Semnat: Al tău pentru totdeauna – Capitolul 10

 Protejându-l pe Jian Song Yi la maxim

Lin Yuanyuan era foarte furios astăzi.

Se gândea că toată lumea era foarte proastă. Cum putea fi o nimfomană față de un Alpha doar pentru că acesta putea supune cu ușurință mai mult de o duzină de Alpha?

Evident, Jian Song Yi era mai chipeș. Era chiar mai bun la baschet. Și o altă trăsătură evidentă era că el fusese cel care îl zdrobise pe Huang Fuyi pentru a face dreptate.

Nu era vorba despre faptul că Jian Song Yi era foarte fierbinte, fierbinte ca soarele. Cum ar fi putut fi mâncat de un om atât de rece (Bai Huai)?

Acești oameni erau foarte superficiali.

Pe măsură ce Lin Yuanyuan continuă să se gândească la această problemă,  deveni și mai furios.

Ei îl aveau pe cel mai bun om din lume, iar el era aici să stea de pază! Acesta era modul lui de gândire.

Și uite așa se înființă clubul oficial de fani ai lui Jian Song Yi.

Dar ceea ce îl făcu și mai fericit fu că o mulțime de fani se alăturară clubului de susținere și toți votară pentru Jian Song Yi.

Și cel mai important, aveau un vicepreședinte grozav.

Vicepreședintele era foarte generos, chiar adăugase platforma lui, QQ. Nu era potrivit pentru el să-și dezvăluie numele real. El luă inițiativa de a suporta costul ceaiului cu lapte pentru asociația sa de susținători. De asemenea, îl aclamă cu toată puterea pe Jian Song Yi.

[Atâta timp cât îl iubești pe Song Yi, suntem frați ].

Lin Yuanyuan QQ, adăugă această persoană cu numele„BS” de pe lista QQ la lista ei de prieteni.

[Song Ge este cel mai bun! Trebuie să muncim din greu pentru a obține voturi mâine! Nu putem lăsa ca puiul nostru să fie învins de acea sculptură de gheață paralizată!]

„Bai-paralizie facială-și-statuia-de-gheață-Huai”

„…”.

[OK]

Bai Huai puse telefonul jos. Dezamăgit, își strânse partea laterală a nasului, dar brusc nu se putu abține să nu zâmbească.

Se gândi că ar putea fi interesant.

Încă din copilărie, nu se asociase niciodată deschis cu alți copii. Cel puțin cu copii sub calibrul lui. Dar acum, s-ar putea să fi fost o idee bună să parieze pe acest club de sprijin.

….

Când Jian Song Yi se duse la școală a doua zi, fu nevoit să-și acopere capul și să închidă ochii imediat ce îl văzu pe Bai Huai.

Bai Huai îi privi genele ondulate și lobii urechilor roșiatici, dar nu se dădu de gol.

Era mai bine pentru că Jian Song Yi era foarte somnoros. Nu dormise bine noaptea trecută.

Se culcase devreme și simțise că nu ar trebui să se certe cu un grup de oameni pe internet. Dar era și mai neliniștit când se gândea la asta. Jian Song Yi fusese atât de furios încât nu putuse dormi până la 2:30 . Jumătate din noapte, își scoase telefonul mobil și continuă lupta.

Nu putea să înțeleagă ce ochi aveau oamenii ăștia. De ce credeau că Bai Huai era mai chipeș decât el? Era Bai Huai un Alpha mai puternic decât el? Era mai atrăgător decât el?

Nu avea nici un sens.

Gândindu-se la postarea de ieri, după ce fusese surprins de Bai Huai, i se păru că era foarte anxios, zgârcit și nepoliticos în legătură cu asta și se simți și mai furios, rușinat și frustrat.

Îi venea literalmente să își smulgă părul din cap și să nu i se mai arate.

Se simțise confortabil în toți acești ani, când se mai confruntase cu o astfel de dilemă?

Horoscopul nu mai avea nicio semnificație. Pentru că se dovedise că Bai Huai nu era compatibil cu el.

Dar, din fericire, părea să existe un fel de în de sprijin și încă mai erau mulți oameni, așa că nu ar fi trebuit să-și piardă mandatul.

