Întăriri

– Porsche–

Eram șocat, am stat nemișcat aproape un minut înainte de a-mi recăpăta cunoștința și de a mă întoarce rapid, încercând să prelungesc ritmul și să-l depășesc. Totuși, cu o mână m-a tras de păr, deși nu a folosit prea multă forță. Chiar și așa, am simțit o senzație de furnicături pe tot corpul meu în timp ce mă mișcam cu forță ca să mă întorc.

– N-ai de gând să mă saluți?

– Ce vrei?, am întrebat evitându-i privirea ca să nu-i văd fața în timp ce încercam să mă abțin să nu-l atac.

– Hei… doar m-ai întâlnit pe mine, nu o fantomă. De ce ești atât de palid?, a spus Kinn cu un râset reținut și un zâmbet neobișnuit.

– Trebuie să mă duc să-mi găsesc prietenii, am spus, pregătindu-mă să plec, dar Kinn m-a prins de braț ca să mă rețină, așa că m-am întors și l-am privit furios. Dar dintr-o dată…

– Ce mai faci?, întrebă el natural.

„…” Am ridicat mâna și am băgat-o în buzunar. Am încercat să privesc în altă parte.

– Se pare că ți-ai revenit. Am văzut-o pe femeia care tocmai a plecat.

Nu am observat de când eram încolțit de Kinn, știam doar că am continuat să fac pași mici înapoi, în timp ce Kinn se tot apropia. Cumva, corpul meu a reacționat automat la el. De fapt, mi se făcea pielea de găină când am auzit acele cuvinte ieșind din gura lui.

– Ce faci? O paranoia profundă mi-a invadat mintea, preluând inconștient controlul asupra corpului. În acel moment, am vrut să-l împing și să-l lovesc puternic, dar nu m-am putut mișca corespunzător comenzilor mele. Puteam doar să-l las să se apropie de mine până când corpul meu s-a lipit de peretele din baie, simțindu-mă neputincios.

– Nimic… Tocmai am văzut-o pe tânără ieșind supărată. Ce făceai?, întrebă Kinn ironic.

– Mai bine să-l căutăm pe Porsche. Cred că l-am văzut intrând și dispărând în baie. O voce puternică a răsunat deodată din afara băii și am știut foarte bine cui îi aparținea acea voce. Erau Tem și Jom care se uitau în jur, mă căutau în timp ce vorbeau tare.

Fără ca măcar să se gândească la asta, Kinn m-a prins brusc de mână și m-a împins în baia pe care o folosisem înainte și a încuiat ușa din interior.

– Ce faci?!, am exclamat, încercând să ies din acea cabină înghesuită.

– Taci! Kinn și-a dus degetul la gura mea. Cu brațul strâns pe al meu, m-a împiedicat să scap. Mi-am lipit spatele de perete și mi-am înclinat fața pentru a o evita pe cea a lui Kinn, care era foarte aproape de mine.

– Dă-te la o parte!, i-am spus, împingându-l departe în timp ce vorbeam cu o voce mai joasă, căci uşa principală a băii se deschisese şi auzisem zgomot de paşi oprindu-se în fața ușii cabinei în care ne aflam.

– Porsche! Am auzit vocea lui Jom strigându-mă.

– Se pare că este aici. Mănânci din nou fast-food*?!, întrebă Tem.

* (N/T: fast food = sex rapid, lol)

Nu știam cum să fac față acestei situații.

Ar trebui să strig la ei după ajutor? Dar dacă aș face-o, ei ar crede că am intrat în acest loc ca să fac ceva ce nebunul de Kinn? Rahat!

– Haide, să verificăm ascultând gemetele. Jom și Tem au decis să rămână în baie și să verifice.

– Heheh. Kinn râse încet.

– Ce e așa amuzant? Lasă-mă sa plec!, am spus cu voce joasă și cu o mână l-am împins de la pieptul meu.

– N-ai terminat-o, nu-i așa?, spuse Kinn, abia scoțând un sunet. Și-a înclinat capul să se apropie, parcă ar fi încercat să se facă auzit mai clar.

