Scâncește ea, înainte de a-și drege gâtul.
– Adică, ce naiba?
Aplecându-mă înainte, îmi îngustez privirea asupra ei, avertizând-o să nu mă nesocotească.
– Târăște-te spre mine, iubire.
Ea inspiră adânc, gândindu-se dacă să mă ignore sau nu. Se întreabă ce va urma dacă face asta, dar ea vrea plăcerea pe care eu o am de oferit. Mă dorește mai mult decât mă urăște în acest moment.
– La naiba!
Strigă ea în timp ce se lasă în genunchi.
– Te urăsc!
Eu doar râd, din moment ce o spune atât de des, încât a devenit o glumă internă acum. Dacă nu ar fi spus-o, aș fi început să mă îngrijorez. E mai bine decât… decât să spună că ne iubește. Nu se poate, dar asta? Ură și dorință? Asta putem face și să supraviețuim
Se lasă pe mâini și, cu ochii sfidători și duri, începe să se târască spre mine. Nici măcar nu vrea să fie sexy, e prea supărată pentru asta, dar felul în care se mișcă, cu sânii plini care aproape că-i ies din sutien, cu fundul legănându-se ispititor… la naiba. E atât de senzual, încât aproape că-mi explodează pantalonii. Să o am la mila mea creează dependență, să o văd în genunchi în fața mea e o priveliște minunată. Se oprește când ajunge la mine, cu pieptul bombănind de furie și poftă, apoi se sprijină pe tocuri, înainte de a mă apuca de coapse și de a-și înfige unghiile, făcându-mă să chicotesc.
Chiar și acum, ea luptă, chiar și atunci când știe că e inutil. O voi avea. Îmi va striga numele, cu ghearele alea mici tăindu-mi pielea pe spate în timp ce i-o trag, ca toată lumea să audă și să vadă. Bărbații cu care s-a împrietenit, gardienii din fața ușii, să auda cui aparține.
– Scoate-mi scula!
Îi ordon, ascunzându-mi mâinile tremurânde în timp ce o privesc. Ea scrâșnește din dinți, dar se întinde și îmi desface pantalonii, șuieră puternic când mă găsește gol și tare pe dedesubt. Ea gâfâie, buzele i se despart ispititor, iar acei ochi întunecați coboară spre scula mea cu foame în timp ce își înfășoară mâna în jurul ei și mă pompează în timp ce o scoate.
– Tut tut tut, fii cuminte, prințesă.
Îmi înăbuș gemetele la vederea penisului meu în mâna ei mică și palidă, la această femeie mică care mă controla atât de ușor cu o singură atingere. Mă strânge, făcându-mă să gem înainte de a mă putea prinde, în timp ce un zâmbet îi curbează buzele.
– Unde este distracția în asta? Vrei să-mi controlezi fiecare acțiune pentru că asta înseamnă că te poți distanța, ei bine, la naiba cu asta. De ce trebuie să fiu sclava ta nenorocită, nu ai dreptul să te comporți ca un dobitoc distant. Vrei să mi-o tragi? Atunci trage-mi-o. Nu te juca cu mine, nu te apăra ca să mă ții departe de tine. Fă să doară, fă să fie bine, nu-mi pasă, dar nu mai încerca să fii acest nenorocit rece când văd cât de mult vrei asta… mă vrei pe mine.
Am rămas nemișcat la asta, cum naiba – cum de știe? Curajul și duritatea ei sunt un act pentru a-i ține pe oameni departe. Pentru a-i împiedica să obțină controlul asupra ei. Pentru a-i împiedica să îi facă rău. Văd asta în privirea ei, îi rănește, îi îndepărtează mai întâi ca să nu-i poată face rău niciodată.
– Vrei controlul meu, răceala mea, iubire. Pentru că, fără ele, nu mi-ai supraviețui.
Ea își înclină capul sfidător, strângându-mi din nou penisul și făcându-mă să mă împing în mâna ei.
– Pune-mă la încercare.
Îndrăznește ea. Îngheț la cuvintele ei, uitându-mă în ochii ei, în timp ce ea mă privește înapoi. Ea nu știe ce-mi cere. Ce ar putea dezlănțui.
– Îți dorești să mori?
Zâmbesc pentru a-mi acoperi neliniștea față de cât de repede îmi distruge apărarea.
