~ Mark Masa ~
Mi-am ascuns fața în gâtul lui pentru a evita soarele, el l-a mai înclinat puțin ca să mă ascundă mai bine. De când ne întorsesem de la Samet, el fusese mereu alături de mine. Mereu mergeam și ne întorceam împreună, fiind lipiți unul de celălalt. Căldura emanată de trupul lui mă provoca să vreau să mai stau așa încă puțin, chiar dacă știam că se făcuse târziu.
M-am uitat la Vee care gemea încet înainte de a mă strânge din nou în brațe. L-am privit o clipă și apoi m-am aplecat, sărutându-i pieptul.
– De ce nu te ridici încă? mi-a spus la ureche. Mi-am ridicat încet privirea și el m-a privit din nou, apoi și-a trecut nasul prin părul meu înainte de a-mi săruta fruntea.
– Mi-e lene, i-am răspuns înainte de a-l săruta din nou.
– Oh? şi-a pus mâna sub gâtul meu.
– Nuuu! am implorat.
– Tu… nu câștig niciodată cu tine… a spus încet, aducându-și nasul în părul meu, iar eu m-am întins să-l îmbrățișez, iar el m-a strâns puternic în brațe.
– Am vrut doar să mă adăpostesc de soare.
– Oh, îl eviți zi și noapte. Ți-e foame? a întrebat.
– Mi-e foame… dar nu prea foame, i-am răspuns cu blândețe.
– Ei bine, nici mie nu mi-e așa de foame, vreau doar să fiu cu tine, mi-a șoptit la ureche.
– La naiba, P’!
Când a spus asta, a fost prea mult.
– Ridică-te! Înainte ca stomacul tău să răbufnească și să devii intratabil, a mormăit, lovindu-mă ușor pe braț.
– Nu vei muri din cauza stomacului, vei muri din cauza leziunilor hepatice, i-am răspuns înainte de a mă zbengui pentru a-l îndepărta.
– De ce îți blestemi soțul?
– Al cui soț? E camera mea…
Nu am putut termina propoziția pentru că Vee și-a apăsat atât de tare gura pe a mea încât s-a auzit un pocnet puternic, apoi s-a îndepărtat din nou și a ridicat din sprâncene.
Chipeşul era bine dispus când s-a ridicat să se ducă la baie, iar după ce a coborât din nori m-am întors și m-am ghemuit în pernă.
– Doar mă spăl pe față, nu te culca la loc! a strigat Vee din baie, de parcă ar fi știut ce fac. Nu am putut decât să plesnesc perna la loc, apoi am tras pătura pe care Vee o lovise cu piciorul, am făcut patul înainte de a mă duce să mă spăl pe față lângă el.
Nu a durat mult. Vee pregătea o delicatesă în timp ce eu așteptam răbdător să mănânc. Nu că nu știam să gătesc, dar Vee spunea că fac mâncăruri prea simple, cum ar fi ouă și tăiței instant. Mie îmi convenea, nu era ca și cum aș fi murit de foame sau aș fi sfârșit prin a mă îmbolnăvi ca într-un serial TV.
Nu mă plângeam dacă aveam pe cineva care să-mi gătească mese complete, așa că m-am așezat și am așteptat. M-am uitat la el și nu m-am putut abține să nu zâmbesc. Nu-mi păsa dacă era cu spatele, eram fericit și continuam să-i zâmbesc. I-am privit umerii mișcându-se în sus și brațele în jos, toate în ritm cu picioarele. Nu m-am putut abține să nu-mi scot telefonul pentru a face o fotografie a acelui moment.
– Știu ce încerci să faci. Ar trebui să faci poză și apoi să publici pentru ca lumea să știe ce suntem.
S-a întors să amestece niște legume pe care să mi le pună pe o farfurie.
– Ești nebun? Ar trebui să te desparți de ea mai întâi! i-am răspuns. Glumeam, dar el nu a râs și mi-a aruncat doar o privire serioasă. Nu am îndrăznit să mă mișc. Nu a spus nimic și a continuat să gătească.
Tăcerea se așternuse acum între noi. Nu mai spusesem nimic, nu voiam ca Vee să se supere, dar nici nu prea voiam să spun nimic nimănui, pentru că încă nu știam ce suntem. El spusese că mă plăcea și eu îl plăceam pe el. Asta era tot.