– De unde știi asta?, am răspuns iritat, încercând să par calm și confortabil cu

situația dintre picioarele mele. Totul în timp ce Tem și Jom continuau să stea nemișcați în fața ușii noastre.

Dacă nu ies acum, nenorocitul ăsta mă va împinge să fac ceva nebunesc care să mă zdrobească. Nu știu ce să fac acum.

– Oameni ca tine nu se pot abține să nu termine. Deci, cred că nu aveai chef de fata aceea, nu? Kinn și-a apropiat fața de urechea mea spunând ce gândea. La dracu’!

Dar deodată, mirosul trupului lui Kinn mi-a umplut nările pentru că în momentul ăla trupul lui și al meu erau atât de aproape, încât inima mea bătea cu putere.

LA NAIBA!… ce dracu e asta? Se pare că e ceva în neregulă cu inima mea.

Am simțit o bătaie plăcută în inimă fără să știu motivul, și pentru asta simeam în acelasi timp și frică.

– Stai departe de mine!, am spus tremurând ușor.

– Se pare că cei de aici meditează! Ascultă, e mult prea mult calm. Porsche, dacă ești aici, scoate un sunet… Ahh… Ohh…, a spus Jom pe un ton glumeț și batjocoritor.

– Sau poate că nu este Porsche?, întrebă Tem curios.

– Absolut nu, l-am văzut intrând aici! Încă se certau.

Băieți…Ajutați-mă!

Din păcate, deși îmi venea foarte tare să țip, nu am găsit o explicație pentru ieșirea mea din acea cabină cu Kinn.

– De ce ți-e frică…?, mi-a şoptit o voce răguşită aproape de ureche, făcându-mi pielea de găină ca mai înainte, când vârful nasului lui mi-a atins ușor gâtul.

Din nou corpul meu a fost brusc paralizat. Devenisem atât de neajutorat încât mă uram de moarte, pentru că în ciuda dorinței mele de a-l lovi cu piciorul și să-l bag pe Kinn cu capul în toaletă, corpul meu îmi trădase mintea, din moment ce nu puteam decât să întorc fața pentru a evita atingerea lui. Respirația caldă care curge pe gâtul meu mi-a ținut mintea rătăcită la imaginile acelei zile.

– Te pot ajuta? A șoptit din nou.

Mi-am ridicat mâinile tremurânde, încercând să-l împing de lângă abdomenul meu, dar mi-am pierdut rapid strânsoarea în timp atunci când mi-a descheiat pantalonii.

Creierul meu era întunecat și nu puteam gândi corect. S-au întâmplat toate atât de repede. În cel mai scurt timp, pantalonii și chiloții mei au alunecat în jos și Kinn m-a prins ușor. Am gâfâit și am încercat să-l împing cu toată energia mea pentru a-l îndepărta, dar nu păream suficient de puternic ca să o fac.

A trebuit să recunosc că atingerea lui Kinn între picioarele mele m-a făcut să mă clatin de confuzie. Corpul meu părea să accepte și să reacționeze, dar mintea mea era categoric împotrivă. Au fost atât de tare în dezacord încât acea contradicție m-a derutat.

– Eh… cu o mărime ca asta, mai vrei să-mi refuzi ajutorul? Ochii lui Kinn s-a uitat la centrul corpului meu în mâna lui. La naiba, încă odată frățiorul meu mă trădase, răzvrătindu-se și rămânând drept. Era complet diferit de când acea fata încercase să-l ridice.

– Dă-te… nu mai vreau… niciodată, am spus cu o voce răgușită.

Mâna mea a încercat să o ridice pe a lui Kinn, dar de fiecare dată când îi prindeam mâna, el mă strângea mai tare.

– Shttt! … Încă nu am făcut nimic pentru tine. Așa că fă-ți o favoare… Kinn îmi blocă unul dintre brațe, lipindu-l de perete. Tremuram, acel sentiment de slăbiciune a revenit în inima mea. De data aceasta nu eram beat sau sub influența drogurilor și stimulentelor, dar corpul meu a refuzat să reacționeze. De asemenea, ceea ce aveam între picioare a răspuns atât de ușor la atingerea lui Kinn.