– Toată lumea moare, plus că aș fi putut să mor în fiecare minut din fiecare zi cu voi. Dar nu s-a întâmplat. Am acceptat că se va întâmpla, așa că pune-mă la încercare, Ryder. Arată-mi de ce ți-e atât de frică, ceea ce nu arăți nimănui altcuiva, și dacă asta mă omoară? Și ce dacă? Nimeni nu-mi va simți lipsa.
– Asta nu e adevărat, eu ți-aș simți lipsa.
Mi-ar lipsi atât de mult, încât mi-ar trimite un junghi prin inima mea înghețată. Să nu o mai aud râzând niciodată, să nu o mai văd provocându-mă, sfidându-mă… nu. Mi-ar fi dor de ea. Fraților mei le-ar lipsi. M-ar ucide dacă i-aș face rău. O privesc pentru o clipă, încercând să mă abțin. Dar nu pot. Atingerea ei, cuvintele ei, îmi zdrobesc controlul. Îmi dărâmă toate zidurile construite cu grijă, până când tot ce urăsc iese în față. Durerea, furia, nenorocirea, nevoia…să provoc daune. Să distrug totul. Să distrug tot ce e bun și frumos. Trăsăturile tatălui meu pe care încerc să le combat, ultimul său dar, mă fac să fiu exact ceea ce detest, el.
O apuc și o ridic. Ea gâfâie și își așează coapsele de o parte și de alta a mea, cu capul mai sus decât al meu, în timp ce o prind de coapse și o spijin pe penisul meu tare, lăsând-o să simtă ce îmi face, chiar dacă nu pot rosti cuvintele. Chiar dacă nu-i pot da această putere. Ducând mâna în sus, îi ciupesc închizătoarea sutienului dintre sânii ei mari și acesta se deschide, sânii ei căzând în mâinile mele care mă așteaptă. Mă aplec jos și îi sug unul dintre sfârcuri, gemând când ea scâncește, așa că sug mai tare, înfingându-mi ușor dinții, fără să mă pot abține. Plăcerea și durerea merg mână în mână pentru mine. Ea țipă, arcuindu-se spre mine în timp ce îi învârt celălalt sfârc între degete.
Gâfâind, își încurcă degetele în părul meu, prinzându-l și trimițând o scânteie de durere prin mine în timp ce se freacă de lungimea mea, luând ceea ce vrea de la corpul meu. Nu-și cere scuze pentru nevoia și plăcerea ei, în timp ce mă ține strâns. Îi eliberez sfârcul cu un pocnet, îi ofer celuilalt același tratament înainte de a mă apleca pe spate și de a o privi cum gâfâie și se zbate pe mine, umezeala ei deja trecând prin chiloți.
Sânii ei sunt magnifici, nu mă pot opri din privit. La naiba, cât de frumoși ar arăta cu semnele mele pe ei? Rezist tentației, mă aplec și îi prind o parte din piele între dinți, mușcând-o până când ea strigă. Eliberându-i pielea, îmi ridic capul pentru a-mi vedea dinții imprimați pe sânul ei, așa că întorc capul și îl mușc pe celălalt, lăsându-mi urmele.
Ea scâncește, dar mă trage mai aproape. Mângâindu-i șoldul, îi dau drumul și mă uit la capodopera mea cu satisfacție. Data viitoare, poate va purta urmele biciului meu. Mă gândesc că i-ar plăcea la nebunie.
– Ryder!
Gâfâie ea, frecându-se mai tare de mine. O ridic, îi smulg ciorapii de plasă și chiloții și îi arunc înainte de a o așeza din nou pe scula mea, trăgând-o înainte și înapoi peste ea. O las să mă îmbrace cu umezeala ei.
Ea scâncește din nou, cu ochii amețiți de plăcere în timp ce simte fiecare centimetru al mădularului care va fi în curând în ea. O voi face a noastră pentru totdeauna.
– O să mă călărești chiar aici.
Îi cer, mă aplec și îmi apăs scula pe intrarea ei mică și strâmtă. Fetița mea lacomă se freacă mai tare, încercând să se scufunde, dar eu o țin nemișcată, obligând-o să se uite la mine. Nu are voie să se distanțeze dacă eu nu o fac. Va ști cine i-o trage, cine e acela care îi oferă o plăcere atât de mare încât nu mai poate face față. De îndată ce ochii ei îi întâlnesc pe ai mei, o las să cadă, împungând-o în mădularul meu. Amândoi gemem. E atât de strâmtă, atât de umedă. Mă cuprinde ca o mănușă de mătase, mușchii ei interiori se întind în jurul meu. Se balansează mai tare, mișcându-se instantaneu, fără să aștepte o clipă. Suntem amândoi prea disperați ca să o luăm încet, să savurăm monentul – asta va veni mai târziu. Amândoi suntem speriați că, dacă încetinim suficient de mult ca să ne gândim la toate acele griji, la toți acei factori care ne despart și ne fac dușmani, vom opri totul.