– O spui ca și cum nu ai vrea să fii cu mine, a spus în cele din urmă în timp ce turna omleta pe o farfurie. Ochii ascuțiți continuau să mă privească, eu nu am putut decât să oftez încet înainte de a vorbi.
– Nu e vorba de asta… dar încă nu ai terminat cu ea pentru totdeauna.
– Care ar fi atunci diferența dintre această situație și „sfârșitul” unei povești? Ea este cu altcineva, iar eu sunt cu tine, a spus asta înainte de a pune un bol de orez în fața mea și de a se așeza în față.
– Păi… ceea ce a avut nu era greșit, povestea dintre Vee și Ploy s-a terminat. Dar chestia era că ea era încă prin preajmă și chiar dacă nu o mai văzuse, pe pagină erau actualizări constante, doar că el alesese să nu-i pese.
– Lasă totul și hai să mâncăm. Am gătit-o special pentru tine, a spus el, amestecând mâncarea pentru mine, așa că mi-am plecat capul și am început să mănânc.
Simțeam că Vee era foarte clar acum, cuvintele lui, atingerea lui, sinceritatea lui, totul era real. De asemenea, am vrut să le spun tuturor despre povestea noastră, dar el și Ploy se despărțiseră recent, iar ea era încă prin preajmă. Am vrut să spun că eram iubitul lui, dar nu voiam ca oamenii să creadă că eu eram cauza despărțirii lor. Nu eram încă atât de puternic.
– Da, Ploy…
Am pus jos lingura de orez și m-am uitat la Vee care vorbea la telefon.
– Da, trebuie să vorbesc cu tine. Ești disponibilă să mă primești sau nu?
El a păstrat un ton neutru, dar ochii lui erau fixați pe mine ca și cum ar fi vrut să spună: după ce vorbesc cu ea, poți să spui întregii lumi.
– Da, ne vedem mai târziu.
– P’Vee…
– În după-amiaza asta o să vorbesc cu Ploy în noul bar, a spus fără să mă lase să termin propoziția.
– De ce?
– Vrei să mă despart de ea cum trebuie, așa că o fac.
– Dar poți să nu o mai iubești?
– Poate că am fost prost în trecut, dar sunt inteligent, am învățat. Nu voi mai fi prost.
– De ce trebuie să vorbești mereu atât de complicat? Nu înțeleg, spune simplu.
– Bine! Nu o iubesc pe Ploy și îmi placi tu. Când voi simți mai mult pentru tine, atunci îți voi spune că te iubesc. Este în regulă acum?
Am încercat să-mi ascund zâmbetul când a terminat de vorbit, dar el mi-a zâmbit înapoi văzând cât de timid devenisem. Atmosfera dintre noi se îmbunătățise instantaneu, iar eu trebuia să suport zâmbetul lui stupid.
Vee a fost într-adevăr groaznic.
Ne-am petrecut ziua separat. După micul dejun, Vee se dusese acasă pentru că mama lui îl sunase tot timpul pentru că nu-l văzuse. La început, când încercasem să îl alung, nu se mișcase nici măcar un centimetru, abia când P’Yoo îl chemase în sfârșit plecase.
M-am întors în cameră să dorm puțin. Vee spusese că se va întâlni cu Ploy după-amiaza, nu că nu mi-ar fi fost teamă să se întâlnească cu ea, dar nu voiam să fiu la fel de prost ca Vee și să devin gelos. Îmi spusese clar că avea de gând să se despartă de ea.
Dacă mi-ar fi spus că are de gând să o facă, atunci ar fi trebuit să-l întreb. Între timp, am stat și am așteptat să aud cum au mers lucrurile.
Dew Dely
45 de minute
Ei bine, cu siguranță mai există încă o speranță. Azi, oamenii i-au fotografiat pe iubiții legendari, regele şi regina, care au fost departe unul de celălalt în ultima vreme. Cel care a făcut fotografiile a spus că a văzut totul din momentul în care Ploy s-a așezat. L-au văzut cum i-a șters lacrimile, chiar i-a strâns mâna și în cele din urmă s-au îmbrățișat. Din această cauză, fanii lor au spus că nu se vor despărți, ci că s-au împăcat definitiv.
