NE AVEM UNUL PE CELᾸLALT….. SAU NU?
Parcarea Universităṭii T, ȋntr-o dimineață aglomerată este plină de membrii clubului care sunt foarte activi. După ce și-au pus genṭile în autobuz, au urcat cu toṭii, luptȃndu-se pe locuri. Team găsește un loc la geam. Cască în tăcere pentru că aseară nu a putut adormi pȃnă noaptea tȃrziu. Se uită pe geam, urmărind cu privirea persoana împreună cu care a venit de la cămin. Aceasta stă de vorbă cu șoferul despre programul excursiei încă de dimineață.
“Eu o să stau aici” Ae se așează lȃngă Team fără să aștepte un răspuns. Ȋn mȃnă are o pungă de snacks deschisă înainte de a începe călătoria. Bumblebee, se ȋndreaptă către locurile din spatele autobuzului ṭinȃnd ȋn mȃnă o pungă de dulciuri. C ȋl urmează, privind chiorȃṣ către Ae care are privirea tristă. Scutură din cap ṣi se aṣează pe locul liber de lȃngă B.
“Să vedem cȃt timp va sta acolo.” B dădu aprobator din cap, uitȃndu-se la A.
“El nu bănuiește niciodată nimic.”
“Cum ar putea să știe vreodată?!” C ridică din umeri. Așa cum se așteptau cei doi, după ce a urcat toată lumea în autobuz acea persoană a urcat și ea. Vicepreședintele clubului de înot se duce drept în spatele autobuzului, îi face semn lui Ae să se așeze în altă parte fără ezitare.
“Ce e cu P’Win? Sunt multe locuri libere.” Bombăne Ae, dar îi cedează locul după ce B și C ȋl trag după ei ca să se așeze cu ei în spate.
… locul lăsat liber, era de parcă știa că trebuie să șe așeze acolo
“Mi-e așa de somn.” Phawin se lasă pe spate, somnoros, întocmai ca juniorul de lângă el.
“Nu ai dormit destul?” întrebă Team uitându-se la el când a văzut cearcănele vineții de sub ochii seniorului.
“La tine este la fel.” Răspunse Win uitându-se la ochii juniorului.
“Eram doar prea nerăbdător să merg în excursie.” Băiatul privește în altă parte. Desface o pungă și scoate ceva de mâncare. Seniorul doar ridică din umeri; nu se poarte certa cu el. Îi fură un snack și îl mănâncă așteptând să plece autobuzul.
Pe parcursul călătoriei spre Kanchanaburi, în autobuz este o atmosferă veselă, fanii președintelui clubului tachinându-l tot timpul pentru că iubitul îl hrănește. Team își împarte snacksurile cu ceilalți, uneori grupându-se cu alții ca să joace jocuri. Dar după o vreme, cei doi care nu dormiseră bine își sprijină capul unul de celălalt și adorm. Pharm își scoate telefonul ca să facă o fotografie cu prietenul său cel mai bun. Îi zâmbește lui Ae care se concentrează și el să le facă o poză lui Team și P’Win. Apoi se întorce și râde răutăcios spre P’Dean care îl privește cum se distreză jucându-i o festă prietenului său. Ei bine … a trecut multă vreme de când nu a mai avut ocazia să își ia revanșa. Pur și simplu nu o poate rata.
***
Când au ajuns la podul peste râul Kwai, soarele este deja sus pe cer. Este atât de cald, încât sunt nevoiți să aplice multă loțiune de protecție. Membrii clubului de înot coboară pe rând din autobuz și se dispersează în toate direcțiile, însoțiți de vocea președintelui care strigă spre ei în mod repetat că au la dispoziție doar o oră. Cât despre persoana care până acum era somnoroasă, îi strălucesc ochii de încântare. Băiatul obraznic îl trage după el pe cel mai bun prieten din alt club spre mijlocul podului și face repede un selfie ca să-l posteze pe social media ca să se laude. După o vreme, Team se oprește din a face poze și gâfâie din cauza căldurii. Amândoi merg spre locul de popas, agățându-se unul de celălalt. Se uită la cât de mare este râul Kwai, cât cuprinzi cu ochii.
“Este cald dar bate vântul, nu-i așa?” Pharm închide ochii ca să simtă briza. Își ține cu mâna pălăria pe care iubitul lui i-o pusese pe cap, de teamă să nu o ia vântul.