Acesta fusese ciclul gândurilor lui Jian Song Yi toată noaptea. Nu adormise până când nu se așeză în mașină când trebuiau să meargă la școală. Da, fusese nevoit să doarmă tot drumul până la Nanwaii.

Domnul Lao Bai stătea la pupitru și se uită timp de trei minute la colțul dinspre fereastră al clasei. De acolo, îi observă pe cei doi elevi presupuși excelenți. În timp ce primul dormea, celălalt era ocupat cu caietul de exerciții. Nu avea să se obișnuiască niciodată cu asta. Era ca și cum ar fi fost târât în încurcătura aceasta chiar ieri.

Din fericire băuse o sticluță cu ceai calmant preparat de doamna Jinxin înainte de a veni la serviciu astăzi.

Totuși era un profesor remarcabil. Cu o voce foarte amabilă îl strigă pe Bai Huai.

– Bai Huai, este potrivit pentru colegul tău de bancă să doarmă în acest fel?

Când își auzi numele, Bai Huai ridică imediat capul și se gândi puțin. Ajunse la concluzia că trebuie să ridice păturica Hermes[1] care atârna pe spatele lui Jian Song Yi. Îl acoperi cu grijă și apoi se întoarse la caietul de exerciții.

„….”.

Mi-e teamă că ar putea răci în timp ce doarme și de aceea te-am atenționat, își spuse domnul Lao în sinea lui.

Uită de asta. Ar fi trebuit să-i trateze pe elevi cu toleranță și căldură, ca o briză de primăvară. Oricum, atâta timp cât Jian Song Yi va obține primul loc la examenul comun al celor cinci școli, totul era în regulă.

Își întoarse capul la 180 de grade și se îndepărtă de priviri.

– Am să vă vorbesc despre ultimele reglementări pentru examenul comun al celor cinci școli, care va avea loc în zilele de 28 și 29 ale lunii. Totul va fi în conformitate cu regulile examenului de admitere la universitate, iar rezultatele vor fi, de asemenea, incluse în evaluarea cotelor pentru promovarea școlii și înscrierea gratuită. Vă rog să fiți atenți.

Clasa tremura și suspina chiar și numai cu acest gând.

– În  zilele de 30 și 31 ale lunii, toți profesorii vor fi implicați în corectarea lucrărilor. Nu vor avea loc lecții, iar studiul individual se va desfășura toată ziua. Elevii trebuie să își evalueze bine timpul și să vină la orele individuale de studiu. Dacă încalcă regulile școlii în acest interval de timp vor merge la ceremonia de deschidere pentru revizuire.

– Oh nu…

– Haideți, nu vă descurajați și nu vă pierdeți curajul ca și cum ați fi pe jumătate morț.i Orarul a fost modificat iar și iar iar școala va începe în câteva zile. La ceremonia de deschidere din prima zi, toată lumea trebuie să poarte uniforma și nu fiți neglijenți să vă scoateți telefoanele mobile. Vă voi da libertatea de a le avea asupra voastră, dar nu exagerați prea mult sau vă veți întoarce în biroul domnului Lao Peng. Nu vreți să intrați în necazuri, mă auziți?

– Ascultați, domnule…

– Nu.

Grupul de elevi din această clasă, deși păstrau neastâmpărul și vitalitatea tinerilor de această vârstă, erau obișnuiți cu vântul și cu apa. Erau mai aroganți și niciodată nu aveau mai puține probleme, dar comportamentul lor este încă bun și au o idee clară despre ce au de făcut.

Chiar și un tânăr ca Jian Song Yi nu sărea niciodată peste întrebările pe care trebuie să le citească.

Toți erau niște ticăloși superficiali.

Așa că încrederea domnului Lao Bai în ei nu era oarbă.

Înainte de examenul comun, întreaga clasă era într-adevăr mai calmă și mai onestă, iar singurul zgomot fu probabil discursul pe care Huang Fuyi îl ținu sub drapelul național, forțat de Jian Song Yi.

– Am greșit! Chiar am greșit! Pentru că sunt un Alpha, nu ar fi trebuit să fiu nepoliticos cu un Omega! Trebuie să aplicăm cu fermitate conceptul de egalitate de gen! Respectați fiecare Omega!

