Switch Mode
Pentru o lectură mai plăcută a nuvelei, poți ajusta fontul! Dacă dorești să schimbi fontul pentru a-ți îmbunătăți experiența de citit, accesează meniul "Opțiuni". Acolo poți alege stilul și dimensiunea fontului care ți se potrivesc cel mai bine. Lectură plăcută!

KhomBaiboon – Capitolul 5

– Te-ai săturat? a întrebat Khom când a văzut că Baiboon tocmai își mâncase terciul.

 

– M-am săturat, a spus Baiboon, mângâindu-și burta.

Khom i-a oferit un mic zâmbet înainte de a plăti la casierie. Apoi l-a dus din nou pe Baiboon la mașină pentru a-l duce la școală.

În timp ce se apropiau de școală, Khom a observat că expresia lui Baiboon nu era bună.

 

 – Ce se întâmplă, Baiboon? a întrebat Khom în caz că tânărul avea o durere de stomac sau ceva de genul acesta. Baiboon s-a întors să se uite la Khom.

 – Baiboon este foarte entuziasmat, P’Khom, dar îi este și frică, a spus tânărul. Khom a ridicat ușor sprâncenele.

 – Frică de ce? a întrebat el.

 

 – Ei bine, se teme că noua școală este prea bună pentru Baiboon.

Tânărul era încă îngrijorat de acest lucru, pentru că apropiindu-se mai mult de școală simțea mai multă presiune. Atmosfera din noua școală este foarte diferită de cea veche, are și colegi de clasă.

 

 – Nu te gândi la asta, e la fel ca în toate școlile, e doar prima ta zi de școală, așa că te simți puțin tensionat, a spus Khom zâmbind.

Cu o mână a mângâiat ușor capul lui Baiboon, asta l-a făcut pe tânăr să simtă căldură în inimă, panica a dispărut încet-încet.

 

 – Dacă mă duc la școală, va coborî P’Khom să mă conducă și pe mine? a întrebat tânărul.

 

 – Te duc eu. Ar trebui să mergem mai întâi la consilier, apoi mă întorc, a spus Khom, ceea ce l-a făcut pe Baiboon să se simtă puțin ușurat. În curând au ajuns la noua școală a lui Baiboon. Baiboon s-a uitat din mașină cu entuziasm. Un număr mare de elevi intrau treptat în școală și contactau paznicii din fața școlii. Khom a condus până la parcarea pentru părinți.

 

 – Ia-ţi lucrurile şi ieşi din maşină, a avertizat Khom, iar Baiboon și-a luat imediat lucrurile din mașină în grabă pentru a se duce lângă Khom, pentru că unii studenți s-au întors să se uite la Baiboon cu interes și uimire.

S-au dus direct în sala profesorilor. Baiboon apucând marginea de la cămașa lui Khom, iar acesta l-a dus pe Baiboon să-l contacteze pe consilierul său.

 

 – P’Khom, te întorci? a întrebat tânărul cu o privire tristă.

 

 – Ăăă… Nu face fața aia! E ca a unui copil de grădiniță care tocmai a intrat la o școală nouă, l-a tachinat Khom pe tânăr pentru a-i calma emoțiile.

 

 – Baiboon nu este un elev de grădiniță, a spus tânărul cu o voce tremurândă. Khom a zâmbit ușor la acest gest.

 

 – Dacă nu ești, atunci nu te mai purta ca și cum te-am forța să vii. Atunci după-amiază vin să te iau. Poți să te duci și să stai pe banca de sub brad, înțelegi? a spus Khom arătând spre Baiboon, care ar fi fost punctul lor de întâlnire, tânărul dădu din cap înainte de a ridica mâinile în semn de salut.

 

– Mulțumesc, a spus Baiboon oferindu-i un zâmbet.

– Seara, P’Khom, vino repede după Baiboon, l-a implorat tânărul înainte ca acesta să plece.