“Este și o barcă acolo.” Team își invită prietenul la o plimbare. O barcă mare este dusă de curenți și se aude muzică. Pare a fi o barcă cu turiști unde se mănâncă și se cântă karaoke. Vrea să-l roage pe Hia să se plimbe cu o astfel de barcă dar renunță la intenția sa pentru că-i este teamă să nu îl certe P’Dean.
“Azi vei dormi pe plută, nu-i așa?” Pharm își miji ochii.
“Este un alt fel de plută. Dacă dormim pe o plută de genul acela, ne vor mânca țânțarii peste tot.” Team râde în timp ce mai face o poză cu amândoi, dar în spatele lor apare un cap auriu care-i întrerupe.
“Nong Pharm, te cheamă Dean.” Phawin îi zâmbește atingându-i ușor umărul juniorului. Expresia feței este atât de blândă încât asta îl face pe Team să nu se poată abține să nu-și muște buzele. Este atât de blând cu Pharm, are două fețe*. Auzi, să-i spună și Nong? Să-i spună Nong!
Hia, naiba să te ia ….
(T/N : cuvântul în original เสียงสองเสียงสาม se folosește cu 2 tonuri , fiecare ton fiind folosit pentru doi oameni diferițí.)
Doar două personae au plecat. Seniorul imdiate îi zburlește părul băiatului obraznic de lângă el.
“Ce-i cu tine de faci fața asta?”
“Disprețuiesc o persoană amabilă.”
“Gelos?”
“Ești atât de încrezut, hia.” Team își dă ochii peste cap. Pentru el, nu se poate să fie gelos pe hia din cauza lui Pharm. Chimia dintre aceștia doi este sigur că nu există. Seniorul doar ridică din umeri și apoi se aplecă relaxat peste marginea podului.
“Okay, dacă zici că nu ești gelos, atunci nu ești gelos.”
“…” Team se uită în jos la râul Kwai din nou. “dar nu-mi place asta.” O privire ascuțită se uită spre juniorul de lângă el care stă cu capul aplecat așa că nu-i poate vedea expresia feței. “Nu-mi place ca hia să-i atingă așa pe alții.”
“Hei“, Phawin ridică din sprâncene , cu inima bătându-i cu putere. Se ridică, neliniștit, incapabil să facă față situației când deodată aude cuvintele lui Team. Rahat! Ce să fac?
“Tu …” Înainte de a se bucura de sentimental ciudat de a-și simți inima bătând cu putere, persoana care i-a cauzat asta s-a întors spre el și l-a privit încruntată.
“Nu-mi place ca hia să-l atingă pe Pharm. Orice prieten ar fi gelos. Cum poți să atingi un păr atât de moale în felul acesta? Doar eu și P’Dean îl putem atinge, înțelegi?.”
Phawin nu se putu abține să nu fie uimit.
“Stai puțin … i-am atins doar umărul.”
“Da, nici pe acela nu-l poți atinge.” Team repetă, făcând ochii mari când îl vazu pe seniorul din anul patru, P’Pruek care le spune membrilor să urce în autobuz.
“Oh, deja e timpul. Mă urc primul. Hia grăbește-te și vino și tu.” Team încheie conversația înainte ca seniorul să mai spună ceva. Apoi o luă la fugă spre parcare. Urechile-i bubuiau din cauza zgomotului care se auzea din spate, el nu se uită înapoi ca să vadă fața lui Hia Win, dar … Pur și simplu nu-l poate lăsa pe hia să-I vadă fața acum. Of, ce naiba am făcuuuuut??
Cazarea este o casă pe o plută lângă râu. Înconjurată la stânga și la dreapta de o plută mare, în mijloc este recepția hotelului. După ce a vorbit cu managerul hotelului, fiul proprietarului stațiunii a aranjat împărțirea pe camere pentru fiecare membru. Nu a uitat să aranjeze ca prietenul său apropiat, președintele clubului, să fie cazat cu iubitul lui. Azi, un prieten deosebit trebuie răsplătit. În spatele președintelui clubului care își duce iubitul spre cameră, membrii clubului se hlizesc. Băiatul din alt club este confuz când este luat așa pe sus.
“Iar tu ai să mergi cu mine.” Phawin nu a uitat să-și rezerve propria cameră. Îl ia pe după gât pe băiatul obraznic și-i dă restul cheilor lui Ae.
“Te rog să le împarți .”