– Călărește-mă, freacă-te pe scula mea până când termini.
Īi ordon aspru, în timp ce mă aplec pe spate și o privesc. Trupul ei se zguduie odată cu mișcările ei, sânii ei zvâcnind din cauza forței împingerilor. Scula mea este îngropată adânc în ea în timp ce mă călărește, făcând exact ce i-am ordonat. Își trăiește propria plăcere. E al naibii de uluitor să privești. Nu mă pot abține să nu întind mâna și să o apuc de șolduri, simțind fiecare mișcare în timp ce mă lupt să mă împing în sus, să o apuc și să i-o dau tare și repede, doar să mă trântesc în ea. Nu, e despre de ea. Mâinile ei se ridică și îi ciupesc sfârcurile. Nu se preface, o excită. Îi simt umezeala curgând din păsărica ei. Alunecându-și mâna pe abdomen, ajunge la clitorisul ei și începe să-l frece. Gemând, capul îi cade pe spate în timp ce se zbate și se freacă, țintind spre orgasm.
– Sunt atât de aproape.
Scâncește ea, dar eu nu o ajut, doar o privesc și, cu încă o mișcare a degetelor, termină peste tot pe scula mea. Ea țipă, corpul ei se zbate și se cutremură, păsărica ei se strânge pe mine în timp ce-și mișcă șoldurile. Trebuie să-mi încolăcesc degetele în pumni pe șoldurile ei ca să mă opresc, să nu mă mișc, e cea mai dulce tortură. Doar când se prăbușește, preiau eu controlul. Îi arăt exact cât de mult o doresc. Cât de sălbatic mă face. Apucând-o de șolduri, o ridic și o las pe scula mea, împingând-o în sus și împungând-o pe lungimea mea. Ea strigă, ochii i se deschid larg în timp ce se uită în jos la mine. E al naibii de uimitoare, cu pieptul înroșit de la orgasm, pielea ei sclipind în lumina soarelui de la sudoarea ei. Zgomotele pe care le face mă înnebunesc. Dar vreau țipetele ei. Ea s-a distrat, acum e rândul meu. Mă vrea pe mine? Pune-ți centura, iubire, pentru că ești pe cale să mă primești. Stând în picioare, încă îngropat în păsărica ei, îmi schimb poziția, aruncând-o pe canapea în timp ce eu îmi scot repede pantalonii. De obicei, rămân îmbrăcat, dar trebuie să-i simt pielea pe a mea. Cobor deasupra ei și mă trântesc din nou în păsărica ei strâmtă care devine rapid locul meu preferat. Picioarele ei se înfășoară automat în jurul taliei mele, încercând să mă tragă înapoi spre corpul ei, pieptul ei arcuindu-se în timp ce mă ia mai adânc în căldura ei umedă.
– Ești al naibii de frumoasă.
Murmur eu, lingând valea dintre sânii ei în timp ce mă împing în ea, iar și iar. Este atât de alunecoasă, încât îmi pot băga toată lungimea înăuntru, mă întind în jos și îi frec clitorisul hipersensibil, făcându-o să doară la fel de mult pe cât de uimitor o fac să se simtă. Ea țipă, unghiile ei îmi coboară pe spate și îmi taie pielea. Durerea se adâncește în mine până când ultima mea reținere se rupe. Gemând, renunț la controlul. Nu există ritm sau rimă, în timp ce i-o trag cu mișcări adânci și puternice. Din ce în ce mai tare, urmărindu-mi propria eliberare, fără să îmi pese că ea se împotrivește. Picioarele ei mă trag mai aproape, chiar dacă ea continuă să se zbată. Unghiile ei îmi taie carnea și simt cum se despică, sângele începând să mi se scurgă pe piele. Asta nu face decât să mă întărească și mai tare, fața mi se încrețește într-un rânjet în timp ce mă sprijin pe călcâie și îi apuc coapsele, târându-i fundul în aer într-o singură mișcare lină. E atât de perfectă, prea perfectă. Micuța mea luptătoare. Văzându-mi scula intrând și ieșind din căldura ei umedă, aproape că mă face să mă revărs. E prea ușor să mă pierd în ea, e prea strâmtă, prea umedă, prea frumoasă și nu mă pot abține, deși vreau ca asta să dureze. Am atins acel punct adânc înăuntru care o face să se agațe de canapea, cu capul zvâcnind în timp ce se luptă cu mine.