 

– Bine, atunci voi pleca repede. Acum intră și vezi-ți profesorul, a spus Khom, deoarece Baiboon plecase pentru a-l conduce pe Khom în fața sălii profesorilor. După ce acesta a plecat, Baiboon s-a întors alături de consilierul său.

 

– Stai aici și așteaptă. Vom aștepta ca toți colegii tăi să intre mai întâi în clasă, apoi profesorul te va duce să te prezinți noilor tăi prieteni, a spus consilierul înainte de a-l lăsa pe Baiboon stând în sala profesorilor în așteptarea profesorului său.

Consilierul lui Baiboon s-a dus să facă ordine afară. Baiboon s-a așezat și a așteptat până când a fost timpul să înceapă orele. Consilierul s-a întors.

 

 – Ia-ți lucrurile și urmează-mă! Te voi duce în clasa ta cu profesorul tău, a spus consilierul. Baiboon și-a luat repede geanta și l-a urmat imediat. Tânărul era foarte entuziasmat să își cunoască noii prieteni și noul mediu. Sunetul studenților care vorbeau tare răsuna în clasă. Baiboon a încercat să-și amintească drumul și numărul clasei, pentru că era un drum lung.

 

 – Așteaptă aici o clipă. Când te chem eu, intri și te prezinți prietenilor tăi, a spus profesorul.

 

 – Hm! a răspuns Baiboon. Imediat ce profesorul a intrat în sală, elevii au tăcut aproape imediat.

 

– În regulă băieți, astăzi vreau să vă prezint un nou coleg de clasă, a avut un motiv să se mute la această școală în mijlocul semestrului, așa că aveți grijă de el. Se va prezenta el însuși, a spus profesorul.

 

– Ești bărbat sau femeie?, a strigat o voce feminină.

 – Amice! a răspuns profesorul. Se auziră strigătele băieților. Baiboon era foarte confuz, se temea că nimeni nu vrea să-i fie prieten.

 

 – Baiboon, vino acum, a spus profesorul. Baiboon a respirat adânc și și-a amintit chipul lui Khom, ceea ce l-a încurajat.

Baiboon a intrat în clasă și a constatat că erau aproximativ 40 de elevi și eleve, toată lumea era în băncile lor. Se auzeau sunete amuzante când Baiboon a intrat și a stat lângă profesor.

 

 – Prezintă-te, a spus profesorul cu un zâmbet.

Baiboon s-a uitat din nou la colegii săi înainte de a coborî ușor capul, pentru că era încă puțin nervos.

 

 – Păi, numele meu este Baiboon. Vă rog să aveţi grijă de mine, a spus Baiboon cu blândețe.

 

 – E frumos, domnule profesor. Ești sigur că este un bărbat? a întrebat un elev zâmbind.

 

 – Este un bărbat! Hai să găsim mai întâi un loc pentru Baiboon, a spus profesorul căutând un loc pentru Baiboon.

 

 – Domnule profesor, poate să stea lângă mine?

Un student înalt a ridicat mâna și a vorbit, determinându-l pe Baiboon să se uite în jur.

 

 – Ah, deci Baiboon du-te și stai lângă Satit. El este șeful clasei, oricum îl rugasem deja să mă ajute să am grijă de tine. Te va duce și pe tine prin școală, i-a spus profesorul lui Baiboon.

 

 – Da, a răspuns Baiboon.

Şi-a luat lucrurile și s-a plimbat cu teamă prin clasă. Satit era mai înalt decât Baiboon, dar în comparație cu Khom, Satit nu ar mai fi fost atât de înalt.

 

 – Ia loc! a spus Satit. Baiboon și-a lăsat geanta și s-a așezat pe scaunul de lângă el.

Banca lui Satit se afla lângă fereastra din fundul sălii. Prietenii săi de la masa din fața lui și cei de lângă el s-au întors pentru a se prezenta înainte ca profesorul să înceapă prima lecție.

 

,,…”

 

 – P’Khom, unde ai fost? l-a întrebat imediat femeia pe Khom când l-a văzut coborând din mașină.

 

 – L-am dus pe Baiboon la școală, a răspuns Khom, determinând ca fața fetei să se crispeze puțin.