1006 apreciat 341 comentarii
Nu știu, poate din cauza persoanei din poveste sau poate din cauza a ceea ce spunea povestea, dar comentariile și like-urile au sărit atât de sus încât a apărut prima în newsfeed-ul meu. Când am terminat de citit, am dat click pe postare pentru a vedea fotografiile. Prima era o poză cu Vee și Ploy ținându-se de mână, se vedea de pe fața fetei frumoase că plânsese. A doua fotografie era cu Vee cu degetul mare pe obraz. În a treia își zâmbeau, iar în cealaltă se îmbrățișau. De ce trebuiau să se îmbrățișeze în mijlocul cafenelei?
Am încercat să mă calmez, nu am dat click să citesc comentariile pentru că știam că mă vor durea. Cu siguranță toată lumea spunea că se vor împăca. Acum trebuia doar să aștept ca Vee să-mi explice.
Așteptam de la ora 16.00, a fost 18.00 și apoi 19.00. Am privit cum se mișca timpul și cum telefonul meu rămânea tăcut. Erau multe notificări de mesaje de chat de la prieteni, dar nu-mi păsa. De ce eram atât de prost? Stăteam prostește acolo așteptând, eram probabil singura persoană care nu știa unde se află.
Am ridicat telefonul ca să văd repede, dar înainte ca inima mea să se umfle, s-a aplatizat din nou când am văzut că nu era el. Îmi doream foarte mult să mă deconectez, dar știam bine că, dacă o făceam, el ar fi venit la mine în cămin.
– Salut!
[- Ce naiba? Credeam că tu și cu el sunteţi într-o relaţie. Ce naiba e postarea aia?]
Vocile îngrijorate ale prietenilor mei apropiați au atins limita.
– Tocmai am văzut, am răspuns.
[- Nu te-am întrebat dacă ai văzut încă știrile, acum vreau să știu care este relația ta cu el. ]
James s-a pus în gardă.
– Nu știu, James, am spus doar atât, iar prietenul meu a devenit isteric. James era unul dintre cei mai buni prieteni ai mei și părinții noștri erau și ei prieteni. Niciunul dintre noi nu avea frați, așa că nu era ciudat că eu și el ne iubeam ca frații.
[- Deschide ușa Mark, eu și Wind suntem pe drum.]
Am lăsat să iasă un oftat lung, trecându-mi o mână peste față înainte de a încheia apelul. Știam că nu-l puteam opri.
În regulă. Imediat ce au intrat, au început imediat să mormăie.
M-am așezat pe canapea, cu cei doi prieteni care mă flancau și se uitau fix la mine. Nu am vrut să ridic privirea și să îi privesc în ochi, pentru că mă determinau să mă simt vinovat. YiWa mă tot suna, dar ei îmi interziceau să răspund.
– Îți voi permite doar să răspunzi la chemarea acelui senior, a spus James în timp ce își ridica brațele, iar eu am dat din cap în semn de răspuns.
– Ce se întâmplă? Eraţi din nou împreună la Samet, de ce nu este cu tine acum? a întrebat Wind întorcându-se spre mine.
– Îl aștept.
– Ai așteptat o veșnicie, Mark. Tipul ăsta o lungeşte mult mai mult și tu ai suportat totul prea mult timp. Aștepți claritate de la acest bărbat de prea mult timp.
Încet, m-am uitat la James, fără să îndrăznesc să spun un cuvânt, căci toate cuvintele lui mi se întipăreau în minte.
– El… a spus că mă place, i-am spus încet lui James. Nu știam ce altceva să-i spun, pentru că mă avertizase, nu eram persoana potrivită pentru el, dar îl abordasem oricum, persoana care nu ținuse cont de avertisment fusesem eu.
– Doar acest cuvânt Mark? Mark, îl placi de atâta timp, a trecut aproape un an până când ți-a spus că te place, a răspuns James.
– Ajunge, James. Este vorba de Mark, chiar dacă se rănește singur, problema noastră este doar să-l liniștim, a spus Wind.
– Ceea ce a spus are dreptate, i-am răspuns cu voce joasă, uitându-mă pe fereastră.
James nu s-a înșelat, m-a avertizat, dar am decis totuși să aștept.
L-am lăsat să plece, ar fi trebuit să tac, ar fi trebuit să-i interzic să plece.
Dacă aș fi făcut-o, probabil că acum am fi stat aici la cină împreună și ne-am fi uitat la un film.
