Un Omega arogant – Capitolul 24

Vârfurile degetelor perfect conturate mi-au atins buzele.

O voce drăguţă mi-a strigat numele, iar când am închis ochii, ceea ce îmi doream mi-a fost adus pe buze.

Pielea lui, doar un pic mai caldă decât a mea, părea să transmită elocvent sentimentele care, în mod normal, nu puteau fi exprimate în cuvinte. M-am simțit ușurat și anxios în același timp.

Chiar dacă plănuiam să-i accept sentimentele, nu aveam încredere să răspund așteptărilor sale…

– Shinya?

– A… scuze.

Fața lui aparent îngrijorată m-a privit, iar gândurile mele grăbite despre el s-au oprit imediat când am revenit la realitate.

Era la începutul după-amiezii, într-o cafenea de la colțul cartierului comercial.

M-am așezat pe un scaun care dădea spre fereastră, iar iubitul meu s-a așezat lângă mine.

În dimineața zilei noastre libere, am venit în oraș pentru a vedea un film despre care se vorbea foarte mult și care rula în cinematografe de ceva vreme.

A fost un film pe care am vrut să îl văd, iar filmul a fost într-adevăr foarte satisfăcător, dar în timp ce vorbeam cu Ren despre impresiile mele, mi-am pierdut cumva concentrarea.

Era ziua noastră liberă și aveam ocazia să petrec timp cu iubitul meu, așa că nu trebuia să mă comport așa.

– Îmi pare rău, Shinya. Te-am determinat să mă însoțești chiar dacă erai obosit. Nu ai dormit prea mult, aşa e?

– Nu ar trebui să-ți ceri scuze, Ren! Și oricum lipsa mea de somn este doar din vina mea…

Nu am putut suporta să mă întâlnesc cu ochii îngrijorați ai lui Ren și mi-am coborât privirea.

Era adevărat că îmi lipsea somnul. Nu reușisem să dorm suficient în ultimele zile.

Dar asta nu era problema nimănui, decât a mea.

Săptămâna trecută, am terminat în sfârșit de redactat unul dintre rapoartele mele.

Chiar dacă era o materie obligatorie, profesorul de la clasă era extrem de strict cu notarea. Cum nu erau permise compromisuri cu raportul, abia am reușit să îl depun după ce mi-am rugat prietenii să mă ajute cu el.

Era o oră terifiantă și neiertătoare, chiar și pentru cei care abia intraseră în școală și erau doar un pic mai în vârstă decât un elev de liceu.

Acum trei zile, deși nu era cea mai mare notă, am fost ușurat când am primit aparent o notă destul de decentă de la profesorul meu strict și dificil.

Nu știam la ce mă gândesc, dar, din amețeală, am pornit o căutare cu privire la subiectul de mai înainte.

Și am ajuns…

Căutarea modului în care bărbații homosexuali făceau sex.

Am tastat ușor “sex între homosexuali” în bara de căutare și doar pagina primului rezultat care a apărut m-a determinat să tresar.

Se pare că şi cuplurile de homosexuali aveau posibilitatea de a alege să nu meargă mai departe de sărutări sau atingeri.

Dar pentru cuplurile Alfa și Omega, ei bine… era imposibil să nu existe penetrare.

Desigur, asta pentru că trupurile Omega erau construite să accepte astfel de lucruri cu ușurință. Era un act inevitabil, mai ales având în vedere promisiunea de a deveni parteneri.

Cu toate astea, chiar și cu un trup masculin, un omega putea rămâne însărcinat, iar povara pe care el o punea asupra trupului său era mult mai mare decât pentru o femeie.

Chiar dacă am vrut sau nu, am înțeles semnificația acestor cuvinte când am sărit la pagina următoare din secțiunea de publicitate.

Pagina următoare era un videoclip porno cu doi bărbați.

Nu că m-aș lăuda, dar nu mai vizionasem un film porno până atunci.

În primul rând, a existat un avertisment înainte de începerea lui, care interzicea vizionarea de către persoanele sub 18 ani. Eu aveam încă 17 ani până de curând, așa că nici măcar nu m-am uitat la ele.

Am crezut că nici măcar nu ar trebui să primesc revistele porno pe care le primeam de la prietenii mei, dar prietenul meu a spus că fratele lui mai mare avea de gând să le arunce și că ar putea să mi le dea mie, așa că a vrut să trec peste asta.

De aceea, experiența mea cu faptele dintre bărbați și femei s-a limitat doar la vizionarea scenelor din filmele de la Hollywood.

Și nici măcar nu m-am gândit la asta între bărbați la acel moment.

Sincer să fiu, sentimentul întâlnirii cu necunoscutul a fost atât de puternic, încât am avut impresia că mă uit la materiale de cercetare.

Primul lucru care mi-a stârnit interesul a fost cât de maleabil părea trupul celui penetrat.