“Stai! Am spus nu, hei, hiaaa!” țipă Team, încercând să scape de mâna care-i cuprindea gâtul și-l trăgea mergând în urma P’Dean. Ceilalți membri ai clubului, abandonți, se uită uimiți. Pruek își dă ochii peste cap. În calitate de senior, uneori îi venea să-i pedepsescă și pe președinte și pe vice președinte. Cum se poartă așa?
Win se întoarce și își duce degetul arătător la buze. Gestul acela îi face pe ceilalți să dea din cap înțelegători . …când devii membru al acestui club, trebuie să accepți asta. Ae, care se trezește cu cheile aruncate spre el pe neașteptate, nu poate decât să se uite la mănunchiul de chei din mână sa și la silueta seniorului care își conduce prietenul.
“Uf” ce ar trebui să facă? C scutură din cap și ia o cheie, apoi pasează restul cheilor seniorului clubului. “P Pruek, le las la tine.” “Tu, vino încoace.” Bumblebee îl târăște de braț pe Ae, care încă nu înțelege care-i treaba cu camerele. “Hai să dormim împreună la noapte.” “Ce?” “Nu! Grăbește-te și du-te în cameră ca să ne putem juca în apă.” Ae făcu ochii mari. “Da, ai dreptate.” Se grăbi să ajungă înaintea altora.
P’Win le spusese că era o geamandură din cauciuc cu care se pot juca, așa că se grăbi să o rezerve. Curând uită de îndoielile de până acum. “Of” restul membrilor clubului se uită unii la alții fără să înțeleagă. Camerele pot găzdui doar două persoane, așa că de ce să se înghesuie cu trei? Cât despre P’Pruek, nu poate decât să se plesnească peste frunte. … când se întorc la universitate, toți trebuie pedepsiți, jură el!
După amiază, răcoare, soare, umbră, adie vântul. Membrii clubului de înot se bucură bălăcindu-se în apa din fața camerelor lor. Chiar și Pharm din alt club se bucură să-și facă prieteni noi. Când obosește de atâta jucat se întinde pe geamandura din cauciuc să se bucure de natură. “Pharm!!” “wow” geamandura de cauciuc se înclină când a apărut cineva și a înclinat-o într-o parte. “Ai trimis pozele lui Manaow?” “Am trimis deja” Pharm se ține strâns de geamandură. Chiar dacă poartă vestă de siguranță tot îi este teamă. Acesta este un râu, nu un bazin de înot.
“Manaow se agită rău.” Team râde fericit
“Trebuie să-i mai trimit ca să o fac geloasă. E bine, nu-i așa? Hei P’Pruek” făcu semn către seniorul care stătea pe plută bâțîind din picioare. “Ce vrei?”
“Telefonul meu este acolo. Poți să-mi faci o poză, P?” dacă este deschisă camera, nu este nevoie de parolă și poate face poze direct. Seniorul luă mobilul ca să facă poze juniorilor fără reținere. Râde cănd Team și Pharm își lipesc capul unul de celălalt. Sunt adorabili. “Mai faceți poze împreună. Le postati pe social media?” Phawin se uită la poza pe care a făcut- o Pruek. Dacă își amintește bine, Pharm și Team au avut o poză postată pe pagina băieților drăguți de la universitates. Dacă mai apare o poză ca aceea, sigur se vor isca alte discuții.
“Nu am de gând să o postez. Doar i-o trimit lui Manaow ca să o fac geloasă și să o tachinez”
Când auzi numele fetei de care-i place, Pruek scăpă telefonul din mână brusc. Din fericire l-a prins chiar înainte să cadă în râu.
“Hei!!” “Rahattttt!” stigă toți trei, Team, Pharm și Phawin.
“P’Pruek, încă nu am terminat de plătit telefonul.” Strigă Team, grăbindu-se să înoate spre marginea plutei și ținându-se de ea. Chiar în acel moment, își pierdu mințile și inima i se duse până în călcâîe. Ce îl sperie cel mai tare decât că s-ar strica telefonul este faptul că ar putea pierde pozele din el.
“Îmi pare rău” spuse Pruek frecându-și fața și punând telefonul lui Team departe de râu.
Phawin se repede să se așeze lângă el, râde și glumește “Vrei să știi adresa de LINE a lui nong Manaow, P? Îl rog pe Team să ți-o dea.” Pruek se ridică imediat. În mod inconștient își împinge ochelarii pe nas ca de obicei, dar, când își revine din nefericire azi nu-i poartă. Nu știe ce să facă cu mâna. ”Nu, mersi” “nu, mersi, ai?” ridică Phawin din sprâncene “Cum aș putea să o adaug așa, cu nonșalanță? Trebuie să mi-o dea ea.” “Ooh.” Exclamă Win. Îl bătu pe senior pe umăr cu mândrie.