Mi-am dat seama că îmi plăcea foarte mult de Vee, că a fost reciproc, a fost ceva atât de brusc încât nu mă așteptam să mi se întâmple. La momentul respectiv nu știam cum să mă descurc, mă gândeam că nu pot deveni persoana care să îi stea alături și pentru că la momentul respectiv avea deja pe cineva. Dar într-o zi s-au certat, s-au despărțit și atunci am decis să sar și eu și să încerc să fiu alături de el. Nu știam la ce mă gândeam sincer, nu ar fi trebuit să mă apropii de el când încă avea pe cineva, dar inima mea deja îmi întunecase creierul. Toată lumea ar fi numit-o adulter și m-ar fi văzut ca pe amantul care nu avea dreptul să ceară nimic sau să pretindă ceva mai mult decât ceea ce avea deja.
– Deci, vă despărţiţi sau continuați? a întrebat Wind.
– Nu știu! i-am răspuns.
– Tu și Vee nu sunteți atât de diferiți. Tu preferi să rămâi așa, fără să clarifici situația de teama de a face alegeri. Ne determini să ne îngrijorăm mai mult, a spus James.
– Sincer, nu prea vreau să-l susțin pe Vee, pentru că James spune că mă înșel, dar când te văd cu el văd că ești fericit, așa că nu te opri dacă e cazul. Totuși, așa cum a spus James, sunt îngrijorat, a continuat Wind înainte de a se apleca să-mi strângă ușor mâna.
– Mulțumesc, i-am răspuns, apoi am luat o țigară și am ieșit pe balcon, cei doi au rămas tăcuți.
Am pus țigara în gură și am aprins-o, am suflat încet fumul în aer și l-am privit cum se stinge. Nu era atât de diferit de relația mea cu Vee, pentru că atunci când începuse să se clarifice, în cele din urmă dispăruse.
Am încercat să nu mă gândesc prea mult la asta. Voiam să încerc să am răbdare, să aștept o explicație, dar după ce vorbisem cu prietenii mei începusem să-mi pierd speranța. Cu cât James continua să vorbească mai mult despre probleme, cu atât eram mai exasperat. Voiam să mă duc să-l întreb, dar nu puteam, pentru că dacă era așa cum spusese Dew și se împăcau? Dar atunci nu putea fi adevărat! Atitudinea lui și ochii lui care mă priveau în acea dimineață, înainte de a pleca, mă determinaseră să cred că nu ar face niciodată așa ceva.
Chiar am crezut că a plecat să o părăsească.
Ploy Napas
Vă mulțumesc că ați venit. Lucrurile nu s-au schimbat între noi.
24 like-uri 4 comentarii
Apoi, mesajul respectiv a apărut în fluxul meu de știri. Nu aveam nicio intenție de a da click pe el, dar, în timp ce continuam să derulez imaginea postată de ea, am observat că o arăta pe ea și pe Vee stând la masă mâncând prăjituri și bând ceai verde. Frumoasă poză, frumoasă atmosferă, dar inima mea nu era atât de fericită în privința asta.
Darrika An: Știrile false trebuie să fie retrase.
Preemie: Din nou împreună, nu? Sunt fericită.
YiWa: Ești un ticălos pVnn!
Nnorthh: Te-am avertizat.
Pe măsură ce citeam comentariile care creșteau treptat, răbdarea mea a scăzut dramatic. Oricine ar fi citit imediat ar fi presupus că cei doi s-au împăcat. Mai ales că aceeași postare apăruse în Dews Post, am presupus că povestea era destul de cunoscută. Am zâmbit în sinea mea înainte de a apăsa pe ecranul de blocare, YiWa încă încerca să mă sune, dar eu nu răspunsesem.
Înainte de a mai fuma o țigară, a sunat telefonul și am renunțat la ideea de a nu răspunde. L-am văzut pe Vee care mă suna și inima a început să-mi bată cu putere. Mi-a fost frică să răspund și dacă mi-ar fi spus că nu se va mai întoarce la mine, ce aș fi făcut? Inima mea era însă prea slabă.
Am rămas tăcut.
[- Ai văzut mesajele?] a întrebat cu o voce neliniștită. Nu știam unde era, dar părea haotic, se auzea mult zgomot pe fundal.
– Am văzut, i-am răspuns încet.
Inima mi-a tresărit imediat ce am auzit aceste cuvinte.
Chiar dacă explicația ar putea să nu fie cea pe care mi-o doream, trebuia să o aud. Trebuia să-l aud spunând că nu era ceea ce oamenii credeau că este.