Unghiul în care picioarele lui erau desfăcute era destul de larg. În plus, au existat chiar și scene în care spatele lui era complet îndoit în două în timp ce o făceau de sus, iar eu am încercat fără să mă gândesc să-mi ridic corpul în aer, doar cu umerii pe patul din fața laptopului meu.

De asemenea, depărtarea picioarelor mele nu era în mod clar la înălțime.

Am văzut că probabil mă voi confrunta cu durere dacă le voi deschide mai mult.

Încercarea de a transforma un loc care a fost folosit doar pentru a excreta lucruri într-o intrare m-ar răni în mod evident și pe mine!

Cuvintele “hemoragie” și “neigienic” mi-au trecut prin minte, așa că m-am dus să cumpăr “setul pentru aceste scopuri” sugerat pe pagina de publicitate.

Am sfârșit prin a-l cumpăra.

Iar munca lor a fost atât de promptă, încât nu-mi puteam da seama. Pachetul a sosit aseară.

Am confirmat că Ren se dusese mai întâi la culcare și apoi am folosit rapid setul.

Mă simțeam ca într-un test clinic. A fost ca și cum mi-aș fi folosit propriul trup pentru un experiment.

Dar enervarea a fost neașteptată… de tip mental, așa că m-am luptat cu setul până când cerul s-a luminat și am dormit doar când am atins limitele epuizării mele.

– Bună dimineața, Shinya… A, fața ta este atât de palidă! Nu ai putut dormi?

– N… Nu…

În cele din urmă, când ne-am dat jos din pat la timp pentru începerea filmului, l-am determinat pe Ren să fie foarte îngrijorat pentru mine.

Motivul pentru care am ajuns să mă deconectez în timp ce vorbeam cu Ren era că în filmul la care ne-am uitat era un cuplu homosexual.

Au fost doar două roluri secundare printre multe altele și au apărut pe ecran doar pentru câteva momente, dar o impresie puternică despre ei a rămas în mine. În timpul scenei în care au împărțit un sărut scurt, dar pasional, nu m-am putut abține să nu-mi amintesc de săruturile mele cu Ren, așa că nu m-am putut concentra deloc asupra filmului, chiar dacă era serialul meu preferat.

Erau amândoi tipi cu un fizic bun care se aflau în colțul ecranului.

Scena a avut loc într-un bar corupt cu operațiuni ilegale în care protagonistul principal s-a infiltrat, iar cei doi s-au amestecat printre cuplurile heterosexuale în timp ce se sărutau cu înverșunare.

Era ca un sărut sălbatic în care respirația le-a fost furată.

Mă întreb când… Ren și cu mine ne vom putea săruta așa.

Ren era întotdeauna blând când mă atingea.

Sărutările lui erau, de asemenea, blânde, tratându-mă ca pe un obiect fragil, sau chiar o iluzie. Nu am avut niciodată un sărut atât de… atât de… dur.

Dar trebuia să mergem mai departe decât atât de acum încolo.

În timp ce mă afundam din nou în marea gândurilor mele, Ren m-a luat de mână și m-a adus înapoi la realitate.

Se pare că îmi mângâiam buzele fără să știu. Am tresărit când am întâlnit privirea oarecum mustrătoare a lui Ren și mi-am mărit ochii.

– Îmi pare rău, din nou eu…

– Shinya, pari destul de absent azi. Ești îngrijorat de ceva?

Desigur, eram.

Dar nu era ceva ce puteam să-i spun lui Ren.

Ren mi-a simțit probabil gândurile și a scos un oftat mare.

M-am simțit ruşinat și mi-am smuls mâna din strânsoarea lui cu o tresărire.

– A… H… Hei, Ren, ce fel de persoană preferi?

– Poftim?!

Ren a făcut o mutră complet de neînțeles. Chiar dacă în mintea mea știam că fac o greșeală, gura mea nu mă asculta.

Am simțit dezamăgire în suspinul lui Ren și, în acel moment, nenumărate cuvinte din conversația mea cu Wakatsuki mi-au trecut prin minte.

Nu i-a plăcut cum arăt, așa că nu a pus mâna pe mine.

Era posibil să se fi gândit: “Dacă aș avea un partener mai drăguț sau mai delicat”. La urma urmei, Ren era atât de chipeș și grozav.

Acum că mă avea, nu mai avea nevoie de mine?

Dacă aș putea să mă potrivesc mai mult cu preferințele lui, aș putea să rămân alături de el mai mult timp?

– Îți plac drăguți sau chipeşi? Părul lung sau părul scurt? Ce părere ai despre înălţime?

– A… Aşteaptă o clipă. Ce-i cu asta, Shinya?

– Ajunge, doar spune-mi. Ce fel de persoană îți place?

Mi-am dat seama că am mai avut această conversație în liceu, când credeam că nu mai am nicio urmă de iubire în mine.

