KENZO
– Ai fi putut măcar să o prinzi. Râd în timp ce o privesc pe frumoasa fată rămasă inconștientă pe podea. Diesel a lovit-o cu putere, ochiul i s-a umflat deja și pun pariu că mâine o va durea capul.
Mai bine decât ce i-ar fi făcut Garrett pentru lovitura aia ieftină, dar când mă uit efectiv la tip, el își pune gheață pe penis și are o expresie ciudat de impresionată pe față în timp ce bâta ei e așezată lângă el.
Cine e fata asta?
Cu siguranță nu este fetița blândă și cuminte la care mă așteptam, asta e sigur. La naiba, nici măcar nu părea speriată când i-am spus totul. A încercat să lupte. Îmi place asta. S-ar putea să o țină în viață pentru o vreme. Cel puțin suficient de mult timp ca să-mi umezesc scula și să văd dacă se luptă așa în pat.
Pun pariu că da. E o sălbatică.
– Kenzo, du-te cu Diesel și împachetează-i o geantă… mai mult decât niște chiloți. Ryder oftează, uitându-se la fată.
– Garrett, vrei să o ții în brațe?
Tipul cel mare mormăie, își ia gheața de pe scula, dar o ridică și o leagănă la piept fără să se uite în jos la ea, cu dinții încleștați. Dând din cap, îl urmez pe Diesel la etaj.
– La naiba, mă duc să iau cheia, îi spun când încearcă mânerul și nu se mișcă.
Mă întorc să fac exact asta când aud o izbitură. Aruncând o privire peste umăr, văd că a dărâmat ușa. El îmi zâmbește înapoi.
– Nu e nevoie, e deschisă acum.
Dând din cap, îmi iau zarurile, un obicei de-al meu, în timp ce pășim înăuntru. Îmi ridic sprâncenele, e o mizerie de nedescris. Haine și sticle de bere sunt peste tot. Ryder ar avea o criză dacă ar vedea locul ăsta. Diesel, nepăsător, se îndreaptă direct spre sertarele de lemn pe jumătate deschise de pe peretele din spate, de sub o fereastră. Începe să apuce pumni de chiloți, îl prind chiar mirosind unii.
Apuc o geantă din dulapul de lângă ușa de la baie și o umplu cu articolele ei de toaletă și machiaj. Iau câteva haine care atârnă și alte articole din cameră, precum și câteva mărunțișuri de care ar putea avea nevoie. Putem oricând să-i cumpărăm orice altceva își dorește, dar faptul că are propriile ei lucruri ar putea să o liniștească oarecum.
Aproape că râd în hohote când îmi amintesc cum l-a doborât pe Garrett. Nu se întâmplă prea des ca cineva să îl doboare. Aproape niciodată, de fapt. O să fie distractiv. Un zgomot îmi trage capul în sus și îl văd pe Diesel țopăind pe patul ei, cu brațele sub cap.
– Ai de gând să mă ajuți sau să te masturbezi în chiloții ei? întreb serios, observând o bucată roz și filiformă strânsă în mâna lui.
– Îți amintești ce am spus despre a te atinge în public?
Se încruntă, își bagă chiloții în buzunar și își înfoaie perna de sub cap, dar îngheață. Cu o mișcare lentă, bagă mâna sub pernă și scoate un pistol – un revolver mic. Măi, măi, măi, măi, de unde a făcut rost micuța noastră de asta?
Fața lui Diesel se despică cu un zâmbet.
– Cred că sunt îndrăgostit. Crezi că m-ar împușca dacă aș întreba?
– Probabil, vrei să punem pariu?
– La naiba, nu, trișezi!, pufneste el, făcându-mă să râd. Așa fac, uneori. Alteori, pur și simplu citesc oamenii, e un talent al meu pe care mi l-am perfecționat. Asta mă face să fiu o persoană împotriva căreia nu poți paria, dar și cel mai bun agent de pariuri din oraș.
Aruncând o privire deasupra minifrigiderului, observ o fotografie, singura pe care am văzut-o aici. Este o Roxy mai tânără, fără atâtea tatuaje, cu părul mai lung și blond. Are un cui în nas, dar cu siguranță e ea, iar lângă ea se află un bărbat mare. Uriaș, de fapt, cu chelie și barbă căruntă, cicatrici la colțul bărbiei și un nas care a fost spart. Cine este el?
Nu este tatăl ei, dar trebuie să fie cineva important pentru ea. Așa că o iau, o împăturesc și o pun în buzunar, în caz că va trebui să-l găsim și să ne folosim de el. Privind în jur, dau din cap către Diesel.
– Cred că asta e tot. Să mergem înainte să se trezească și să înceapă să lovească din nou.
– Crezi că ar face-o? Mă întreabă el cu nostalgie.
– Nebuna naibii. Murmur eu, în timp ce îi ridic geanta zdrențuită și mă îndrept spre parter.
Garett încă o ține în brațe, arătând de parcă ar prefera să fie oriunde altundeva, iar Ryder se plimbă prin bar. Fără îndoială că învață tot ce poate. Știu cum să citesc oamenii, dar Ryder? A făcut din asta un joc nenorocit, un sport, să găsească punctele slabe ale oamenilor și să le exploateze, să-i distrugă cu ceea ce a învățat.
Micuța domnișoară Roxy nu va fi diferită.
– Toate lucrurile sunt împachetate, nu are prea multe. Ridic din umeri.
Ryder dă din cap.
– Nu cred că lui Roxy îi pasă de alte lucruri în afară de acest bar.
– Foarte bine, putem pleca acum? Mormăie Garret.
– Ți-e frică că o să se ia iar de scula ta? Îl ironizez, iar el își îngustează privirea spre mine.
– O car eu. Se oferă Diesel. Mă pun în fața lui în timp ce Garret o mută de lângă el.
– E în regulă, omule, se descurcă. Îi spun tipului care se încruntă și trage cu ochiul în spatele meu pentru a încerca să o vadă. La naiba, mă uit la Ryder și el dă din cap, a observat și el. Ultima persoană de care Diesel a devenit obsedat a sfârșit prin a fi arsă de vie. Vrem ca ea să sufere, dar nu atât de mult… nu încă.
Asta înseamnă că trebuie să stăm între el și ea, cel puțin pentru moment.
– Haideți, ne întoarcem. Îl bat cu palma pe umăr, trăgându-l în spate, în timp ce Ryder se asază între el și Garrett pentru a-i bloca și mai mult vederea.
Diesel geme, dar se înveselește când îi spun că poate conduce.
– Ne întâlnim acasă, pregătește camera de oaspeți ca să poată sta acolo deocamdată. Îmi spune Ryder, iar eu dau din cap.
Camera de oaspeți? De parcă ea va sta acolo pe termen lung. Se pare că Roxy va locui cu noi. Și, după prima impresie pe care mi-am făcut-o despre ea, pariez că va face tot posibilul să ne omoare pentru asta.
Abia aștept.
A trecut ceva timp de când am făcut ultima oară ceva distractiv, iar asta se întâmplă să vină într-un pachet delicios pe care plănuiesc să-l deschid. Da, o voi avea pe Roxy înainte de a o ucide. O s-o fac să implore, să tânjească până când va ceda… apoi o voi regula în sfârșit.
Acum a pierdut cel mai mare pariu dintre toate libertatea și viața ei.