 

– De ce trebuie să-l duci? Poate să ia autobuzul să meargă singur, nu este fiul tău sau al șefului, este doar o altă persoană care locuiește aici, a spus femeia nerăbdătoare, văzând că aproape toată lumea avea grijă de Baiboon.

 

Khom s-a uitat la fața fetei.

 – Nu te supăra pe ce fac eu, du-te și vorbește cu altcineva! Nu mă voi răzgândi în privința lui Baiboon cu dusul la școală. În plus, nu doar Baiboon a cerut să locuiască aici, ci și noi toți am cerut să locuim aici, a spus Khom cu o voce calmă și s-a uitat la fată cu o privire mustrătoare, determinând-o pe fată să înghețe.

 

 – Nu vei uita niciodată? Nu pot să-mi fac griji în legătură cu P’Khom care are mai multe probleme în a avea grijă de altcineva? a spus fata cu blândețe.

 

 – Nu am nici o problemă! Nu ți-am cerut să-ți faci griji pentru Baiboon! Mai vrei să spui ceva? Dacă nu mai ai nimic de spus, mă duc să mă culc și să mă odihnesc!

Khom nu a așteptat niciun răspuns din partea fetei și s-a întors imediat în propria casă, determinând-o pe fată să se ridice în picioare scuturându-și pumnii în semn de frustrare.

 

,,…”

 

 – Aceasta este cantina școlii noastre. Dacă vrei să mânâci ceva, cumpără și poți să te aşezi și să mânânci la mese, apoi trebuie să pui farfuria la locul ei, i-a explicat Satit lui Baiboon în timpul pauzei.

Satit l-a luat pe Baiboon de lângă grupul de prieteni care se adunaseră și i-a cerut acestuia să îl ia cu el. Baiboon a început să-și piardă cumpătul, pentru că nu mai întâlnise niciodată pe cineva atât de încăpățânat.

 

 – Mulțumesc foarte mult, Phai, a răspuns el cu un zâmbet. Satit i-a zâmbit ușor pentru că Baiboon îi spunea după porecla lui în loc de numele său real.

 

 – Uite, în clasa 3 ne vom odihni, la fel și în clasa 5 și clasa 6. În timp ce niște fraţi s-au odihnit în clasa 1, în clasa 2 vom fi liberi și în clasa 4 vom fi cu un alt P’, a spus din nou Phai.

 

 – Hei, Phai, unde îl duci pe băiatul ăsta drăguț? a strigat o voce, determinându-l pe Baiboon să se întoarcă să se uite. A văzut un grup de 5 sau 6 bărbați mai în vârstă mergând spre el.

 

 – Este un student nou, San! Îl cheamă Baiboon, a răspuns Phai. Persoana numită San s-a uitat la Baiboon cu un zâmbet înainte de a-i atinge obrazul luminos. Acest lucru l-a luat puţin prin surprindere.

 

 – E atât de drăguț, încât dacă nu purta pantaloni aș fi crezut că e fată, a spus San zâmbind. Baiboon s-a mutat repede să se ascundă în spatele lui Phai.

 

 – Doamne, ți-e rușine? Nu te rușina, lasă-mă să mă uit la fața ta, a rânjit San, dar Satit s-a mișcat ușor pentru a-l bloca.

 

 – Nu-l intimida pe Baiboon P’! Îl duc eu primul pe Baiboon să ia ceva de mâncare, a răspuns Phai, clătinând din cap.

 

 – Bine, nu uita să mergi la sală diseară, adu-l și pe Nong Baiboon cu tine. Ca persoană are un nume frumos, un corp frumos, a spus San în glumă. Baiboon l-a apucat din nou pe Phai de cămașă din spatele lui.

 

– Da, a răspuns Phai, înainte de a-l conduce imediat pe Baiboon spre barurile cu gustări.

– Ți-e frică? a întrebat Phai. Baiboon a dat imediat din cap.

– De ce îţi este frică? Nu a făcut nimic, P’San doar glumea, a răspuns Phai.

