Dragoste
–Kinn–
– Drăcie! Ce naiba?! Încă mai ai chef să urmărești porno în această situație? întrebă Porsche șocat.
– La dracu!
– Ce?!” Porsche și cu mine ne-am uitat la ecranul telefonului pe care rula un videoclip cu Tawan și Vegas. Erau amândoi goi și făceau sex cu pasiune în pat. Dacă ar fi fost Tawan cu altcineva, nu aș fi fost surprins, dar ceea ce m-a făcut să înjur tare a fost că partenerul lui era Vegas, el era ultimul de la care m-aș fi așteptat la așa ceva. Chiar dacă nu simțeam nimic pentru Tawan, m-a impresionat să văd un clip ca acesta cu el. M-am simțit trădat. Era adevărat că cel care te înjunghia în spate era întotdeauna cineva apropiat.
– La naiba! Vegas este un rahat, spuse Porsche în timp ce ochii i se concentrau pe ecran.
– Nu ți-am spus asta deja? Nu te apropia de el! am spus supărat, amintindu-mi cât de aproape de pericol era Porsche cu Vegas.
– De unde trebuia să știu? Deschide și asta. Porsche, căruia nu părea să-i pese, mi-a cerut să deschid un alt dosar pe care Pete mi le trimitea treptat.
– La dracu! Și Marsh? De îndată ce am deschis clipul, am înjurat cu voce tare până când persoana de lângă mine s-a uitat la mine cu precauție.
– N-nu, am fost doar surprins. Mi-am cerut scuze repede, muşcându-mi buza de încordare.
– Vegas este un sadic. Uite, ticălosul ăla era legat. He, he, he. Porsche a găsit videoclipul amuzant, dar nu mi-a plăcut foarte mult. De ce făcuse asta?
– Hei, hai să aruncăm o privire la celelalte clipuri. Am derulat pentru a vedea celelalte clipuri în ordine. În acel moment, nu am îndrăznit să mă opresc deși când am deschis fiecare videoclip, furia îmi crescuse.
– Ce dracu este asta?! Am continuat să dau click pe clipuri, m-am enervat din ce în ce mai mult. Fiecare clip conținea partenerii care fuseseră cu mine. Fiecare dintre ei.
La naiba, Vegas! Trădătorule! Nu pot să cred că mi-ai făcut asta! Nu e de mirare că țintise atât de tare la Porsche!
– De ce, îi cunoști pe acești oameni? a întrebat Porsche, privindu-mă în timp ce mă uitam uimit la ecran.
– Ah…. Deci… Cuvintele mi-au rămas blocate în gură. Nu am vrut să mint, dar dacă aș fi spus adevărul acum, cu siguranță aș fi murit. Ar fi trebuit să aleg cu înțelepciune.
– Ce, cine? Nu-mi spune, acești oameni din clipuri sunt foștii tăi parteneri?! Se părea că Porsche era mai inteligent decât credeam. Probabil că nu a vrut să ghicească, nu-i așa?
– Hmm. Nu am vrut să mai mint despre asta, așa că mi-am plecat capul și am acceptat adevărul.
– Eh, să vedem… Porsche mi-a luat telefonul din mână și a continuat să vizualizeze clipurile. L-am lăsat, pentru că eram într-un șoc extrem. Deci, în tot acest timp, Vegas așteptase momentul potrivit ca să mă atace, deși nu puteam să-mi dau seama de ce a făcut-o. După cum am spus, nu am simțit nicio durere. Mi-a părut rău doar pentru el, pentru cum reușise să ascundă totul și să se comporte ca un frate bun în fața mea. Trebuie să fi fost dificil să pretinzi că ești un bun prieten și cu Porsche.
– Fir-ar! Am rămas fără cuvinte! Toți au fost iubiții tăi în trecut?!
– La naiba! Sunt atât de surprins că nu știu ce să spun! Oh, la dracu! spuse el iritat.
Și eu eram enervat, dar am zâmbit satisfăcut. Cel puțin nenorocitul ăla nebun mi-a ușurat împăcarea cu Porsche, care părea să-și fi uitat furia față de mine.
– Și asta? Și acesta a fost într-o relație cu Vegas? M-am întors și mi-am înfășurat brațele în jurul gâtului lui pentru a-i aduce capul mai aproape.
– Lasă-mă, nu sunt târfa ta! La naiba! Porsche era încă Porsche al meu, continua să mă respingă ca înainte.
– Spune-mi Kinn. Kinn este cel mai frumos. Khun Kinn al lui Nong Porsche, am spus eu în glumă și Porsche mi-a împins capul de lângă el.
– La naiba, Kinn! Mergem sau nu la spital? Altfel, voi coborî din mașina asta! În timp ce el încerca să se certe mai ferm, mi-am lăsat capul în jos pentru a-l sărut în secret pe obraz.
– Mi-e atât de dor de tine, știi? Parcă aș fi uitat de videoclipurile pe care le trimisese Pete pentru că persoana din fața mea mi-a distras complet atenția de la împrejurimi. Nu știam cum o să mă descurc cu Vegas după asta, plus că nu-mi mai păsa cu cine este acum: atâta timp cât nu se atingea de această persoană aflată brațele mele chiar acum, asta mi-ar fi suficient.
– Cum îndrăznești să o faci? Porsche m-a împins înapoi cu toată puterea lui și și-a șters în grabă obrazul cu dosul mâinii, dezgustat.
– Vreau mai mult, scumpule. M-am aplecat în față și am zâmbit jucăuș până când a trebuit să-mi tragă din nou fața.
– Deschide ușa! Plec! spuse el încă o dată iritat.
– Oh. Bine, plec, plec. Am apăsat prima viteză și am accelerat imediat ieșind din depozit, pentru că dacă m-aș fi mișcat mai încet de atât, Porsche m-ar fi călcat în picioare doar pentru a apăsa accelerația.
În drum spre spital, Porsche a mormăit, stând cu brațele încrucișate și privind pe fereastră. Am încercat să-l tachinez din când în când, mângâindu-l pe păr, pe față și pe brațe, dar el mereu mă îndepărta. Dacă alții m-ar fi respins așa, m-aș fi enervat, dar din moment ce era Porsche, m-a făcut să zâmbesc. Acum, nu aveam nevoie de nimic. Am vrut doar să se întoarcă lângă mine. Dacă am fi putut fi împreună în fiecare zi așa, aș fi fost fericit.
Mi-a sunat telefonul și era Kim, așa că am răspuns imediat.
– Hmm… Kim… Bine, deci te-ai dus acasă?… Bine. I-am închis, fratele meu sunând ca să spună că l-a adus pe Chè înapoi la noi acasă.