– La dracu!, am mormăit surprins de oftatul care mi-a ieșit din gură și repede mi-am pus mâna liberă și mi-am închis gura de teamă să nu iasă sunetul.

Mâna lui Kinn începu să se miște în sus și în jos încet, cu fața încă lângă maxilarul meu, inspirând și sărutându-mi pielea gâtului. Nu am putut decât să închid ochii, în acel moment m-am simțit foarte stânjenit pentru că deși puteam să mă mișc, părea că nu pot. Ameţeala pe care o simțeam în acel moment a întărit încă o dată sentimentele de ură și durere în inima mea.

– Promit, nu mai mult decât atât…, îmi șopti Kinn la ureche. Poate pentru că văzuse că trupul meu începea să tremure. Gura lui a început să-mi tachineze urechea și apoi și-a târât limba de-a lungul lobului urechii și apoi a ajuns la gât. Mâinile lui acționau fără încetare cu un ritm accelerat. Mă agitam cu nervozitate și senzația pe care am primit-o, împreună cu niște cocktail-uri pe care le băusem, era una plăcută.

La naiba! De ce nu am simțit așa ceva pentru fata aceea?

– Ugh… Un alt oftat slab a ieșit din gura mea când vârful degetelor lui Kinn au alunecat să atingă capul penisului meu, l-a mângâiat înainte și înapoi cu un nivel de presiune care m-a făcut să mă aplec înainte.

Cealaltă mână, care era încă strânsă pe brațul meu, mi-a eliberat strânsoarea, lăsându-mă liber. În acel moment, mi-am pus din greșeală mâna liberă pe umărul lui Kinn și am strâns tare, atunci când el a început să-și accelereze din nou ritmul. Mi-am băgat mâna, cu care îmi acoperisem gura, sub cămașa lui ca să-i ating și să-i mângâi mușchii abdominali. Îmi aminteam foarte bine cum i-am atins corpul. Textura pielii întinse și netedă m-a făcut să ating și să urmez în mod natural formele lui Kinn, de la piept la stomac, până la…

– Uf… tu…, am gemut ușor fără suflare, atunci când mâna mea i-a atins penisul lui Kinn, care crescuse ferm în spatele pantalonilor.

– Nu pot rezista, spuse Kinn, înainte de a-și lăsa pantalonii în jos cu mâna liberă, apoi i-a scos pe ai lui și l-a apropiat de al meu pentru a-i atinge și a-i mângâia pe amândoi în același timp.

O senzație ciudată s-a strecurat în corpul meu când penisurile noastre s-au atins, făcându-mă să mă simt ușor și extaziat. Era un sentiment plăcut care nu avea niciun sens, până în punctul în care nu puteam decât să-mi rețin un geamăt de plăcere și să-mi mușc buza tare.

Una dintre mâinile lui a început să se miște sub cămașa mea, pe burtă și urcând pe piept, s-a jucat cu sfârcurile mele cu vârful degetelor până când am tremurat ca și cum eram electrocutat peste tot.

– Ugh… Ahhh… Kinn și-a înclinat capul în timp ce mă apuca de buze fără să își ia ochii de la mine. Buzele lui pline le-au supt pe ale mele și m-a muscat aprig, cu dorință, eram atât de confuz încât îmi era greu să respir, astfel că a trebuit să deschid gura ca să respir adânc înainte ca Kinn să își bage din nou limba ,care mi-a trecut prin apărare. Kinn mi-a mângâiat fiecare colț al buzelor mele și limba lui m-a invadat din nou, până când și eu am decis să îl sărut mai tare.

– Ah! Uhh… Mâinile lui au continuat să accelereze până când am gemut tare.