 

– Ei bine, nu sunt obișnuit să stau cu astfel de oameni mari. În vechea școală, aveam prieteni mai mari cărora le plăcea întotdeauna să râdă de mine, a spus Baiboon.

 

  – Sunt mai mare decât Baiboon. Nu ți-e frică de mine? a întrebat Phai cu un zâmbet.

 

 – La început am fost speriat, dar apoi am vorbit cu Phai. Phai este drăguț și îmi explică problemele de matematică, a spus Baiboon cu un zâmbet larg, pentru că în această școală se studia mai mult decât în vechea școală a lui Baiboon, ceea ce îl făcea pe acesta să aibă nevoie să recupereze din decalajele din ziua de școală. Satit s-a oferit să-i explice totul. Phai se uită la Baiboon nemișcat și a zâmbit.

 

– Phai este ca P’Khom: mare și intimidant. La început și lui Baiboon i-a fost frică de P’Khom, dar el a fost amabil, chiar dacă îi place să-l forțeze pe Baiboon, a spus Baiboon.

 

 – Cine e? a întrebat curios Phai.

 – P’Khom este Phi al meu. Vine să mă ia diseară, îl voi prezenta lui Phai, a spus din nou Baiboon. Phai a dat din cap, înainte de a-l duce pe Baiboon să cumpere prânzul.

 

 A luat deja prânzul? s-a întrebat Khom în timp ce stătea acasă și mânca. Își făcea griji pentru Baiboon, dacă se va înțelege cu amicii săi sau dacă va îndrăzni sau nu să cumpere prânzul.

 

 – Mătușă! a strigat Khom către mătușa care trecea.

 – Ce s-a întâmplat? Mai vrei ceva? a întrebat mătușa.

 – Nu, ajunge! Voiam să te întreb: Baiboon are telefon? a întrebat Khom.

 – Nu, a spus mătușa.

 – Deci nu poți lua legătura cu el? a întrebat din nou.

 

 – Ei bine, Baiboon nu are cu cine să vorbească și probabil că mama lui nu i-a cumpărat, a spus din nou mătușa.

 

 – Chiar așa? Mulțumesc, mătușă, a răspuns Khom înainte de a continua să mănânce și să se gândească la telefoanele mobile.

 

 Plecarea de la şcoală

 

Când clopoțelul a sunat anunțând sfârșitul ultimei ore, elevii și-au strâns lucrurile, gata să plece acasă.

 – Cum se va duce Baiboon acasă? a întrebat un elev din sală.

 

 – Vor veni să mă ia, a răspuns Baiboon cu un zâmbet.

Colegii lui Baiboon sunt destul de amabili și prietenoși, dar erau unii care nu prea vorbeau cu el. Baiboon încerca, de asemenea, să vorbească cu mai multe persoane.

 

 – Vine P’Khom, fratele mai mare al lui Baiboon? a întrebat din nou fata.

Baiboon a dat din cap zâmbind, în timp ce-și strângea lucrurile.

 – Când vine P’ după Baiboon? a întrebat Phai.

 

 – P’Khom a spus că atunci când se termină cursurile să îl aștept sub copacul Malabar din fața clădirii, a spus Baiboon cu un zâmbet.

 

 – Ei bine, atunci voi aștepta cu tine, pentru că suntem prieteni, a spus Phai înainte de a lua geanta lui Baiboon și de a i-o întinde.

 – Phai, e geanta mea, a protestat Baiboon.

 

 – Să mergem! a răspuns Phai înainte de a ieși din clasă. Baiboon trebuia și el să îl urmeze repede. Phai îl luă pe Baiboon să se așeze și să aștepte sub copac.

 

– Satit, P’San ne-a chemat la academie, a strigat un prieten.

– Așteaptă! Mă duc să stau puțin cu Baiboon. Spune-i și lui P’San! îi strigă Phai.

 

– Phai, poți pleca, eu pot să aștept singur, a spus Baiboon gânditor.