– Hai să mergem acasă, Kim l-a dus acolo. Doctorul a spus că fratele tău nu este rănit, doar înfometat, am spus, raportându-i mesajul lui Kim.
– Despre ce casă vorbești? a întrebat Porsche, uitându-se la mine.
– Desigur, casa noastră. Care altă casă? am spus, întinzând mâna să-l mângâi ușor pe cap.
– Casa ta nu este casa noastră! a strigat el luându-mi mâna de pe capul lui. Am clătinat ușor din cap. Mutra pe care a făcut-o Porsche a fost foarte drăguță, dar dacă ar fi rămas mult timp așa, m-ar fi putut excita.
În cele din urmă, am reușit să-l aduc înapoi la noi acasă și m-am simțit împlinit să-l am înapoi acolo. Chiar dacă acest Porsche morocănos a venit cu mine doar din cauza fratelui său, nu m-am putut abține să nu mă simt mândru de mine. Dar de îndată ce am parcat mașina, a ieșit imediat din ea în casă.
– Unde este ticălosul ăla? Hai acasă! A țipat când a intrat în vechiul său dormitor, iar bodyguarzii, care așteptau, au reacționat la prezența lui. Am alergat după el și l-am ținut de încheietura mâinii.
– Porsche, hai mai întâi să vorbim.
– Lasă-mă, Kinn. O să-mi găsesc fratele!
Eu și Porsche ne-am jucat mult timp trăgând unul de altul, în timp ce paznicii stăteau cu gura căscată și nimeni nu a îndrăznit să ne întrerupă la acea dată.
-Vino și stai aici. Băieți, dați-vă la o parte.
L-am prins din spate și am continuat să-l târăsc pe scări cu toată puterea. Oamenii care stăteau în picioare s-au privit unul la altul, apoi s-au despărțit în timp ce Porsche își ridică neînblânzit brațele și picioarele în aer.
– Lasă-mă să plec!
Forța pe care o foloseam era atât de intensă încât mi-a transpirat aproape fiecare parte a corpului. Dar chiar și atunci, mi-am adunat toate puterile și l-am dus în camera mea.
– Ai! Sunt atât de obosit! L-am aruncat pe canapea fără să mă gândesc și l-am lăsat să cadă brusc. Ei bine, eram obosit. Mi-am ridicat brațul stâng și mi-am șters lejer transpirația de pe față.
– Doare al naibii de rău, Kinn. Cum ai putut să mă trântești așa? Porsche s-a uitat la mine cu ochii mari.
– Ei bine, ești încăpățânat. Nu mă asculți. I-am pus ușor un picior pe talie în timp ce mă uitam stânjenit la el întins pe canapea.
– Atunci de ce m-ai târât în această cameră? Îl iau pe fratele meu mai mic acasă! Porsche se trase în sus, pregătindu-se să se ridice și să iasă din nou din cameră. M-am lansat în grabă pe corpul lui și l-am îmbrățișat încă o dată.
– La naiba, Kinn O să te omor! Lasă-mă să plec!
– Ugh… Oprește-te! Sunt al naibii de oboist, am spus în timp ce respiram adânc. În ziua aceea eram foarte epuizat, parcă fusesem la un triatlon, transpiram și gâfâiam.
– Dacă ești obosit, dă-mi drumul! s-a întors Porsche spre mine furios.
– Nu te voi lăsa să pleci, oricât ai vrea să mă omori. Nu te voi lăsa să pleci, am spus îngropându-mi fața pe umărul lui și inspirând aroma pielii lui. Ca prin farmec, m-am simțit imediat ușurat de lipsa de aer.
– La dracu! Tu ai fost cel care m-a îndepărtat! a șoptit Porsche, care se calmase puțin, dar era încă neliniștit și încerca să-mi împingă mâna.
– Când te-am îndepărtat? Am spus ceva de genul „Vreau să pleci”?
– Dar acțiunile tale? Era atât de evident. Și lasă-mă să-ți spun, nu sunt ca amanții din trecut pe care îi dorești mai întâi și apoi îi alungi când te plictisești, spuse Porsche încet, de parcă și el și-ar fi pierdut puterea.
Părea să obosească după ce s-a lovit de mine. Acum era tăcut și stătea acolo, lăsându-se îmbrățișat.
– Da, nu ești ca oricine altcineva. Pentru că nu te voi lăsa să fii ca oricine altcineva. Mi-am apăsat din nou nasul pe scobitura gâtului lui până când a trebuit să-și retragă gâtul departe de mine.
– Am spus-o. Cuvintele tale nu mai au sens pentru mine. Lasă-mă să plec.
– Porsche! Ascultă-mă, te rog, îmi pare rău. Am greșit. Acum, sentimentele mele sunt clare. Te vreau doar pe tine. Ai înțeles? Tawan, Marsh sau oricine ar fi, ei nu implică deloc sentimentele mele, nu ca tine. Tu ești singurul care mă înnebunește. Tu ești singurul care mă poate face să accept moartea în acest fel. Te rog, mai da-mi o șansă, te rog.
Mi-am apăsat nasul în scobitura gâtului lui în timp ce simțeam mirosul pe care mi-l doream atât de mult, înainte de a inspira ușor. Porsche a închis ochii și a tras adânc aer în piept, apoi s-a aplecat în față și m-a împins din nou.
– Am auzit destul, Kinn! Nu voi mai crede nimic din gura ta. Porsche s-a întors spre mine cu o voce posomorâtă, dar am continuat să-i respir parfumul, să-i ating trupul, ceea ce îmi doream de multă vreme. Trupul lui s-a predat mângâielilor mele și am profitat de distracția lui de moment și apucându-l de brațe, i le-am adus peste cap, apoi mi-am apăsat rapid corpul peste el pe canapea.
– Ce naiba faci? Porsche s-a zbătut sub mine, dar mi-am folosit toată greutatea pentru a-l împinge pe canapea, ca să nu poată scăpa.
– Dar tu? I-am zâmbit și mi-am lipit ușor gura de buzele lui. Sărutul dulce a devenit o forță copleșitoare datorită dorinței mele reprimate pentru el. A încercat să-și îndepărteze fața de mine cu ochii închiși și l-am urmărit după sărutul pe care mi-l doream.
– Lasă-mă sa plec! Și-a strâns buzele împreună cu atâta forță încât m-a împiedicat să pătrund în gura lui, dar nu-mi mai păsa. I-am supt buza de jos energic și l-am sărutat în mod repetat. Buzele lui subțiri și moi se simțeau atât de bine pe ale mele. Respirația lui dulce mă făcea atât de delir de nevoie, încât am crezut că era prea târziu să mă opresc din nou.