NU NU NU

– Coboară puțin vocea. Sunetul mâinii nenorocitului de Jom lovind peretele m-a luat prin surprindere. Înainte ca conștiința să înceapă să revină treptat, am deschis ochii în panică la acțiunile lui Jom și am mușcat limba lui Kinn.

– Awwh!, strigă Kinn cu voce tare, privindu-mă în față și învinuindu-mă. Intenționat, și-a accelerat ritmul mâinii până când a trebuit să ridic din nou capul și să-mi mușc buza ca să nu scot niciun sunet.

– Porsche, ești bine?, a întrebat Jom, dar nu a primit nici un răspuns pentru că Kinn mi-a prins imediat buzele într-un sărut. De data asta nu a atacat cu înverșunare, a fost un sărut destul de dulce, la care mi-am închis gura imediat.

– Emh!! Am clipit și am oftat ușor înainte să alunece în jos la urechea mea și mi-a șoptit:

– Dacă muști din nou… voi scoate un sunet atât de tare încât prietenii tăi vor ști că suntem amândoi aici, spuse Kinn serios, apoi mi-a sărutat din nou buzele. De data aceasta, m-a prins de mâna care îi părăsise trupul cu doar o clipă înainte. A luat-o să-și atingă penisul până am început să clatin din cap. Oricum, m-a forțat să-l apuc și îmi mișcă mâna în sus și în jos cu același ritm pe care îl făcuse cu mine.

– Uf. Hmm. I-am auzit geamătul blând, știam cât de mult se îmbunătățise starea de spirit a persoanei din fața lui. Cu cât îmi mișcam mâna mai mult, cu atât mai mult Kinn o mișca pe a lui mai repede, așa că m-a făcut să tresar. Degetele lui au continuat să mă stimuleze până când nu m-am mai putut abține.

Nu știam cum să rețin geamătul pe care încercam să-l suprim. Așa că mi-am lăsat capul în jos și l-am îngropat în umărul lui transpirat, înainte ca una dintre mâinile lui să îmi mângâie părul ud și să simt fața lui Kinn lipită de obrazul meu.

Simțurile mele au ajuns la limită, nu mai eram puternic și nu mai suportam. Trupul meu s-a răsucit și a tremurat violent când lichidul alb a țâșnit în mâna lui Kinn.

– Hai… Porsche… mai repede… sunt aproape…, mi-a șoptit Kinn la ureche și m-a obligat să urc și să cobor în ritmul mâinii lui.

La naiba… avea un gust atât de bun. Dar acel sentiment nu a durat mult căci rușinea și furia au reapărut până am îndrăznit să-mi ridic capul de pe umărul lui.

– Să ieșim primii… Grăbește-te!, spuse Jom când ieșea din baie.

M-am simțit ușurat înainte ca conștiința mea să revină complet la suprafață. Kinn s-a uitat la mine zâmbind, a luat un șervețel și s-a curățat. Mi-a dat și mie unul, am acceptat imediat și m-am întors să fac același lucru. Imediat ce am terminat să-mi aranjez pantalonii, m-am întors să-l privesc furios și l-am împins cu putere.

– Vezi-ți de treaba ta!, am țipat cu voce tare. Înainte de asta, aveam ceva de care să fiu mândru, dar în acel moment mi-a fost rău și acel sentiment a reușit să mă copleșească. Incidența anterioară declanșase în mine emoții profunde pe care nu le puteam controla.

– Hai, nu te enerva!!, spuse Kinn, care stătea rezemat de perete, cu fața spre mine privindu-mă cu o față zâmbitoare.

– La naiba, Kinn! Asta începe să fie prea mult!

Dacă mă mut din acest loc, puteam să plec de aici.

Dar ceea ce s-a întâmplat în continuare s-a întâmplat însă prea repede. Nu am avut timp să mă gândesc la nimic când l-am apucat de guler: Ți-am spus că data viitoare te voi călca în picioare! Și în runda următoare nu te voi lăsa să pleci!