 – Ești sigur că nu ți-e frică să nu fii agresat? l-a întrebat Phai.

 

 – Sunt bine. P’Khom va fi aici în curând. Phai poate pleca. Seniorii l-au chemat, a spus Baiboon cu îngrijorare, pentru că nu voia să fie cauza pentru care Phai să fie certat.

 

 – Bine. Baiboon are un număr de telefon? a întrebat din nou Phai. Baiboon a clătinat din cap, iar Phai a ridicat sprâncenele în semn de confuzie înainte de a lua o bucată de hârtie, de a-și nota numărul de telefon și de a i-o înmâna lui Baiboon.

 

 – Acesta este numărul meu de telefon. Dacă nu înțelegi tema, poți să mă suni și să mă întrebi, a spus din nou Phai. Baiboon a fost de acord cu un zâmbet.

 

– Mulțumesc, a spus Baiboon înainte ca Phai să se ridice și să fugă la sală.

Baiboon a păstrat hârtia cu numărul de telefon în geantă. Apoi s-a așezat și a continuat să aștepte o vreme.

O mașină de familie luxoasă a oprit și a parcat. Imediat ce figura zveltă a coborât din mașină, Baiboon a zâmbit larg și s-a apropiat în grabă de Khom.

 

 – Bună, P’Khom! Baiboon a ridicat mâna pentru a-i aduce un omagiu lui Khom.

 

 – De cât timp aștepți? a întrebat Khom mângâind capul tânărului. Mulți studenți se adresau din când în când lui Khom și Baiboon. Poate din cauza diferențelor extreme dintre cei doi.

Baiboon este un băiat cu o față veselă, micuță și drăguță, în timp ce Khom este o figură zveltă și ascuțită, avea o barbă subțire și părea terifiant în ochii multor oameni.

 

 – Nu prea mult, a răspuns Baiboon cu un zâmbet înainte de a se urca în mașină.

 

 – Ah, ți-am cumpărat un shake!

Khom i-a întins lui Baiboon un shake de căpșuni. Tânărul a ridicat mâinile în semn de mulțumire și a luat o înghițitură.

 

– Oh, este atât de delicios, P’Khom! P’Khom este cel mai bun, a spus tânărul cu un zâmbet ușor înainte ca mașina să părăsească școala.

 – Cum a fost prima zi de școală? a întrebat Khom despre situația de astăzi.

 

 – Am multe teme de făcut, a spus Baiboon cu un zâmbet pe față.

 – Ți-ai făcut prieteni? a întrebat din nou.

 

 – Da, toată lumea a venit să vorbească alături de Baiboon, dar el încă nu îndrăznește să vorbească prea mult. Sunt încă emoționat, a spus Baiboon în timp ce continua să își bea milkshake-ul de căpșuni.

 

 – Dar a fost cineva foarte amabil cu Baiboon. Este șeful clasei, îl cheamă Ai’Phai. Phai are grijă de Baiboon. L-a dus pe Baiboon să se uite la școală și l-a învățat din carte ce nu înțelege, a răspuns tânărul zâmbind.

 

 – Ei bine, Baiboon are un prieten bun. Mă simt confortabil acum. Altă dată va trebui să-mi faci cunoștință cu prietenul tău, atunci voi ști cine sunt prietenii lui Baiboon, i-a răspuns Khom.

 

 – Da, a răspuns Baiboon înainte ca să se îndrepte Khom spre casă.

Baiboon a ridicat mâna pentru a aduce un omagiu tuturor celor din casă. Tânărul a vrut să le aducă un omagiu lui Kamol și Kim, dar subalternii au spus că dormeau, așa că Baiboon nu i-a deranjat.

 

 – Poți să-ți faci singur temele? a întrebat Khom în timp ce se îndrepta spre casă pentru a-l conduce pe Baiboon.

 

 – Hei, ce ai de gând să faci acum? a întrebat Baiboon.