– De ce ai așteptat atât de mult până să suni?
Fără să vreau, am strâns telefonul în brațe când l-am auzit.
– Încă nu v-ați despărțit? Ești plecat de la începutul după-amiezii, ce naiba faci?
Ceasul meu arăta ora 21:00. Petrecând patru sau cinci ore cu femeia aia, ce făceau?
[- Ne-am despărțit. Suntem despărțiți de la ora 16:00 după-amiaza asta. Nu știu de ce a scris Dew aceste lucruri. Am rugat-o pe YiWa să sune pentru a lămuri lucrurile. Ne-am despărțit deja…] a spus Vee încet și calm.
– Atunci de ce mai sunteți împreună?
[- YiWa m-a invitat în oraș cu prietenii noștri şi am întâlnit-o pe Ploy din întâmplare.]
– De ce pare, după postarea ta, că v-ați împăcat? am întrebat, gândindu-mă la ultima postare pe care o văzusem.
[- Ce mesaj? Ce scrie?]
– A publicat recent și ți-a mulțumit pentru vizită, am spus când am recitit-o, m-am uitat și i-am văzut pe James și Wind privindu-mă îngrijorați.
[- Am venit doar să o salut.]
– P’Vee! am spus cu voce joasă.
[- Ne-am despărțit deja, acum suntem prieteni. I-am spus că am pe altcineva și că nu o mai iubesc, dar nu am vrut să se termine brusc și apoi să ne ignorăm când se întâmplă să ne vedem, putem fi în continuare prieteni. Ea a greșit, eu am greșit, ne-am înțeles.]
L-am ascultat cum îmi explica, dar tot aveam atâtea întrebări.
– Tocmai te-ai despărţit, de ce trebuie să fii prieten cu ea? am întrebat. A rămas tăcut o vreme înainte de a ofta greu.
[- Haide Mark… ești încă prieten cu Bar.]
– Cum poate fi la fel? Bar și cu mine nu ne întâlnisem niciodată.
Eu îl plăceam, el plăcea pe altcineva. De asemenea, eram în aceeași facultate, așa că, desigur, ne vedeam. Era imposibil să nu avem nimic de a face unul cu celălalt.
[- Nu fi un idiot, Mark. Nu e nimic, vino și vezi cu ochii tăi.]
– Unde ești?
[- La club. Vino să vezi cu ochii tăi și poți să-i spui despre relația noastră. Nu trebuie să-ți faci griji în legătură cu știrile, le-am anulat.] a încheiat apelul când s-a oprit din vorbit.
Au fost cei care s-au despărțit pe cale amiabilă și cei care nu. Se iubeau foarte mult și acum erau fotografiați îmbrățișându-se. Cum puteam să rămân calm? Știam foarte bine că eu eram cel care nu doream să facă un anunț oficial și nu voiam să știe toată lumea. Singurul lucru pe care mi-l doream dintotdeauna era o oarecare claritate. Claritate, asta ne-ar fi permis să fim bine împreună, astfel încât să nu-mi fie teamă că mă va părăsi sau că povestea noastră se va sfârși.
M-am dus în cameră, mi-am luat geaca să o îmbrac și m-am dus la prietenii mei. Aceștia au ridicat din sprâncene când am spus unde mă duc. În timpul călătoriei, Wind și James nu au făcut altceva decât să se plângă, James părea că vrea să-l blesteme pe Vee, dar Wind părea că vrea să-i dea binecuvântarea lui.
– Oricum, te-a sunat să rezolve lucrurile, nu-i așa? Dacă erau cu adevărat din nou împreună, de ce l-ar fi sunat pe Mark? i-a spus Wind lui James.
– De ce ești atât de convins? Nu ar fi trebuit să-i ia atât de mult timp să sune.
– De ce ești atât de pesimist?
– Păi, de ce răspunzi atât de mult? Îmi dai dureri de cap!
James a înjurat înainte de a se întoarce în partea cealaltă.
Curând am ajuns la pub, m-am uitat în jur și i-am văzut pe toți. I-am văzut pe YiWa și Dare stând nu departe de scenă, iar lângă ei erau P’Bin și P’Yu.
– Salut!
M-am îndreptat spre ei, i-am salutat politicos, iar YiWa s-a uitat la mine cu o expresie contrariată.