– Termină!
Îi ordon, nerecunoscându-mi sunetul propriei mele voci grave, am nevoie ca ea să își găsească eliberarea înainte de a o face eu. Sunt atât de aproape, prea aproape, al naibii de aproape. Asta nu se întâmplă niciodată, întotdeauna mă asigur că termin de cel puțin trei ori, dar cu Roxxane, nu mă pot abține, asta nu este o corvoadă. Ceva de bifat de pe lista mea pentru a-mi sătura corpul. O vreau cu fiecare fibră a ființei mele, atât de mult încât mă doare. Vreau să iau fiecare centimetru din ea cu corpul meu cu limba și penisul meu, dar asta va veni mai târziu, deocamdată vreau să o umplu și nu mă mai pot abține. Ea mă distruge, și știind că va umbla cu sperma mea alunecând din ea, toată lumea știind și văzând că este a mea, mă face să mă ridic deasupra ei în timp ce șoldurile mele se balansează.
– Acum!
Îi cer, în timp ce îi lovesc clitorisul. Ea își strigă eliberarea în apartamentul liniștit, păsărica ei se strânge în jurul meu atât de tare, încât trebuie să mă lupt cu canalul ei până când nu mai pot lupta. Urlu cu propriul meu orgasm, umplând-o cu sperma mea. Ea scâncește în timp ce mă împing prin ea, scula mea se înmoaie în timp ce alunec afară din ea.
Gâfâind, își scutură sub mine corpul ei epuizat în timp ce ochii ei se deschid și se întâlnesc cu ai mei. Eu mă lupt să respir, iar pereții mei protectori stau în așchii în jurul meu, astfel încât ea vede ce ascund dedesubt. Sângele îmi îmbracă spatele de la unghiile ei, scula mea este umedă de la eliberarea fetei mele.
– La naiba, a fost tare!
Toarce ea.
– Data viitoare, nu te mai abține, vreau totul.
Data viitoare? La naiba, o să mă omoare, și s-ar putea chiar să o las. Dar ochii ei sunt căzuți și știu că nu a dormit pentru că ne aștepta trează. Trebuie să am mai multă grijă de ea.
– Trebuie să dormim.
O iau în brațe și mă împiedic lângă canapea, am picioarele slăbite. Ea chicotește, dar se ghemuiește mai aproape. Este prea obosită ca să se lupte cu mine acum, nu că ar face-o, cred.
Ar trebui să fac un duș și să mă pregătesc pentru ziua de azi, am multe de făcut, dar se pare că nu mă pot hotărî să o fac, în timp ce mă îndrept spre etaj și mă duc în camera mea. Așezând-o pe pat, mă strecor în baie și iau o cârpă, udând-o înainte de a mă întoarce la ea. Nici măcar nu se opune sau nu țipă când îi despart coapsele și îi curăț sexul strălucitor, roz și crud. Nu mă pot abține, mă aplec și îi sărut păsărica, iar ea geme și mă dă la o parte, făcându-mă să râd. Aruncând cârpa în coș, mă strecor în pat și o trag în brațele mele. Mi se pare firesc, corect. Dar e ciudat. Nu dorm niciodată cu femei, dar vreau să mă îmbrățișez cu ele. Și când își lasă capul pe pieptul meu și alunecă în somn, cu sforăituri liniștite și drăguțe care îi părăsesc buzele, nu mă pot abține să nu închid ochii și să mă las dus de val, trăgând-o mai aproape.
Ce-mi face ea mie? Trebuie să fiu atent înainte să ne distrugă pe toți. E datoria mea să-i protejez… dar cum aș putea când vreau să ard în flacăra ei? Când veninul îmi curge prin vene, spunându-mi că ea este exact acolo unde trebuie să fie, la fel și eu. Schimbându-mă, reparându-mă, eliberând acele emoții pe care le ascund față de toată lumea. Mâine, sau cred că mai târziu în cursul zilei de azi, îmi voi ridica din nou zidurile mele atent construite și mă voi strecura într-un costum, schimbându-mă din nou în crudul lider al Viperelor, dar aici și acum, cu ea dormind pe pieptul meu, cu picioarele încrucișate și degetele împletite… îmi permit să fiu slab. Doar pentru o clipă. Pentru ea.