– Nici eu nu trebuia să înjur!  Ca elev al școlii Nanwai, vreau să reflectez asupra calității școlii noastre! Trebuie să mă maturizez, doar așa voi deveni o persoană talentată!  În cele din urmă, Song Ge este cel mai chipeș! Song Ge este numărul unu în lume! Când zâmbește, ochii lui strălucesc ca soarele dimineții în aprilie. Când este tăcut, este ca luna strălucitoare a nopții de toamnă. Buzele sale sunt ca cele mai delicate petale de trandafir, iar pielea sa este ca zăpada în timpul iernii. Nu ar trebui să uităm postura lui…Ca pinii verzi sub lumina lunii unui pârâu de munte. Nu am văzut niciodată un bărbat atât de chipeș.

Această propoziție rușinoasă de ,,pârțuri de curcubeu”[2] făcea cât zece mii de cuvinte, iar la masa de prânz, sub drapelul național, ținu o trompetă și fu copleșit de vocea sa groasă și glorioasă.

Huang Fuyi nu putea decât să accepte laș amenințarea cu violența a lui Jian Song Yi și Bai Huai.

La urma urmei, deși era un pic nerușinat și nepoliticos, îi plăcea să creadă că era serios în ceea ce privește statutul de elev de liceu. Nu putea decât să-și imagineze ce s-ar fi întâmplat cu el dacă nu reușea să plece în străinătate. Viitorul său era incert, dar era sigur că tatăl său îl va bate până la moarte dacă nu se va întâmpla asta.

Așadar, chiar dacă Jian Song Yi era reticent să facă ceea ce voia el să facă, ar fi trebuit să o facă. Trebuia doar să termine cu asta și să nu-i facă probleme tatălui său.

Cu toate acestea, moartea trebui și ea să-și arate fața, pasarela era singura cale de la clădirea din partea de nord spre cantină. Oamenii puteau veni și pleca, dar Jian nu credea că Song Yi își putea permite să piardă și să nu vină.

Drept urmare, se înroși și răguși pe scenă. Jian Song Yi intenționa să stea să mănânce o înghețată lângă scenă, și să asculte conversația cu mare interes și să comenteze din când în când.

– Acestea nu sunt cuvinte urâte, sunt cuvinte grosolane. Chiar ai trecut examenul de admitere la chineză?

– Metafora este destul de vie. Exprimarea este, de asemenea, foarte complexă. Neașteptat de inutilă. Îți voi da cinci puncte.

– Delicatele petale de trandafir nu sunt bune de descris. Nu mi-a plăcut asta. Foarte feminină. Poți să o schimbi.

– Sunt doar chipeș?

Huang Fuyi:

„…”

Își pierduse reputația.

Dar apoi veni ultima propoziție a lui Jian Song Yi:

– Asta e tot? Începe din nou de la ultimul paragraf. Să începem cu „Song Ge e cel mai chipeș”. Fă-o din nou, dar de data asta povestește cu mai multă emoție.

Huang Fuyi:

„…”

La naiba. Respiră adânc. Nu te enerva…nu te enerva. Lasă-ți corpul în pace și fă ce spune el pentru a termina treaba asta.

La asta se gândea Huang Fuyi.

– În sfârșit, Song Ge este cel mai chipeș! Song Ge este numărul unu în lume! Când zâmbește, ochii îi strălucesc ca soarele dimineții în aprilie. Ori de câte ori îi este sete, el este ca luna strălucitoare a nopții de toamnă. Buzele lui sunt ca cele mai delicate petale de trandafir, iar pielea lui este ca zăpada pe timp de iarnă. Nu trebuie să-i uităm postura. Ca pinii verzi sub lumina lunii unui pârâu de munte. Nu am văzut niciodată un bărbat atât de chipeș.

Jian Song Yi ascultă cu atenție în timp ce dădea din cap bucuros. Asta îi opri chiar și pe cei care treceau pe lângă el. Puteți trece pe lângă el „și puteți să vă opriți și să ascultați cu mine vocile din mulțime.”

Alături de el se afla Omega Zhuo Luo, care era responsabil cu înregistrarea audio și video:

„.”.

I se părea că Jian Song Yin era într-o dispoziție bună, absolut firească, astăzi se comporta ca un băiețel de trei ani.