Mintea mea rătăci într-o poftă furioasă. I-am sărutat alternativ buzele și obrajii pasional pentru a-l face să simtă ceea ce am vrut să spun. Să-i spun că l-am dorit atât de mult și că am nevoie de el în viața mea, altfel voi muri.
– Am crezut că o să mor, am spus sincer, mereu încântat de bărbatul din fața mea care ținea ochii închiși și mișca capul în stânga și în dreapta. Buzele lui au rămas strâns închise, astfel încât a început să se sufoce și să-și piardă respirația, așa că a deschis din greșeală gura ca să ia puțin aer. Acela era momentul pe care îl așteptam, m-am repezit înainte și i-am revendicat gura din plin. Limba mea s-a aruncat în gura lui, învârtindu-se în adâncul ei, căutând acea aromă familiară a lui. A încercat să mă îndepărteze, dar părea că îmi răspunde. Am schimbat astfel de sărutări până când ni s-au umplut gura cu salivă umedă ce mi-a alimentat pofta.
– K… Kinn!
M-am simțit de parcă aș fi singurul care delira dar atât încât să știu ce fac, m-am simțit ca într-un vis până când…
– Au! M-a mușcat tare.
– Doare! Mi-am tras în grabă buzele, dar nu l-am lăsat și l-am ținut ferm.
– Ce naiba faci? S-a uitat la mine cu mare dezamăgire.
– Hmm, vrei să fii încăpățânat, nu-i așa? I-am prins rapid corpul, i-am tras brațele la spate și i-am apăsat fața de masa de sticlă din fața canapelei, punându-mă în centru pe spatele lui.
– La naiba Kinn! Ce faci? I-am lipit fața mai tare de masă. Era în genunchi și fundul lui moale îmi era la dispoziție. Am zâmbit larg la rezistența lui, m-a entuziasmat și mai mult. Cu cât mi se opunea mai mult, cu atât mai mult îmi doream să-l am. M-am lăsat înapoi pe canapea, ținându-l în continuare de braț în spate, într-un mod pe care nu l-a putut îndepărta, în timp ce mi-am folosit mâna liberă pentru a-mi desface cureaua. Am rămas în spatele lui în genunchi.
– La naiba!! Kinn! Lasă-mă să plec! Porsche și-a mișcat mâna cu forță, gura îi urlă și a țipat la nesfârșit.
Dar e prea târziu, scumpule, dă-mi o șansă să te am înapoi.
M-am aplecat și i-am șoptit aproape de ureche.
– Nu fi încăpățânat sau te pedepsesc. Și lasă-mă să-ți spun că nu mă poți învinge. Cu fața lipită de masă, Porsche făcut tot posibilul să se întoarcă și să se uite la mine, dar am ținut capul în jos.
– Mă pedepsești, pe naiba! Lasă-mă să plec, ticălosule!
Abia așteptam să-i ridic cămașa neagră și să-mi împing încet fața înăuntru pentru a-i simți mirosul. Mi-am scos limba și i-am lins pielea caldă a spatelui, fără a uita să las câteva urme în cale. I-am supt și am muscat carnea, astfel încât să nu rămână niciun centimetru nemarcat.
– La naiba, Kinn! Nenorocitule, doare! A țipat la mine, dar asta nu a făcut decât să-mi sporească dorința, întărindu-mi satisfacția că acesta era adevăratul Porsche. Mi-am folosit una dintre mâini ca să-mi întind mâna în fața lui și să-i desfac cureaua. Am scos-o și i-am dat jos pantalonii până la genunchi sărind șocat înainte să-i apuc bărbăția întărită.
M-am aplecat în față și i-am șoptit încet la ureche „Văd că nu ai chef”.
Apoi m-am ghemuit între gâtul și omoplații lui.
– Bineînțeles că n-am! Ia-ți mâna de pe mine!
I-am lins lobul urechii până la ceafă. Am început să-mi mișc mâna care-i ținea penisul și am plimbat-o încet în sus și în jos pe lungimea sa. El înțepenise și și-a mușcat buza cu putere, îmbujorându-se. A început să transpire și respirația i-a devenit atât de grea încât m-a înnebunit și mai mult.
Vederea mea era încețoșată de atât de multă poftă și pasiune, încât îmi doream să-l devorez întreg. Mi-am dorit atât de mult încât am uitat ce era bine și ce nu era. Îmi pierdusem simțul moralității. Nu-mi mai păsa dacă e bine sau greșit, tot ce îmi doream era Porsche. Pentru a-l mirosi, pentru a-i inhala parfumul captivant și pentru a-i revendica corpul. Voiam să fiu sigur că nu mai visez la asta, ca în acele nopți agitate pe care le avusesem.
– Sexy… Am mormăit și am zâmbit, simțindu-mă mulțumit că planul meu de a-l tachina a funcționat.
Mâna mea s-a mișcat mai repede decât înainte. Mâna lui Porsche, care încă mai căuta o modalitate de a se elibera de strânsoarea mea, era acum strânsă ferm de colțul mesei. Văzând asta, am vrut să-l tachinez și mai mult. Mi-am trecut degetele peste vârful penisului său, unde lichidul pre-seminal începuse să curgă ușor înainte de a-i prinde mijlocul cu fermitate.
– Kinn! Ufh! Și-a mușcat buza pentru a-și păstra vocea și și-a închis strâns ochii. Mi-am mișcat rapid mâinile în sus și în jos, tachinând alternativ vârful și lungimea penisului său.
– Asta îți va aminti de mine, unde am fost și cum te-am făcut să te simți, am spus cu o voce răgușită. Mi-am lăsat capul în jos și i-am apăsat un sărut inocent pe o parte a gurii sale. Porsche strânse ochii de furie, în timp ce gemea fără suflare.
– Ai! M-a mușcat din nou de buză și am țipat de durere. Așa că mi-am pus în practică răzbunarea schimbându-mi ritmul mâinii mai repede decât înainte, până când a început să se zbată. Pe brațele lui au început să se formeze vene.
– Scuze, am spus sărutându-l încă o dată pe obraz.
– Eh… hmm, nu!! Porsche pufni și un sunet înfundat sfidător ieși din gura lui.
– Nu? Nu vrei să-ți dai drumul? Mi-am încetinit mișcarea mâinii pentru a opri plăcerea lui evidentă.
– Ahhh… Fir-ai tu să fii, Kinn! Am să te bat pentru asta! Huh… A țipat la mine și aproape că am râs triumfător. Fața mea era ascunsă în gâtul lui, inspirându-i parfumul său excitant.
– Deci spune-mi, ce vrei să fac? Hmm? Mi-am mișcat fața și am folosit vârful nasului pentru a mă freca pe obraz.