– Dacă încerci să folosești forța, mă voi asigura că nu mă opresc aici…, a spus Kinn în timp ce îmi lua mâna de la gulerul cămășii. Apoi, cu fața serioasă și înspăimântătoare a spus: Dacă crezi că nu pot să-ți fac nimic aici, încearcă acum, nu?

Am strâns din dinți de furie. Simțeam că febra se întoarce pentru că simțeam bufeuri și o durere de cap sufocantă. Într-adevăr, nu știam ce trebuia sa fac în acel moment si îmi era teamă că nu voi putea să-l înving. Așa că l-am împins din nou tare, făcându-l să lovească peretele cu spatele. Am ieșit din cabină, m-am spălat repede pe mâini, apoi m-am întors la masă și m-am reunit cu Jom și Tem.

– La naiba! Am înjurat furios când mă îndreptam spre masă singur, dar am fost surprins de numărul de oameni adunați chiar acolo.

– Hei, deci? Te simți mai bine? Jom m-a tachinat și toți cei de la masă au râs, de parcă știau că ascund ceva, ceea ce m-a luat prin surprindere.

– Ce mai faci? Sunt atât de îngrijorat. Pete s-a apropiat de mine cu o expresie îngrijorată. În acel moment, la masă, erau deja mai multe persoane care se alăturaseră, Time, Tae, Pete și mulți alți bodyguarzi cu fețe cunoscute.

– Bine, sunt bine…, am răspuns cu o voce răgușită, înainte de a-l întreba pe Pete: Cum ai ajuns aici?

– Ei bine, locul este deținut de un senior al domnului Kinn, l-a invitat pe el, care, la rândul lui, m-a invitat pe mine, spuse Pete. Nu e de mirare că l-am întâlnit pe nenorocitul ăla de Kinn, deci nu mi-a mai rămas nimic de făcut decât o respirație adâncă și obosită.

– Mă duc acasă acum. M-am dus la centrul mesei, mi-am luat portofelul și telefonul mobil. Cei doi prieteni ai mei s-au uitat la mine surprinși.

– Ce s-a întâmplat, Porsche? Tocmai am ajuns. Unde te duci?, întrebă prietenul lui Kinn, Tae. M-am uitat la ei.

– Hai, nu pleca încă. Ne vom distra. Tem s-a ridicat repede, m-a luat de braț și a încercat să-mi ia portofelul și telefonul mobil.

– Am febră, așa că mă duc acasă. I-am explicat motivul și am rămas ferm pe faptul că orice ar fi, nu aveam de gând să rămân acolo.

– Porsche! Încântat de cunoștință. Ține, asta este pentru tine, a spus cineva care s-a apropiat de mine și și-a pus brațul în jurul gâtului meu în timp ce îmi punea în mână un pahar. M-am întors și l-am privit adânc, dar el a zâmbit și m-a forțat să beau .

– Îmi pare rău, nu mă simt bine. Așa că mă duc acasă, am spus cu o voce întunecată care ar fi trebuit să sune ca o respingere. Dar lui nu părea să-i pese și m-a forțat cu mâna să beau toată băutura din pahar.

– Hai, termină! Termină-l! Termină-l! Da! Nenorocitul, în schimb, a aplaudat până l-am băut pe tot, pentru că voiam să mă grăbesc să pot merge acasă. Faza este că nu îmi dădea drumul pentru că brațele lui erau înfășurate în jurul gâtului meu și mă bloca cu fermitate. Mai întâi m-a forțat să urc pe scenă, apoi să țip și să cânt.

~ Când bucuria este a noastră, Când nu renunți trebuie să o accepți… ~

Am oftat. Au strigat tare și s-au alăturat cântecului, toată lumea avea un cocktail în mână și se mișca în ritm.

~ Când oamenii sunt răniți, totuși, merită să fie răniți… ~

Inima mi s-a strâns când cântăreața a cântat acele note. Chiar mi-a străpuns inima. În același timp, Kinn ieșise din baie și și-a ridicat ușor privirea înainte să vină spre noi.