Cât despre șeful Bai Huai, cuvintele lui au fost:  ,, el este un băiat nobil și serios, nu avea timp să se dedice unor astfel de lucruri”.

Nu știa de ce, dar îi era și frică să întrebe, așa că o lăsă baltă.

.

Examenul comun al celor cinci școli era un test comun organizat de câteva dintre liceele de top din Nancheng, iar celelalte patru erau liceele 1, 7, 4 și respectiv 9.

În trecut, toate locurile fruntașe la examenul de admitere la universitate erau câștigate de aceste școli, dar Nanwai începuse să fie în top în ultimii ani, așa că aceasta devenise singura școală privată dintre ele.

Acest examen era o simulare completă a examenului de admitere la facultate. Pentru a crea atmosfera potrivită, în sala de examen era, de asemenea, un număr combinat al tuturor candidaților din cele cinci școli, așezați aleatoriu.

Jian Song Yi fu norocos să rămână în partea de sud.

Șansele lui Bai Huai nu fură atât de bune.

Fi repartizat la liceul nr.1 din Beicheng.

În dimineața examenului, Bai Huai se duse la vechea sa școală cu propria mașină și nici măcar nu-l sună pe Jian Song Yi să-l salute.

Jian Song Yi îl considera pe Bai Huai era o persoană minunată și foarte pricepută a pretinde că nimic nu se întâmplase, chiar dacă revenea la locul lui.

Dar după ce dădu examenul de chineză, deveni brusc puțin îngrijorat.

Nu era vina lui Bai Huai în acel moment, dar asta nu însemna că într-adevăr nu era vina lui Bai Huai.

Această persoană părea rece, dar de fapt mintea lui era mai alertă decât a oricui altcuiva. Dacă se întâlnea cu o cunoștință, sau se gândea la un eveniment vechi, sau la ceva neplăcut din trecut, asta i-ar afecta examenul. Dacă el nu ar putea intra în primii cinci, ar primi un avertisment. Dacă s-ar întâmpla asta, cum ar mai putea să se uite la bunicul lui?

Nu-i păsa de lumea interioară a sensibilă a lui Bai Huai, credea doar că nu-și putea permite ca acesta să fie pedepsit din cauza lui

După ce Jian Song Yi fu convins de asta, își scoase telefonul mobil și trimise un mesaj prin WeChat lui Bai Huai.

[De data aceasta am făcut foarte bine la examenul de chineză, așa că ai grijă să nu-ți fie rușine când vei fi numit Baba în societate].

Bai Huai se spăla pe mâini când primi mesajul de la Jian Song Yi. Școala, care terminase examenul cu o jumătate de oră în urmă, era goală. Baia era liniștită, iar singurul lucru care se auzea era zgomotul robinetului și ecoul ușor al acestuia.

Brusc, se uită la telefon. Stătea pe marginea chiuvetei, așa că văzu de la cine era. Nu se putu abține să nu râdă.

Chiar și prin rețeaua 4G, el putea ghici mintea ciudată a cuiva.

Bai Huai închise robinetul înainte să-și șteargă apa de pe mâini. Apoi scoase prosopul de hârtie pentru a șterge excesul de umezeală. O altă figură apăru în oglindă, iar colțul buzelor ei devenit din nou o linie dreaptă.

Băiatul stătea în ușă, pe jumătate scufundat în umbra în colț, nemișcat ca o fantomă.

Se uită la Bai Huai în oglindă și spuse vag.

– Te-ai întors.

.

Nota traducătorului: 

Ca un memento:

1. Acesta nu este cu siguranță un roman romantic despre răzbunare, nu există nici o criză în dragostea lui Song Ge!
2. Nici violența nu există! Nimeni cu dizabilități nu va fi bătut pentru a ajunge în stare vegetativă.
3. Totul este setat la serviciu dulce, astfel încât să aveți liniște sufletească.
4. Dacă ești deprimat astăzi, poți citi această carte pentru a sărbători.

.

[1] Păturica Hermes- păturică din lână merinos care costă foarte scump, cam 1200 euro

[2] Expresie folosită pentru a descrie o persoană care este întruchiparea perfecțiunii- care este atât de perfectă încât, atunci când eliberează gaze, iese un curcubeu.