 – Trebuie să-i aștept pe Khun Kamol și pe Khun Kim. Îi duc să facă niște lucruri. Vrei ceva? O să-ți cumpăr eu, a întrebat Khom, dar Baiboon a clătinat din cap înainte de a se despărți. Khom s-a dus să îl aștepte pe Khun Kamol, iar Baiboon s-a dus să își facă temele în camera lui.

 

Baiboon a fost surprins de starea în care se afla camera, deodată era un pat, un dulap și o masă, totul era nou. Mai erau și alte lucruri, cum ar fi pături. Totul fusese înlocuit. Baiboon a fugit repede spre locul unde se afla bunica.

 

 – Bunico, bunico! o strigă Baiboon pe bunica lui cu o voce emoționată, determinându-le pe Mai și pe Da să se uite și ele la el.

 

 – Ce s-a întâmplat, Baiboon? Ești prea entuziasmat? a întrebat mătușa.

 – De ce… de ce e camera lui Baiboon plină de lucruri noi? Ce s-a întâmplat? a întrebat tânărul cu o voce răgușită. Bunica lui Baiboon a zâmbit ușor și s-a gândit la persoana care le cumpărase.

 

 ~- Khom, mătușa crede că e prea mult. Nu vreau să-i creez mai multe probleme lui Khom, i-a spus mătușa lui Khom, care organiza oamenii să ducă lucrurile în camera lui Baiboon.

 

 – Nicio problemă! Vreau ca Baiboon să poată trăi într-un mediu bun, am văzut camera lui anterioară și nu mi s-a părut în regulă. Cred că Baiboon ar trebui să aibă o cameră privată. Ştiu că mătușa este foarte respectuoasă, așa că hai să mergem, că o fac eu pentru Nong al meu, a spus Khom, făcându-o pe mătușa Nee să râdă cu bucurie. ~

 

 – Cine le-a cumpărat bunico? a întrebat din nou Baiboon.

 

 – Khom le-a cumpărat pentru tine. Nu uita să-i mulțumești, a spus bunica lui Baiboon, determinând-o pe cealaltă fată să înghețe puțin, chiar înainte de a se uita la Baiboon cu invidie. Baiboon a zâmbit larg înainte de a alerga imediat să-l găsească pe Khom.

 

Un impact în spate îl determină pe Khom să se întoarcă să privească și își dădu seama că erau niște brațe mici care îl îmbrățișau din spate. Zâmbi larg și ochii tânărului se umplură repede de lacrimi, dar nu se scurseră.

 

 – Oh, Baiboon, ce faci aici? Nu ai teme de făcut? De ce nu te duci să le faci? a întrebat Khom, determinându-l pe Lop, care vorbea alături de Khom, să zâmbească puțin în secret.

Baiboon își freca fața înainte și înapoi pe spatele lui Khom pentru a-și opri lacrimile.

 

 – Baiboon este foarte fericit! P’Khom te iubesc foarte mult! a spus tânărul cu o voce înăbușită. Inima lui Khom a bătut tare auzind cuvintele tânărului. Acesta l-a tras pe tânăr să stea în fața lui. Khom a simțit că inima îi bătea mai repede decât înainte.

 

 – Ce s-a întâmplat? a întrebat din nou Khom. Tânărul își ștergea colțul ochiului pentru că nu mai voia să plângă în fața lui Khom, chiar dacă erau lacrimi de bucurie și fericire.

 

 – Bunica a spus că P’Khom a cumpărat toate acele lucruri pentru Baiboon, a spus imediat tânărul. Khom a dat din cap.

 

 – Mulțumesc P’Khom, a spus din nou tânărul ridicând mâinile în semn de salut.

 – Ți-au plăcut? a întrebat Khom.

 

 – Îmi plac. Cearceafurile albastre sunt foarte frumoase, a spus tânărul zâmbind. Khom a mângâiat ușor capul băiatului.

 

 – Mă bucur că-ți plac. Acum îți poți face lucrurile mai confortabil, a spus Khom. Baiboon a dat din cap înainte de a fugi în sat. Când Baiboon a plecat, Khom s-a apropiat să se uite la Lop.