~ Doare atât de tare, trebuie să sărbătorești pentru că dragostea e nasolă, ar trebui să-l bei pentru a-ți îneca durerile… ~

Cântăreața a spus-o în timp ce Khun continua să țipe necruțător în urechea mea.

Cât de rea este viața mea. La naiba, idiotule!

Versurile acelei melodii mi s-au părut foarte deranjante pentru că se potriveau cu ce experimentam la vremea aceea. Așa că m-am întors, am luat băutura de pe masă și am băut-o pe toată, sperând că îmi va îndepărta ceva din proasta dispoziție.

– Domnule, acum voi pleca. Mi-am aplecat capul la urechea lui Khun și am țipat la el. Ticălosul s-a întors să mă privească frustrat și enervat.

– Nu! Dacă pleci acasă, voi distruge acest club. M-am uitat la el calm, dar mi s-a părut destul de înfricoșător. La naiba, chiar îmi doream să-i omor până la dispariție, atât pe el, cât și fratele lui care îmi încurcase viața, la naiba!

– Dar am febră.

Nu Nu NU NU!, spuse el, înainte de a se întoarce să toarne din nou băutură în pahar și să mi-o dea. Am apucat cu lene paharul…

De ce trebuie să experimentez constrângerea acestor doi frați demoni?

Cu doar o clipă în urmă, am fost forțat de fratele lui să fac ceva rău, iar acum mă forța să beau și să beau până m-am simțit presat și pieptul era pe cale să-mi explodeze!

– Bună, al doilea frate… ești și tu aici? Ce coincidență. Vocea noului venit era aproape pe ritmul muzicii. Întreaga masă s-a întors să se uite la el, Vegas ținea în mână un pahar cu lichior și îi zâmbea lui Kinn, care i-a răspuns.

– Oh Vegas, cu cine ai venit?, întrebă Kinn.

– Cu un prieten de-al meu! Ești beat? Imediat ce a terminat de vorbit cu Kinn, și-a întors privirea către Khun, care îmi punea un braț în jurul gâtului. Ochii aceia verzi s-au uitat urât la Vegas. Vegas doar s-a uitat la el și mi-a zâmbit larg. Mi-am lăsat capul ușor în semn de salut.

– Vegas, ticălosule! Ce faci aici?

– Oh, am venit la club să spăl haine Phi’, a răspuns Vegas zâmbind ironic. Cu cât furia radia mai mult pe chipul lui Khun, cu atât zâmbetul lui Vegas părea să crească din ce în ce mai mare.

L-am prins repede de braț pe Khun. Nu-mi sta în cale! Vegas, ticălosule! Vei sângera astăzi! Khun se comporta din nou ca un câine nebun. A ăncercat să se elibereze, dar am reușit să-l țin până când ceilalți bodyguarzi, inclusiv Pete, s-au ridicat repede în picioare să-l oprească.

– Phi, încă ești la fel de bun ca înainte să folosești forța. Din când în când, încearcă să folosești creierul tău pentru ceva mai util, spuse Vegas, încă batjocoritor. Chiar dacă părea că se joacă, cuvintele lui erau foarte tăioase.

– Nenorocitule, Vegas! Tu! La naiba! Khun a reușit să se elibereze, s-a îndepărtat de noi și s-a întors repede să ridice găleata cu gheață ca să o poată arunca în capul lui Vegas.

– Khun! Oprește-te! Vocea lui Kinn spuse ferm, dar nu părea să audă.

Khun, de fapt, a aruncat găleata, dar, din fericire, Vegas a reușit să o evite astfel încât doar puțină apă și câteva bucăți de gheață i-au ajuns pe haine. Muzica live s-a oprit brusc și toată lumea s-a întors să se uite la masa noastră, până când bodyguarzii clubului s-au repezit să vadă ce se întâmplă.

– Ce se întâmplă?

– Nimic, Phi. A fost doar un accident, spuse Kinn, deși ochii proprietarului barului se îndoiau de el.