“Super. Înainte te ascultam vorbind la nesfârșit despre Manaow dar acum …”
Pleosc. Trupul seniorului din anul patru căzu în râu . “Win!” “Am venit să înotăm, nu-i așaP?” spuse Win stând în picioare pe plută și ridicând din sprâncene. Se îndepărtă grăbit când seniorul se întoarse pe plută să se răzbunee. Team și restul membrilor clubului pufniră în râs când izbucni războiul dintre vice președinte și senior. Între timp, președintele clubului înotă în liniște spre iubitul lui care stătea întins pe burtă pe geamandura de cauciuc. Fața lui mereu serioasă, acum avea un zămbet blând.
***
Când se întunecă, cerul fără lună este azi plin de stele. Pe pluta luminată de o lumina galbenă, membrii clubului s-au adunat ca să ia cina. Pui la grătar, salată de papaya, Nam tok, larb (carne de porc tocată cu suc de lime, fulgi de chili, sos de pește și ierburi aromate), supă condimentată,și multe alte feluri care stau aliniate pe podea. Sunt de asemenea și băuturi alcoolice special pentru astăzi. Bineînțeles că președintele, vicepreședintele și Pruek nu au voie să se atingă de alcool pentru că trebuie să aibă grijă ca ceilalți să nu cadă în cascada Tha Kan.
Râsete, cântece la chitară sună vesel,și, bineânțeles nu poate lipsi popularul joc unde se bea și se învârte sticla.
“E rândul lui Bumblebee acum.” Gâtul sticlei se oprește în fața băiatului din anul întâi care este ocupat să mestece orez glutinous.
“Ce să-l întrebăm? Aaa, este cineva de care îți place acum” “Oooohhh” se aud strigăte care îl tachinează, dar persoana tachinată nu este afectată.
“Da, este.” Răspunde al uitându-se la persoana care ia o mușcătură mare din puiul la grătar.
“La ce te uiți? Este ultima mea bucată de pui!” interpretă el privirea în mod diferit și luă o îmbucătură din pui de parcă cineva ar fi vrut să i-o fure . C îl bate prietenește pe umăr , și dă din cap să-l încurajeze.
“Te înțeleg.” Și el simte la fel. Sticla cafenie se învârte din nou între privirile loc până se oprește în fața președintelui clubului. Atmosfera se răcește deodată cu câteva grade.
“Ups…” B aproape că împinge sticla mai încolo. De ce nu s-o fi oprit în fața altcuiva și a trebuit să se oprească tocmai spre P’Dean?! “Asta este șansa ta.” Un prieten nu se poate abține și-i trage un cot zdravăn în coastă lui B.
“Întreabă despre iubitul lui.”
“Crezi că-i o idee bună?” șopti B. Trebuie să aibă grijă cu seniorii . Toți prietenii lui dau din cap jenați. Nu apar prea des astfel de ocazii. Dacă nu își folosesc șansa acum, când vor mai prinde alta?
“Cine a flirtat primul, P’Dean sau Pharm?”
“…” Pharm aproape se îneacă cu apa pe care tocmai o bea. Fața-i e roșie ca focul. A spus că nu bea alcool, atunci de ce îi este fața atât de roșie acum? Dean se încruntă ușor. Corpul lui mare se lovi de cel al prietenului său cel mai bun, ceea ce îl luă prin surprindere.
“Răspunde-le.” râse Phawin. Și el este curios. Deja știe câte ceva. Ochii pătrunzători ai președintelui clubului se îndreaptă spre iubitul lui care era agitat, lăsăndu-și capul în jos. Acesta încerca să se concentreze la a face biluțe din orez până când erau perfect rotunde. Dean își ridică privirea cu un zămbet afectuos, amintindu-și ziua când a încercat să se apropie de nong prima dată. Și atunci Pharm își lăsase capul în jos.
“Eu am flirtat primul.”
“Hei” exclamară membrii clubului. Credeau că P’Dean nu e genul care să flirteze primul cu cineva pe care îl place, dar pare că nu este cazul acum că lucrurile au fost spuse pe nume.
“Și tu cum te simți, cel cu care a flirtat ?” începu Team să-și tachineze prietenul.
Acum pe farfurie era un munte de bile de orez lipicios. Cine o să le mănânce pe acestea?