– Mh…. L… lasă-mă să plec.
– Pe bune ? Ar trebui să te las să pleci? Mâna mea i-a apucat penisul, a încetinit încă o dată în timp ce degetele mele i-au mângâiat vârful.
– Ddh… nu mă face de rușine așa… Uf.
– Ei bine, atunci spune… De ce nu încerci să spui Kinn-sama* sau altceva? Am zâmbit larg de satisfacție în timp ce i-am sărutat continuu obrazul cu adorație. Mi-a plăcut să-l tachinez pe Porsche.
(*Sufixul -sama (様) este mai formal decât -san și este folosit pentru orice gen, dar aproape întotdeauna pentru a se referi la persoane de un grad mai înalt decât al propriei persoane, dar și la clienții cuiva sau la persoane față de care se are un mare respect.)
– La naiba, ticălosule!
– Spune-mi Khun Kinn. Porsche, nu mai fi supărat și revino la mine așa cum eram înainte. Spune-mi numele ca înainte, repede, acum.
Încă nu încetasem sa-i tachinez penisul. Degetele mele lungi au început să călătorească spre marginea lui și i-au atins ușor gaura. Porsche a sărit surprins când mi-am repoziționat palma peste penisul lui întărit.
– N-o să-ți spun așa, ticălosule! Porsche căzu peste masă, cu faţa roşie şi stânjenită. Era stânjenit, dar expresia lui era plină de frustrare din cauza orgasmului în așteptare. Cu cât mă uitam mai mult la el, cu atât devenea mai drăguț în ochii mei.
– Dacă nu îmi spui numele, nu te las să-ți dai drumul.
Am vorbit cu o voce răgușită și m-am întins să-i sărut tâmpla încă o dată. Am vrut să mă grăbesc și să-l fac să ajungă la orgasm, pur și simplu nu mai suportam. Se părea că pentru ziua de azi, nu voi putea rezista mult timp pentru că m-am reținut zile întregi și am găsit drăgălășenia soției mele atât de plină de satisfacții încât aș fi putut muri pentru asta.
– La naiba! Nu o face dacă nu vrei! Răspunse furios printre dinții strânși.
Am fost de acord cu el, nu ar fi trebuit să facă ceea ce i-am cerut, nu am mai suportat. Mi-am mișcat mâna în sus și în jos, crescând ritmul mai tare ca înainte. Ochii mei s-au uitat la el, mișcându-se rapid înapoi, până când s-a înțepenit și a eliberat un lichid alb-laptos, care mi-a umplut mâna.
Nu mai puteam aștepta, credeam că aveam să ejaculez doar văzând corpul transpirat al lui Porsche. În acea situație, nu am avut timp să iau un gel lubrifiant pentru ca a trebuit să-l țin nemișcat de teamă să nu scape. Mi-am frecat scula cu mâna plină de spermă, glisând în sus și în jos, folosindu-i sperma pentru a-i lubrifia intrarea și a introduce un deget înăuntru.
Un geamăt a început să iasă din gâtul lui în timp ce degetul meu se juca cu gaura lui și mi-am folosit genunchii pentru a-i separa mai mult picioarele.
– Uhh, la naiba Kinn… uhh. Gemând, m-a înjurat. Arăta atât de sexy în acel moment și nu m-am mai putut abține. Nu era nicio cale de întoarcere, de gândire și, bineînțeles, de oprire.
– Ah…! Am mai introdus un deget și șoldurile lui s-au împins înainte. Și-a arcuit spatele și a gâfâit pentru a inspira puțin aer. Șoldurile lui au început să se strângă în timp ce mi-am mișcat încet degetele înăuntru și în afara intrării lui. Țesuturile interioare au început să se contracte în același timp. Transpirația mea curgea pe măsură ce am crescut ritmul penetrării.
În interiorul corpului meu, a trebuit să-mi suprim propria emoție pentru a nu ejacula fără să intru măcar pe porțile raiului, dar a devenit din ce în ce mai greu pe măsură ce îmi priveam degetele înghițite de gaura lui ondulată.
– Nu mai suport Porsche, pot să o fac? Te rog? Mi-am mișcat degetele, întinzându-l și deschizându-l, pregătindu-l pentru penisul meu.
– Uf… Nu… doare… protestă Porsche. Îi simțeam durerea, corpul îi tremura și venele de pe mâini aproape că ieșeau din strânsoarea care-l ținea lipit de masă.
– Nu te voi răni. Mi-am întors degetele repede și prompt, iar Porsche și-a mușcat buza tare. De fiecare dată când le-am înfipt în el, m-am asigurat că am ajuns la punctul lui de plăcere. Țipetele și gemetele lui au devenit mai puternice, dar abia am auzit cuvintele pentru că mintea mea era încețoșată de pofta mea.
– Ughh Kinn… fă-o încet… ughh. Cu cât mă uitam mai mult la Porsche, cu atât îmi pierdeam răbdarea.
Îl vreau acum!
Mi-am scos repede degetele și apoi mi-am pus vârful la intrarea lui.
– P…pune prezervativul, ticălosule! Porsche s-a chinuit să mă înfrunte atât de mult încât i s-a oprit respirația.
– De ce ar trebui să port unul? Nu am făcut-o cu nimeni altcineva, am spus împingându-mi încet vârful în el. Nu observasem când, dar mâna mea, care ținea capul lui Porsche, alunecase în jos pentru a-i sprijini șoldurile. Poate pentru că, judecând după poziţia lui, probabil că nu ar mai avea puterea să scape de mine.
– Kinn… Doare… Nu te cred! Mi-am împins încet șoldurile înainte cu greu. Eram abia la jumătatea drumului când intestinul lui Porsche a început să se contracte, atât de mult încât a trebuit să mă opresc și să-mi țin respirația o vreme și să-mi limpezesc mintea cât mai mult posibil. Eram aproape de ejaculare!
– O, la dracu’! Aș putea termina repede! am spus în timp ce încercam să-mi controlez respirația.
– Ți-am spus să-ți pui prezervativul! Porsche a continuat să insiste cu prezervativul.
– Ah, nu te mişca. Transpiram greu, am început să-mi împing încă o dată șoldurile înainte și, dintr-o împingere, l-am introdus până la bază. Porsche a clătinat imediat din cap în timp ce expira încet.
– Uh… La naiba, ticălosule… Nu m-ai ascultat niciodată, spuse el panicat în timp ce se întorcea să mă privească cu ochii mari.