Kinn a ordonat să-i despartă pe cei doi, Khun a fost tras de Pete și de celelalte gărzi de corp chiar dacă a continuat să refuze, lovind în aer ca un nebun. Între timp, Vegas s-a întors la prietenii lui conform instrucțiunilor lui Kinn, până când în sfârșit situația a revenit la normal.

În sfârșit, am ieșit din mizeria aia să-mi aprind o țigară. Ce anume, era în neregulă cu mine? Mi-am ciufulit părul de frustrare.

– Fiu de cățea!, am spus iritat.

– Ce se întâmplă cu tine? M-a întâmpinat o voce, însoțită de o față zâmbitoare. Vegas ținea în mână un pachet de țigări cu care ieșise să fumeze, la fel ca mine.

– Oh… E în regulă, am răspuns. Degetele lui au strâns țigara, trase adânc înainte de a elibera fumul. Ești bine?

– Da, sunt doar puțin ud, dar sunt bine. Fața lui era lipsită de furie. În plus atitudinea lui rece era foarte în contrast cu cea a nenorocitului de Khun, care nu se putea stăpâni, la fel ca un câine nebun.

– Ai venit astăzi să-mi păzești frații?, întrebă Vegas zâmbind.

– Nu… s-a întâmplat să ne întâlnim, am spus sincer.

– De obicei îți place să mergi în club? Doar am dat din cap în loc să răspund.

– Și deja ești beat?, întrebă el din nou.

Așa că m-am întors să mă uit la el înainte de a-i răspunde: Nu, nu beau mult.

– Porsche! Am crezut că o să fugi de aici. Tem s-a apropiat de mine, așa că i-am dat o țigară pe care a luat-o imediat și a aprins-o.

– Bună, Tem.

– Bună, Vegas… ești ud?, întrebă Tem uitându-se la trupul lui Vegas.

Nu foarte mult.”

– Care este problema? Se pare că nu te înțelegi cu el, părea Tem curios.

– Nu știu, și eu sunt confuz, a răspuns Vegas zâmbind. Tem a dat din cap, ca și cum ar fi fost de acord că Vegas nu făcuse nimic.

– Tem, mă duc acasă acum, i-am spus.

– Nu stai mai mult? Jom nu va renunța. Tem a făcut o față tulburată.

– Poți rămâne cu Jom. Voi lua un taxi, am spus, pentru că nu am vrut să interferez cu distracția lor, mai ales cu a lui Jom. În noaptea aceea am ieșit cu mașina lui Tem, așa că era îngrijorat și a simțit că trebuie să mă conducă acasă .

– Te duc mai întâi acasă, apoi mă întorc după Jom.

– Este în regulă, pot pleca singur acasă, am spus serios. Nu voiam să fiu cicălitor și apoi Tem părea că vrea să rămână mai mult timp.

– Unde este casa ta, Porsche?, a întrebat Vegas, care mă asculta vorbind cu Tem.

– Oh! Pe strada XXX, am răspuns politicos.

– Ce coincidență, trebuie să ajung pe acolo. Pot să te duc eu, astfel nu vor fi probleme, spuse Vegas zâmbind.

Nu știu de ce era atât de fericit, dar de când l-am cunoscut a continuat doar să zâmbească, deși nu știam dacă mai e ceva în spatele acelui sentiment de bucurie pe care îl emana.

– Totul e în regulă, mulțumesc. Pot pleca singur acasă, am refuzat politicos. Deşi îl vedeam des, tot nu puteam să accept să mă însoțească acasă.

– De fapt, eram pe cale să plec acasă. Cu părul ud și hainele în halul acesta, mă simt inconfortabil, spuse Vegas, arătând spre îmbrăcămintea sa. M-am gândit la asta câteva secunde și până la urm am acceptat.

– Atunci, scuze pentru deranj, am spus și nu știu dacă mi-am imaginat, dar cumva ochii ii sclipeau puțin. Am fost șocat, dar am încercat să nu îmi fac idei ciudate, crezând că vrea să-mi fie prieten.

– Așadar, hai să ne luăm mai întâi lucrurile, a spus Vegas înainte de a intra în club.