 

 – De ce naiba zâmbești, Lop? a întrebat Khom cu o voce sumbră, chipul său devenind inexpresiv, foarte diferit de atunci când vorbea cu Baiboon.

 

 – Baiboon i-a spus lui P’Khom că îl iubește, a glumit Lop.

 – Suntem doar doi frați care se iubesc. Unde crezi că vrei să ajungi cu toate astea? a întrebat Khom, dar în inima lui simțea un sentiment ciudat, căci știa că acel cuvânt „iubire” pe care Baiboon îl spusese cu o clipă în urmă însemna doar iubire frățească.

 

 – Mi-e dor de frații mei. Poate nu ne-ar trece prin cap să mergem în altă parte, a spus Lop în glumă, înainte ca să-l bată Khom pe cap cu un zâmbet discret.

Atunci Khom s-a dus să-i găsească pe Khun Kamol și Khun Kim pentru a-i duce la mall să cumpere lucruri. Kamol i-a cerut lui Ruj să meargă la cumpărături alături Kim.

 

 – Khun Kim, aș vrea să cumpăr niște lucruri. Mă întorc imediat, s-a întors Khom spre Kim. Kim a dat din cap înainte ca să îl lase Khom pe Ruj singur alături de Kim. A intrat repede într-un magazin de telefoane.

 

– Ce model vă interesează? l-a întâmpinat echipa. Deși se simțea puțin încordat și alert, Khom s-a uitat la un model de telefon.

 

 – O să iau modelul acela în alb, a spus Khom, arătând spre telefonul mobil pe care dorea să-l cumpere, apoi s-a dus să plătească, iar când totul a fost gata s-a întors alături de Kim și Ruj.

 

 – Domnule, în seara asta aveți o întâlnire cu dl. Thosapol, a venit Khom să-i reamintească din nou lui Kamol, după ce se întorsese de la cumpărături și de la masă. Kamol a fost de acord.

 

 – Du-te și odihnește-te înainte de a pleca. Atunci când e timpul să plecăm, pregătește totul și sună-mă, i-a răspuns Kamol, așa că a mers Khom cu sacul să se ducă direct la casa mătușii sale.

 

Khom a bătut la ușa casei mătușii sale, care i-a deschis.

 – Ce face Baiboon, mătușă? a întrebat Khom despre tânăr.

 – Face o baie. De ce? a întrebat mătușa lui.

– Când Baiboon termină de făcut baie să vină la mine acasă să mă vadă, i-am cumpărat niște lucruri, dar vreau să-l învăț cum să le folosească, a spus din nou Khom. Mătușa Nee a zâmbit.

 – O să-i spun când iese, a răspuns mătușa, așa că s-a întors Khom repede la el acasă.

Care este reacția ta?
+1
2
+1
1
+1
1
+1
0
+1
0
+1
0
+1
0
Povestea lui Khom şi Baiboon – UN

Povestea lui Khom şi Baiboon – UN

Status: Completed Tip: Traducător:
Baiboon, stând pe umerii lui Khom în timp ce culegea mango. – Khom, mută-te puţin mai la stânga. Khom, strângând din dinţi, reprimându-şi emoţiile – Data viitoare nu mai purta pantaloni scurţi ca aceştia, Baiboon.   Baiboon, purtând pijama, strângând perna şi stând în faţa casei lui Khom.  – Khom, vreau să dorm cu tine. Khom, ridicându-şi mâinile şi frecându-şi faţa.    Cât timp mai poate rezista inima mea? a gândit Khom.   Khom – Vai! De ce a ieşit Baiboon din baie în pielea goală? Baiboon, ţipând  – Khom, te rog ajută-mă. Sunt păianjeni în baie!     Stătea gol în faţa lui Khom sărind înainte şi înapoi speriat. A uitat să-şi ia prosopul.
*Traducătoarea în limba engleză a publicat doar atât, probabil dorind să ofere o mică prezentare a cuplului secundar, cititorilor. La fel am făcut și noi.

Împărtășește-ți părerea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!

Options

not work with dark mode
Reset