– Uf, uită, este aproape imposibil să intri din prima fără. De asemenea, nu am purtat niciunul și în orice caz nu am făcut-o cu nimeni, am spus cu respiratia grea. Mi-am mișcat penisul cu o mișcare superficială, în timp ce ajutam șoldurile lui Porsche să rămână stabile în timp ce îl pregăteam pentru impact.
– Ah, Kinn… nu te cred. Ești desfrânat! Porsche m-a certat în timp ce îmi gemea numele.
– Crede-mă. Am prins mai strâns șoldurile lui Porsche și am împins atât de tare încât el a închis ochii ferm și și-a strâns pumnii pe masă.
– Kk… uhh… Ai avut mulți parteneri! Cum aș putea să te cred?! Ahh… Cu cât vorbea mai mult, cu atât mă mișcam mai repede, lovind întruna în punctul lui slab până când el a gemut tare.
– Ahh… la naiba… Nu vreau pe nimeni altcineva… Te vreau doar pe tine. Doar tu. Hmm..
Gemetele lui scăzute sunau în armonie cu ale mele. Porsche a încercat să-și ridice capul în timp ce își trăgea răsuflarea. Am tremurat de emoție pentru că nu făcusem sex de ceva vreme. Stăpânirea lui asupra mea și cearta în timp ce făceam asta nu făcea decât să-mi sporească entuziasmul. Chiar dacă mă înjura, eram mulțumit.
– Uhh… K… Kinn.. Nu te cred, te vei plictisi din nou de mine. Porsche și-a mișcat mâna ca să-și apuce bărbăția și să o mângâie în ritmul penetrării mele. Înăuntrul lui, era atât de cald și plăcut, încât am împins din greșeală mai tare în corpul lui până când s-a legănat înainte. Ambele mâini i-au prins șoldurile pentru a-l susține.
– La naiba… ești atât de strâns… Dragule, vorbești prea mult. Nu m-am plictisit de tine… N-am fost și nu voi fi niciodată. Nu m-am uitat niciodată la nimeni. Jur. M-am aplecat peste spatele lui și i-am mirosit parfumul de la ceafă.
– Promit că vei fi singurul pentru mine. Te rog nu mai fi supărat pe mine. I-am șoptit încet lângă ureche și l-am sărutat pe obraz.
– Ahh.. îmi vine! Porsche a închis ochii și s-a oprit în timp ce mâna lui accelera ritmul pe penisul său. În ceea ce mă privea, și eu eram aproape și în ultimul moment mi-am accelerat șoldurile și m-am concentrat mai mult pe partea lui sensibilă.
– Hmm… Ahhh… Aproape că ejaculez… Ahh… Aproape… Nu m-am mai putut abține. A fost atât de bine, furnicături și tremurături, încât a trebuit să-i strâng cu putere carnea șoldurilor.
Respirația mea părea să se oprească pentru moment în timp ce sperma mea i-a stropit intestinul. Un geamăt puternic a răsunat prin cameră până când Porsche a tresărit și și-a dat drumul și el. Când am ieșit din euforia mea, m-am împins din nou în el, eliberându-mi toată sperma în gaura lui până când s-a revărsat și s-a scurs pe interiorul coapselor lui până pe podea. M-am mai mișcat de câteva ori în timp ce mintea mi s-a golit până când…
L-am prins repede pe Porsche de talie, astfel încât să se trântească cu putere pe pieptul meu. Am căzut șocați pe canapea, uitându-ne la cioburile de sticlă, care căzuseră pe podea. Masa de sticlă s-a spart, sfărâmându-se zgomotos. Nu mi-am dat seama că am folosit atâta forță încât să sparg masa. Din fericire, îl prinsesem pe Porsche la timp înainte să cadă peste cioburi.
– Eşti în regulă? L-am întrebat pe Porsche care stătea în poala mea și se uita fără suflare la fragmentele mesei din fața noastră.
– La naiba Kinn! Ce dracu ai făcut? Mi-a lovit puternic coapsa cu pumnii.
– Ha ha, uite ce puternică este dragostea mea pentru tine, am spus, zâmbind prostesc la fața îmbujorată a lui Porsche de rușine.
– D-le Kinn. Ce s-a întâmplat, D-le Kinn? Se auzi o bătaie puternică în uşă, împreună cu o agitație de după ea. Eu și Porsche am schimbat o privire și el și-a pus în grabă pantalonii, și-a suflecat cămașa și a fugit la baie. Am clătinat ușor din cap în timp ce mi-am amintit vechile lui obiceiuri.
– Nimic. Am țipat și toate vocile s-au au tăcut. M-am curățat cu șervețele, inclusiv urmele de pe covor. Mi-am aranjat hainele și m-am aranjat înainte de a deschide ușa și a cere oameniilor mei să curețe mizeria pe care o făcusem. O amintire a iubirii mele pentru Porsche.
– Cineva se ocupă deja de sticla spartă, am zis în glumă la ușii băii. I-am spus de teamă că ar putea ieși pe uşă pe neaşteptate.
– La naiba! Stai și ai să vezi, mă voi călugări și nu mă vei mai vedea niciodată! Nenorocitule! Părea că Porsche pusese ceva să blocheze ușa băii și nu am putut s-o deschid. Am stat afară și am clătinat din cap, zâmbind ușor înainte de a ridica telefonul, care arăta o notificare.
Uitasem de Pete, căruia îi încredințasem culegerea datelor din acea casă. Am deschis imediat fereastra de chat înainte de a apăsa pentru a reda videoclipul recent trimis de el. Am ridicat din sprâncene și imediat m-am uitat la ecran uimit.
– Big, nenorocitule! Ce făcea în casa lui Vegas?
– Băieți, grăbiți-vă. După ce terminați, puteți pleca. Le-am spus repede oamenilor mei care erau aplecați peste podea. A trebuit să-i dau afară pe acești ticăloși, deoarece erau apropiați de Big.
După ce au plecat, m-am așezat pe canapea și am început să redau videoclipul pentru a-l urmări. Cu cât ascultam mai mult ce spunea Big, cu atât îmi strângeam pumnii mai mult. Mai ales când Vegas a intrat în camera. Toate îndoielile mi-au fost lămurite.
Într-un final, am primit răspuns la toate întrebările. Aflasem persoana care luase actele, bărbatul care scosese ilegal lucruri din depozit, cel care trădase și era în slujba celei de-a doua familii. Și, cel mai important, persoana care se gândise să-i facă ceva rău lui Porsche. Fusese Big, împreună cu Vegas, tot timpul!
Nenorociții ăștia vor plăti scump! Nu-i voi lăsa să moară de o moarte ușoară!
Am strâns din dinți și am trântit canapeaua de perete de furie pentru a-mi elibera emoția. Am format numărul lui Arm.
[Da, D-le Kinn.]