“Băgăciosule” Pharm își puse o bilă de orez în gură. Dacă își ține gura ocupată, nu va trebui să răspundă la întrebări. Dean învârte sticla din nou, ca iubitul lui să nu mai fie tachinat. Și, ca o pedeapsă divină, gâtul sticlei se oprește la Team, care continua să-și tachineze prietenul.
“Rahat!” făcu el ochii mari. Nu se gândise nici o clipă că îi va veni și lui rândul. Dean rânji în colțul gurii și bătu cu degetele în lemn înainte de a pune întrebarea.
“Ai un iubit*?”
(T/N : Dean folosește cuvântul แฟน , care înseamnă prieten/prietenă, așa că am preferat să folosesc cuvântul “iubit” în loc )
Se auziră fluierături și din stânga și din dreapta. Toți prietenii îl zgâlțîiră pe Team, așteptând cu un răspuns. Sunt cu toții nerăbdători.
“Răspunde mai repede.” “Ai deja un iubit?”
“Hei” suspină Team, aruncându-i o privire enervată lui P’Dean, care însă îl ignoră. Naiba să te ia, acum te răzbuni pentru Pharm?
“Nnn…” răspunsul pe care vrea să-l dea aproape îi rămâne în gât. Hia Win nu îl tachinează împreună cu ceilalțti, așa cum ar merita. În loc de asta, doar stă și se holbează la el, de parcă ar fi curios să știe cum o să răspundă. Team nu poate decât să-și întoarcă privirea de la acea pereche de ochi. Răspunse cu voce stinsă. “Încă nu am.” Nu mințea, chiar nu avea un iubit încă.
***
Cum era trecut de miezul nopții, mulți s-au întors treptat în camerele lor să se odihnească, mai ales președintele clubului care și-a dus iubitul în cameră mai devreme. Cât despre Pruek și Win, i-au ajutat să ajungă în camere pe cei care erau beți turtă și nu se puteau deplasa singuri.
Team privea cerul, cu picioarele scufundate în apa rece. Când se făcu liniște, se auzi doar sunetul apei curgând.
“Nu te-ai dus la culcare?” C, care tocmai terminase de strâns vasele, se uită la prietenul său care stătea pe marginea apei cu o privire absentă. Se uită cu atenție ca să vadă dacă este beat sau nu.
“Am nevoie de niște aer curat.”
“Să nu te îmbeți.”
Team scutură din cap.
“Nu mă îmbăt. Du-te la culcare.” Făcu un gest prietenesc cu mâna ca să-și gonească prietenul, glumind.
Văzând că prietenul lui nu este beat, renunță și plecă. Mai târziu probabil că va veni P Win așa că este în regulă să-l lase acolo. După ce i-a cărat pe toți juniorii în cameră, Phawin aproape simțea că și-a rupt spatele. Își masă umerii cu o mână și cu cealaltă îi trimise un mesaj blestemându-l pe prietenul său care please mai devreme cu iubitul lui. Bine că ai plecat să faci dragoste cu nong, la mine nu te gândești, du-te naibii Dean. Și acum trebuie să-i duc în spate pe nesuferiții ăștia beți. Până la urmă ai venit aici ca să le fiu eu servitor, nu?
“Oh, încă nu te-ai dus la culcare?” Se opriră niște picioare lungi când văzură o siluetă familiară care stătea relaxată în locul pentru băut care ar fi trebuit să fie gol. Se încruntă ușor și se îndreptă grăbit spre băiatul care îl îngrijora.
“Te-ai îmbătat?”
“Nu, sunt bine. Am fost deja de câteva ori la toaletă și am scos alcoolul din mine.”
“Dar nu ar trebui să stai lângă apă.” Spuse Win întorcând fața juniorului într-o parte “Fața ta este încă roșie. Ce faci dacă ai să cazi în apă?”
“Acesta este membrul unui club de înot, nu-ți amintești, Hia?” râse Team arătând spre el însuși.
“Dar acesta este un râu, nu este piscina de la clubul de înot.”
Ascultând vocea fioroasă, juniorul clipi și se grăbi să se ridice de jos.
“Îmi pare rău.”
“Bun băiat” Win îi luă capul și-l scutură în toate direcțiile.
“Și, ce faci aici? Probabil că au plecat toți țânțarii.”
“Mă uitam la stele” răspunse Team arătând spre cer.
“Vreau să mă relaxez din când în când.”
Phawin se așeză lângă el, își scoase elasticul de păr și scutură din cap ca să-și elibereze părul.