Alături de prietenul meu vorbăreț, Ren a evitat întotdeauna să spună ceva clar.

Nu știam nimic despre Ren.

Mi-am pus un zâmbet pe față, asemănător cu cel pe care îl aveam în trecut, și am așteptat răspunsul lui. Ren a mai oftat o dată.

– Să vedem… Oameni care îmi plac… Cineva care pare inaccesibil la prima vedere, ca și cum ar trage mereu o linie între el și toți ceilalți.

– Înțeleg. Ca o floare pe un vârf înalt?

– Mai buni la învățat și la sport decât o persoană obișnuită și foarte populari cu oamenii din jurul lor. Niciun gol de care să profite. Dar când te apropii de ei, descoperi că sunt de fapt buni, puțin neglijenți și timizi. Generozitate fără margini față de cei pe care îi au în suflet.Cineva care nu suspectează pe nimeni. O persoană onestă și directă.

Despre cine e vorba? Avea Ren de fapt sentimente pentru altcineva?

L-am luat eu de lângă el?

– Cred că o diferență de înălțime de aproximativ 10 cm ar fi perfectă. Prefer părul scurt în locul părului lung. Îmi plac expresiile faciale bogate, ochii drăguți și veseli și părul negru. Buze subțiri pe care ajung să vreau să le deschid, așa că întotdeauna trebuie să mă abțin.O aluniță pe spatele urechii despre care cu siguranță doar eu și părinții lui știm.

“…”

– Deși au un corp puternic, gâtul lor este atât de subțire și de nesigur încât îmi fac griji că s-ar putea rupe într-o zi. Își fac griji cu privire la umerii lor înclinați, dar mie îmi plac și sunt plăcuți la atingere.O linie a spatelui fără exces de grăsime și brațe care nu se măresc, chiar și cu antrenament muscular. Au rezistență și sunt puternici pe distanțe lungi, așa că au fost invitați odată să facă parte dintr-o echipă de atletism…Curbura acestor picioare de la coapse până la călcâie… Lista continuă la nesfârșit…

Mâna lui Ren a alunecat încet pe creștetul capului meu în timp ce îmi spunea clar totul.

Mi-a mângâiat părul moale cu blândețea unei pene, dar împreună cu cuvintele pe care le spunea, m-a determint să mă simt nervos și neliniștit.

– Chiar dacă am spus că nu au simțul precauției, în loc să fiu mai atent, nu fac decât să mă îngrijoreze și mai mult. Și când am crezut că încerc să-l prețuiesc, negativitatea acelei persoane a explodat și a ajuns să se comporte într-un mod complet neașteptat.Deși vreau să fiu mai deștept și să mă gândesc la lucruri pe termen lung, ei strică totul. Am renunțat. Nu am timp să mă uit la altcineva.

– P… Păi…

– Iubirea mea nu este atât de lipsită de suflet încât să fiu infidel sau să găsesc pe altcineva. Dar ei nu par să mă creadă. Ăsta e genul de persoană care îmi place. Ai înțeles?

– Am… înţeles…

– Bine.

Chiar dacă eram așezați într-un colț, mă întrebam ce fac doi tipi ca noi în mijlocul zilei la o cafenea…

Mi-am vânturat cu disperare fața înfierbântată cu mâinile pentru a o răcori.

Cum ar putea cineva să continue să se îndoiască de el dacă se uită fix la el și îl atinge în felul ăsta? Cu ochi ca ăștia, uitându-se cu un singur gând la cineva pe care îl iubesc și îl găsesc irezistibil.

Ar putea fi posibil ca și eu să mă fi uitat la Ren cu acei ochi?

Mi-era rușine… în multe feluri.

Deși eu eram cel care a început, eram deprimat de faptul că mărturisirea scandaloasă pe care am primit-o m-a afectat pe mine mult mai mult decât pe el.

Apropo de asta, eu eram cel care a refuzat să îl lase pe Amami să spună ce îi place la mine timp de o oră. Poate că dacă l-aș fi ascultat cum trebuie atunci, situația nu ar fi ajuns așa.

Viața mea era plină de regrete, aşa e?

– Acum, nu ar trebui să te duc pe aici când ești lipsit de somn, așa că hai să mergem acasă.

– A, bine…

– După asta, hai să avem o “întâlnire acasă”. Bine?

De ce acele cuvinte au stârnit în mine doar timiditate?

Deci ceea ce am făcut azi a fost o întâlnire? Când m-am gândit la asta, am fost atât de ruşinat, încât am vrut să fug.

Deși așteptam cu nerăbdare să văd filmul, doar fragmente din conținutul său au rămas în mintea mea.

Pe măsură ce simțeam acest sentiment relativ de înfrângere, am părăsit cafeneaua pentru a avea “întâlnirea noastră acasă”.