– Arm, tu și Anon, grăbiți-vă și aduceți-l pe Big aici chiar acum. Am dovezi pentru a-l opri.
[Da, D-le Kinn. A ieșit din casă, îi voi urmări GPS-ul.]
– Îți voi da localizarea lui. Ia-l. Nu-l ucide. Îl voi omorî cu mâinile mele. Eram atât de furios încât am crezut că îmi pierd cunoștința. Mâinile au început să-mi tremure. Arm a acceptat comanda mea și a închis apelul.
M-am așezat presându-mi tâmplele pentru a-mi înăbuși cât mai mult posibil emoția furioasă. Am vrut să-l apuc de gât și să-l calc în picioare în acel moment. Gândindu-mă că au plănuit răpirea și tentativa de crimă a lui Porsche, care s-a întâmplat cu luni în urmă, nu l-aș fi lăsat să scape!
Zgomotul puternic al deschiderii ușii de la baie mi-a atras atenția și un Porsche furios a intrat în camera mea și s-a îndreptat cu viteză spre ușă.
– Unde te duci? Am țipat atât de tare încât s-a oprit din mers și s-a uitat la mine.
– Mă duc acasă!
Am tras adânc aer în piept și am închis ochii înainte să mă dau jos de pe canapea și să fac câțiva pași direct către Porsche, care m-a privit confuz.
– Nu te voi lăsa să te întorci acasă. Du-te în camera mea acum! Am încercat să-mi păstrez vocea joasă, dar a ieșit un mârâit scăzut. Mi-am frecat fața de frustrare și am oftat lung. Porsche a privit confuz spre mine.
– Ce se întâmplă? a întrebat Porsche uitându-se la mine. Ochii lui încăpățânați s-au înmuiat puțin.
– Porsche… Poți să stai puțin aici? Nu pleca nicăieri. Te vreau de partea mea, Porsche. Am îmbrățișat silueta din fața mea într-o strânsoare puternică. Nu s-a mișcat și a rămas așa, lăsându-mă să-l îmbrățișez o vreme. Căldura lui îmi calmase mânia. Prezența lui erasuficientă pentru a-mi potoli furia lividă și nu aș fi cerut nimic de la această lume mai mult decât să-l am în brațe așa.
– O, drăcie! Ajunge. Mi-e foame, vreau sa mănânc! Porsche m-a îndepărtat puțin de lângă el după un timp. Am dat încet din cap înainte ca el să se întoarcă și să meargă în camera mea. Am deschis ușa și am ieșit să iau ceva de mâncare.
– Ține-l înăuntru, nu-l lăsa să iasă, le-am ordonat bărbaților în fața camerei mele. Apoi m-am îndreptat spre cămară să iau ceva de mâncare pentru Porsche. Obișnuiam să le ordon oamenilor mei să meargă să ia, dar în acel moment am vrut să am grijă de el chiar și cu lucruri banale ca acestea.
Și când pășit la primul etaj al casei, fratele meu mai mare nenorocit care stătea pe hol s-a repezit spre mine.
– Ce vrei?
– Am auzit că Porsche s-a întors, spuse el entuziasmat.
– Da, am spus ferm.
– Indiferent ce-ai să faci, îi voi organiza o petrecere de bun venit. Khun și-a frecat bărbia de parcă ar fi plănuit ceva în capul lui.
– Ce se întâmplă? Pari obosit. Ei bine, hai să lămurim lucrurile. Kim tocmai a ieșit din bucătărie, ținând în mână niște lapte fierbinte și sandvișuri, apoi a trecut pe lângă noi.
– Oh, am oftat punându-mi o mână pe șold.
– Ce? Nici tu nu ești mai bun. Să-ți riști viața pentru a-i salva fratele de un psihopat nebun ca Tawan! m-am repezit înapoi.
– Apropo. Mi-a spus că va deveni călugăr doar ca să scape de mine.
– Ei bine, asta e bine. Am să repet cântecul pentru ceremonia de hirotonire chiar acum. Spune-i lui Nong Porsche că ar trebui să danseze Naga*. Khun s-a apropiat de mine și m-a bătut pe umăr ca pentru a mă mângâia, dar expresia lui era enervant de iritantă.
(*Naga – este un dans specific thailandez)
– Vă rog să mă invitați. Vă rog să-mi spuneți când va fi, a zâmbit Kim cu toată gura.
– Stai puțin, îl voi lăsa pe Porsche să aleagă o melodie mai bună. Pe ce fel de naga ar vrea să danseze? Și ce melodii va dori să folosească? Îi va plăcea asta?
– Ce cântec?
La naiba cu acești doi frați ai mei! Au făcut echipă pentru a mă enerva!
?Ehm… Oh Nim, Nong Mae, Thong Panchang, fratele Nak a cerut să fie ordonate înainte de hirotonire. Astăzi, aș vrea să-mi iau rămas bun de la Nong. Wang, Jai, Mai, Pong, îmbracă-l într-o robă și practică calea lui Buddha. Ei bine… călugării thailandezi sunt pentru a plăti valoarea laptelui… Hmm… ?
A deschis gura să cânte, iar Kim i s-a alăturat. A făcut doi pași înainte și trei înapoi, apoi se aplecă pe ritmul muzicii pe care o fredona Khun.
L-am luat la picioare pe nenorocitul ăla de Kim, care fugi sus, și am continuat să-l lovesc pe fratele meu mai mare care râdea. La naiba, nu este amuzant!
– D-le Kinn, vești proaste… Unul dintre oamenii mei a coborât în fugă și a spus panicat.
– Ce este?
– D-le Kinn, Porsche, încearcă să sară de la balcon.
La naiba, Porsche!
Am scos un oftat lung înainte de a mă scărpina la ceafă cu frustrare și când eram pe punctul de a urca la etajul doi, subordonații mei m-au oprit în grabă.
– Totul este încuiat, D-le Kinn.
– Grăbește-te și hai să aruncăm o privire. Khun s-a târât spre ieșirea din casă.
– Dar ce …?! Am înjurat furios și am fugit repede în fața tuturor celor care se adunaseră la marginea grădinii, unde se afla balconul camerei mele. Și când am ajuns acolo, unul dintre picioarele lui încă atârna de balustradă.
– Porsche?! Ce naiba faci? Mi-am ridicat capul și am țipat la el cu voce tare. Oftă din greu. Părea îngrozit pentru că a fost prins. M-am gândit că oamenii ca el nu vor fi ușor de dresat, dar luasem o hotărâre! Îmi doream acel bărbat încăpățânat alături de mine și aș fi făcut orice ca să-l țin aproape.