– Te-am sunat de sute de ori. De ce nu ai răspuns? Știi cât de îngrijorată am fost? a spus înainte de a mă apuca de mână pentru a mă trage lângă ea, în timp ce le făcea semn lui James și Wind să se așeze vizavi.
– Îmi pare rău…
– Deci, ce te aduce aici? a continuat YiWa.
– P’Vee m-a rugat să vin, i-am răspuns încet, uitându-mă la ea.
– S-a dus la toaletă, mi-a spus Nuea. Am ridicat capul ca să-l privesc în ochi, nu ne mai văzusem de când ne întorsesem din Kho Samet. Nu ne mai vorbisem și nu avusesem ocazia să îi explic. Mă simțeam vinovat.
– Nuea…
– Ce e? E în regulă… Am spus că încă nu sunt atât de serios, a spus el, frecându-mi capul.
– Du-te și găsește-l! a vorbit cu un zâmbet, deși ochii lui spuneau altceva.
– Îmi pare rău.
– Nu-ți mai cere scuze… Am spus că nu vorbesc serios! a zâmbit și m-a împins încet, așa că m-am ridicat și m-am întors spre el, dar el a continuat doar să dea din cap.
– Așteaptă, vin cu tine, a spus James, dar Wind l-a apucat de la spate.
– Te priveşte pe tine James?
– Ce s-a întâmplat? Mă duc doar la toaletă, a murmurat James și a suspinat în timp ce își continua drumul.
Am trecut printr-un grup de oameni care păreau să se înmulțească odată cu trecerea timpului. Muzica din difuzoare era tare și mă enerva. Am trecut pe lângă oameni cu paharele în mână, până când, în sfârșit, am găsit un drum spre toaletă. Erau o mulțime de cupluri care stăteau acolo și se mângâiau, dar, din fericire, nu şi cine căutam eu.
Am deschis ușa de la toaleta bărbaților, dar nu am putut merge mai departe după ce am văzut atâția oameni în față. Doi oameni se sărutau lung, se sărutau ca și cum ar fi fost îndrăgostiți de mult timp.
Mi-am dat seama imediat cine era băiatul, era același pe care îl priveam chiar în această dimineață. Talia lui era îmbrățișată de o mână mică. Nici unul nu s-a întors spre mine. Aceeași gură care mă sărutase abia în această dimineață o săruta în continuare. Au continuat să se sărute la chiuvetă.
– Hei. Oh, la naiba!
– Vee!
James a avansat și l-a smuls pe Vee, lovindu-l cu pumnul și trimițându-l direct la pământ. Ploy s-a uitat fix la James, înainte de a se apleca să încerce să-l ajute pe Vee. El încă nu știa că sunt acolo, pentru că nu se uitase încă în direcția mea și nu aveam puterea să mă apropii.
– Ce naiba faci? Te-ai gândit măcar o dată la el? a spus James, arătând spre mine care încă stăteam la intrarea în baie.
Persoana care mă rugase să intru s-a întors încet, ochii i s-au făcut mari când m-a văzut. Abia i-am zâmbit înainte de a mă întoarce să plec.
– Mark… Mark!
– Să nu îndrăznești să-l urmezi!
Nu știam ce se întâmpla înăuntru. Nici măcar toată mizeria făcută de James fiind dat afară din club nu m-a determinat să mă întorc. Oare toată lumea se uita fix la mine? Nu-mi păsa de nimic. Bârfa s-a răspândit atât de repede încât mi-a ajuns la urechi. Abia îi vedeam pe YiWa și pe Brave alergând spre mine. În acel moment, tot ce am putut vedea a fost Vee sărutând-o pe Ploy. Un sărut între doi oameni care se iubeau de mult timp. Un sărut între doi care aveau să se iubească pentru totdeauna. Am auzit vocea mincinoasă a lui Vee în capul meu, spunându-mi că a uitat-o și că deja avea pe altcineva special, aceeași voce care îmi spusese să ne întâlnim acolo pentru a-i spune lui Ploy despre relația noastră.
– Mark… Mark!
Cineva mi-a scuturat umărul și m-a determinat să conștientizez din nou împrejurimile. Nici măcar nu știam cum ajunsesem în parcare. Nu știam când dispăruseră toate vocile. Nu știam când începuseră să curgă lacrimile.
– Uf… Ăăă… P’Nuea…