“Lasă-mă să iau și eu o pauză după ce i-am cărat pe nenorociții ăia grei..” Brațele sale pline de tatuaje se întind iar privirea sa leneșă este foarte atractivă. Team zâmbește în sinea sa.
Tipul ăsta are grijă de toată lumea, ca de întotdeauna. Nu se schimbă niciodată. Hia Win este foarte bun.
Team își pune în poală chitaaă părăsită pe podea. Își mișcă degetele ciupind corzile și cântând un cântec în surdină ca să-și alunge din minte gândurile nedorite.
“Hia, ai exersat?” întrebă Team persoana de lângă el. De multe ori l-a învățat pe hia Win să cânte la chitară.
Își amintește că la sfârșitul anului trecut, hia putea să cânte un cântec. Dar după perioada de învățat și examene, nu a mai cântat până în ziua de azi.
“Sigur că am exersat. Uite, să-ți arăt.” Win luă chitara din poala juniorului, o acordă și începu să cânte cântecul pe care îl exersa zilnic. Un cântec care îi rămăsese în suflet pentru multă vreme.
Deodată îmi tresaltă inima.
Poate din acea zi care m-a schimbat,
sau poate cineva îmi joacă o festă
vraja se risipește și tremur.
Ce înseamnă toate astea?
Te rog,
Nu mă lăsa să mă îndepărtez.
Mă gândesc la tine atât de mult încât mă doare.
Să fiu împreună cu tine, să fii cu mine
dacă nu te supără.
De fiecare data când se întoarce în cameră, Phawin nu uită niciodată să cânte acest cântec în mod repetat, chiar dacă a început să cânte la chitară cu nu cu mult timp în urmă, dar încearcă să exerseze în fiecare zi.
Cine sunt eu pentru tine?
Încă te uiți la mine așa cum o făceai altădată
Vrei să-mi spui adevărul?
Când te uiți în sufletul tău,
Eu mai sunt acolo sau nu?
(*เพลงฉันเป็นใครสาหรับเธอ cântecul lui Sin) [titlul cântecului : Cine sunt eu pentru tine – cântat de Sin]
Ochii săi pătrunzători se uită în ochii celuilalt. Îi trec multe întrebări prin minte. Răspunsul lui Team din seara asta l-a lăsat fără cuvinte.
“Ai deja un iubit?”
“Nu încă”
Inima lui care era odată încrezătoare, acum tremură de teamă. Speră doar că nu e prea târziu.
“Hia, dacă ai ales să cânți asta, vrei să mă întrebi ceva?”
Chitara s-a oprit și a fost înlocuită din nou de sunetul apei. Chiar dacă cel care a întrebat zâmbește, ochii lui sunt plini de neliniște.
“Deci…”
Vocea îi este joasă, fără să-l tachineze însă, așa cum face de obicei. Faptul că vocea îi tremură, indică lipsa de încredere.
“…Ai cântat cântecul pentru mine. Ce ai vrut să-mi spui?” În suflet încă ne mai avem unul pe celălalt, nu-i așa?
Team își strânse buzele, străngându-și cu ambele mâini pantalonii. Chiar dacă îi era teamă și era îngrijorat, luase o decizie. Team a luat chitara de la senior și cu degete tremurânde a atins corzile argintii.
“Îți amintești când ți-am spus că am ceva să-ți zic?”
“Îhî”
“Hia, îmi spuneai că sunt o persoană specială, erai bun cu mine, aveai grijă de mine mai mult decât de oricine altcineva. Sunt atât de fericit, hia. Dar m-am întrebat întotdeauna …”
Zâmbi ușor,
“Hia, care accepți să fii așa, dar unde ești tu cel adevărat, hia?”
“Eu…”
“Hia cel drăguț cu toată lumea. Dacă cineva cere ajutorul, Hia îl ajută… dar hia a cerut vreodată ajutor?”
“…”
“Când aveam nevoie de meditații pentru examene, Hia a fost de acord să mă mediteze până noaptea târziu. Dar tu când ai învățat?”
“…”
“Ori de câte ori nu pot să dorm, Hia mă așteaptă până când vin în cameră și mă așteptă până la ora 1:00 a.m. Dar tu câte ore dormi?”
“Eu nu pot…”
“Dacă să fiu o persoană specială îl face pe Hia să renunțe la el tot mai mult…”
“Atunci … nu vreau să fiu.”
***
S-a sfârșit cu o declarație tristă. Cel puțin în următorul capitol ne putem aștepta la un “nou Hia”.