– Ei bine, nu vreau să fiu aici! De ce trebuie să mă ții captiv? Eh? strigă Porsche, vocea lui exprimând pe deplin supărarea lui. Gărzile de corp, chiar și grădinarii, stătea în jur și l-au urmărit. Părea să sară jos și să se sinucidă.
– Porsche!! Sunt obosit, sunt foarte obosit. Te rog să stai nemișcat, i-am spus rugându-l să nu se mai miște niciun centimetru.
– Obosit? Este treaba ta, ce legătură are asta cu mine? A continuat să se certe și am strâns din dinți exasperat.
La naiba, așteaptă să cobori, o să iau un bici să-ți lovesc fundul nebun!
– Porsche, am explicat deja totul. Ce altceva ar trebui să mai fac? Spune-mi! Voi face orice te face să te simți confortabil. Sunt dispus să fac orice pentru tine! am spus pe un ton serios. Nu am mințit că voi face tot ce-mi stă în putere ca să-l fac să se întoarcă cu mine, aș fi fost dispus să o fac.
– Oh? Atunci dă-mi drumul! Nu mai vreau să am nimic de-a face cu tine!
– Nu te las să pleci! Trebuie să stai aici cu mine.
– De ce trebuie să spui asta? Wow! Nu mă deții, ticălosule! Porsche țipă batjocoritor.
– Tu ești cel care nu știe nimic, Porsche! Îmi pare rău. Acum spune-mi, ce trebuie să fac ca să fiu iertat? Ce vrei? Voi găsi ceea ce îți dorești și voi face totul pentru tine! Am clătinat din cap frustrat.
– Esti doar bun la vorbe! Ți-am spus că am fost rănit, îți amintești? Mi-ai rănit atât de mult sentimentele, cum ar putea totul să revină la cum era înainte? Porsche se descărcase de tot ce simțea înăuntru, ignorând pe oricine prezent în scenă.
– Precum sticla spartă, nu se mai poate lipi ca să fie cum era înainte, nu? strigă Khun și nu mai știam dacă voia să ne întoarcem împreună sau dacă era împotrivă.
– Oh! răspunse Porsche.
– Sticlă spartă? Cumpărăm una noua. Cât vrei de data asta? Fratele meu este gata să plătească, a adăugat Khun în timp ce își punea bratul în jurul gâtul meu și își întindea pieptul cu mândrie.
– Taci, ticălos nebun! Porsche i-a arătat degetul mijlociu.
– La naiba, Porsche, sunt în echipa ta! #teamporsche!
Nenorocitul s-a încruntat și a făcut un pas înapoi, și-a încrucișat brațele pe piept și a urmărit situația de departe.
– Porsche, te rog. Te rog să te întorci în cameră acum! Am stat acolo cu capul plecat în timp ce am țipat la el ca un tată la fiul lui.
– Ești cumva tatăl meu ca să-mi dai ordine?
– Nu! Sunt șeful tău! Bine, nici nu-mi mai păsa de prezența altora. Știam că aceștia își suprimă zâmbetele de parcă ar fi privit păsările într-un copac. Știam că toată lumea se uita, paznicii, servitoarele și toți cei din casă priveau.
– La naiba, Kinn, despre ce vorbești? Ce ai spus?! Porsche a aruncat un papuc pe care-l purta în mulțimea de dedesubt. Gestul lui i-a trimis pe privitori să fugă în direcții diferite.
– Nu cred că ți-ar plăcea să distrugi alte lucruri pentru că ești nebun. Când ești agitat, ești și dur, am spus în glumă cu zâmbetul pe buze.
– Să vă fie rușine tuturor, vouă, celor care vă uitați! Ce faceți acolo?! Nu e nimic de privit aici! Porsche s-a întors și a înjurat în mulțime, ignorându-mă.
– Hai să ne întoarcem împreună, îți promit că voi fi mai bun. Nu te voi mai întrista, am spus sincer.
Porsche, care asculta, s-a urcat pe marginea balconului și s-a ridicat în vârful picioarelor, fără să se teamă de căzătură.
– Nu am nevoie de scuzele tale. Doar faci o greșeală, Kinn. Dacă ții să lucrez din nou, ca înainte, nu-ți vei putea permite să mă plătești. Va fi extrem de scump! spuse Porsche cu voce tare, în timp ce ochii îi străluceau încă la fel de încăpățânați ca întotdeauna.
– Oricât de scump ar fi, fie că sunt sute de mii și milioane, sunt gata să plătesc. Nu contează cât de mult ai decis, atâta timp cât te întorci la mine, am strigat eu înapoi. Din mulțimea din spatele meu a venit o glumă dulce.
– Ești atât de nenorocit! Sunt doar cuvinte goale! răspunse Porsche stânjenit. Îi văzusem buzele tremurând într-un zâmbet.
Hei, Kinn! Putere! Ceea ce este ușor de obținut nu este la fel de interesant ca ceea ce este greu de obținut!
M-am înveselit când am văzut furia lui Porsche risipindu-se încet.
Mă predau, sunt dispus să renunț la masca mea de șef puternic în fața subordonaților mei. Am obosit!
– Porsche, te rog…
– De ce trebuie să o repet iar și iar? Porsche a lovit în gol frustrat. Eu și oamenii de dedesubt am rămas uluiți. Mi-a fost teamă c-o să cadă.
În regulă! Trebuia să opresc șarada acum. Era ca și cum ai convinge o persoană să nu se sinucidă. La urma urmei, lucrurile ajunseseră la asta. Trebuia să o fac și să o spun în cel mai romantic mod posibil. Speram că frazele pe care urma să le spun să-i calmeze complet furia.
– M-ai întrebat dacă te iubesc, nu-i așa? Îți voi răspunde chiar aici, Porsche. Te iubesc! Te iubesc atât de mult! Chiar te iubesc, Porsche! S-a oprit și s-a uitat la mine uluit. Nu-i venea să creadă ce auzise când i-am zâmbit.
Dacă m-ar fi întrebat dacă sunt rușinat, rușinea era un eufemism. De ce a trebuit să fac așa ceva? Să-mi sacrific demnitatea de moștenitor al celui mai mare șef al mafiei și să arăt demn în fața oamenilor mei.
Dar nu m-am putut abține. Situația o ceruse si nu am regretat nici un minut. Oamenii mei mă auziseră spunând astfel de prostii, la naiba! O vor mai face vreodată? Mă vor respecta din nou?
– Oh, nu mai suport! Tachinările care veneau din spatele meu nu mi-au permis să mă întorc și nici măcar să am contact vizual cu nimeni. Nu m-am născut și am crescut să fac așa ceva! La naiba!
Dar dacă Porsche m-ar fi iertat făcând asta, aș fi făcut-o din nou cu drag de o sută de ori.
Cu coada ochiului, l-am văzut pe acel frate mai mare nenorocit agitându-se ca un vierme, bătând în peretele casei și ridicând niște flori pentru a le folosi drept confeti.
Mulțumesc, ticălos nebun!
– Despre ce vorbești? Porsche și-a strâns buzele cu putere. Ochii i-au strălucit până când a observat șoaptele provocatoare ale oamenilor de dedesubt. S-a întors repede și a fugit în partea cealaltă a balconului, înjurându-mă.
– Hai să ne întâlnim. Hai să ieșim împreună… nahh…
La naiba! Îmi doream ca pământul să mă înghită complet în acel moment!
– Nu mai vreau să fiu un bodyguard prost! Păream un retardat!
– Ah. Un cor de voci se auzi în același timp. Gărzile de corp trebuie să se fi simțit jigniți de cuvintele lui.
– Bine bine. Dacă nu vrei să fii bodyguard, nu trebuie să fii, bine? Am ridicat mâna în semn de cedare față de cerințele Porsche-ului meu încăpățânat.
– De ajuns, Kinn. Nu vreau să mă mai lupt cu tine. În ce calitate mă vrei aici? Ca prizonier? Ai vrea tu!
Chiar dacă vocea i se stinsese, se scufundase și stătea cu picioarele atârnând de balustrada balconului, încăpățânarea lui rămăsese aceeași.
– Ca fiul meu. O voce se auzi din spatele meu. Oamenii care erau în apropiere au plecat și s-au împrăștiat imediat.
– Tată. L-am strigat pe tatăl meu atunci când s-a oprit lângă mine să se uite la Porsche.
– Ce naiba faceți aici? Tata se uită curios în jur.
– Ei bine, tată. El este al doilea tău ginere. Vrei să-i arăți filme indiene, ca să nu fii nevoit să-l vânezi ca și Kinn? acel nemernic de Khun a venit să-l apuce de braț pe tatăl nostru și a arătat către Porsche, care privea de sus cu anticipare.
– Eh, bine. Știu destule. Porsche a fost un pic încăpățânat. Fiule, am auzit destule. Întoarce-te aici și locuiește cu familia. Îți promit că voi avea grijă de tine și de fratele tău. Toți au fost uimiți de ceea ce tocmai spusese tata, inclusiv eu.
– Tată. L-am strigat din nou pe tatăl meu, cu recunoștință. Nu-mi venea să cred că va accepta atât de ușor relația mea cu Porsche. Când eram cu Tawan, tatăl meu era foarte supărat și nu mi-a acordat atenție. Mă îndoiam că această persoană încăpățânată, arogantă și impecabil de nepoliticoasă va fi acceptată de tatăl meu, dar am fost foarte ușurat că a fost așa.
– Nu trebuie să-mi spui nimic. Am acceptat pentru că am văzut că amândoi vă descurcați bine. Nu dezvăluiți prea multe urechilor mele, bine. Porsche, ascultă-mă. Dacă fiul meu Kinn va face ceva care te va răni în vreun fel, poți să-mi spui. O să am grijă eu însumi de el. M-am repezit înainte și l-am îmbrățișat puternic pe tatăl meu. Nu l-am apreciat niciodată pe tatăl meu atât de mult pe cât îl apreciam astăzi.
– Uhh, bine, din moment ce este Dl. Korn cel care o cere. Porsche, care tăcuse multă vreme, părea confuz și avea o expresie foarte tulburată pe față.
– Dacă nu aveți nevoie de nimic, plecați și pregătiți-vă de cină. Voi toți, nu aveți ce face? Nu v-am angajat ca să vă băgați nasul în treburile fiului meu. Continuați-vă îndatoririle! Tata s-a plâns și toți s-au grăbit înapoi la muncă.
– Porsche, întoarce-te acum. Mi-am fluturat mâna și i-am făcut semn să intre în cameră.
– La naiba, nu mă apuca de mână și nu mă lovi!
– Tata a spus deja asta. Te rog, Porsche. Doar intră. L-am rugat din nou să se întoarcă și să intre în casă.
– Bine, am să intru, dar asta nu înseamnă că voi fi de acord cu tine în toate. Vom discuta din nou despre alte lucruri! Porsche a arătat spre mine, învinuindu-mă înainte de a se apleca peste balustradă. Fratele meu a venit lângă mine și m-a mângâiat pe braț.
– Cred că te-a iertat deja, dar e prea încăpăţânat ca să accepte asta, şopti el încet.
– Da, și eu cred asta, i-am şoptit înapoi.
– La naiba! Este alunecos!!! Eu, care îmi îndreptasem atenția către Khun, nu îl văzusem pe Porsche întorcându-se în casă și acum m-am întors să-mi ridic privirea și am văzut trupul său zburând în aer. Se prăbușea rapid la pământ, fix unde mă aflam. Brațele mi s-au întins automat ca să-l prind, dar, la naiba! Căzuse direct pe fratele meu, care stătea lângă mine.
– Ugh!
– La naiba! Doare! Sufăr! Doamne, ajută-mă! Khun strigă alarmat în ce era doborât cu fața la pământ.
– Hei Kinn! Ajută-mă! Porsche, care se lovise de el, s-a ridicat repede și s-a așezat lângă fratele meu, care reacționa exagerat. Și-a frecat șoldurile de durere.
– Ha ha. Nu mai pot. Am rămas acolo râzând până când m-a durut stomacul. Nu știu dacă ar fi trebuit să-mi fie milă de el sau altceva.
– De ce râzi?! Porsche s-a întors și s-a uitat la mine. L-am ridicat în grabă de jos.
– Oasele mele! Oasele mele sunt cu siguranță rupte! Sună doctorul! Sună-l pe Doctor Top acum! Trebuie să fie doar el! Nu voi accepta pe nimeni altcineva în afară de el! Grăbește-te!
Bărbații care stăteau acolo cu un râs reținut l-au ajutat pe Khun să se ridice și să ne urmeze. Atmosfera din casă a redevenit veselă.
Turbulența din prima zi în care a sosit Porsche, indiferent în ce zi era, dacă Porsche era să fie aici, ar fi tot la fel. Avea să coloreze în continuare viața tuturor.
Mi-a plăcut cum era lumina vieții mele. Uneori părea o lumină moale, alteori o minge de foc arzând. Mi-am dorit să fie în viața mea în fiecare zi. Am vrut să-l îmbrățișez, să-l miros și să-l tot tachinez.
Speram că va fi mereu alături de mine în felul acesta.
~ Ooo, ce frumoasă este împăcarea după ceartă, nu-i așa?~
-Sunny-
